ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1735/2018

Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: I. Circumstanțele cauzei Pe rolul Curții de Apel Timișoara, secția contencios administrativ și fiscal a fost înregistrat recursul formulat de reclamanta S.C. A. S.R.L. în contradictoriu cu pârâții intimați Unitatea Administrativ Teritorială Băile Herculane, prin Primar, Consiliul Local Băile Herculane și Primarul Orașului Băile Herculane, împotriva sentinței civile nr. 98 din 24 februarie 2016 și a încheierii din data de 13 ianuarie 2016 pronunțate de Tribunalul Caraș-Severin în dosarul nr. x/2015, având ca obiect "pretenții izvorâte din contract administrativ". 2. Încheierea supusă recursului în cauza de față Prin încheierea de ședință din data de 21.06.2016, Curtea de Apel Timișoara, secția contencios administrativ și fiscal a dispus suspendarea judecății în temeiul art. 242 alin. (1) din C. proc.

civ., constatând că reclamanta, deși a fost citată cu mențiunea de a-și exprima opinia cu privire la natura juridică a căii de atac, la inadmisibilitatea căii de atac declarate împotriva încheierii din 13.01.2016, raportat la specificul încheierii prin care s-a soluționat cererea de reexaminare a taxei judiciare de timbru în prima instanță, aceasta nu s-a conformat dispozițiilor instanței. 3. Calea de atac exercitată Împotriva încheierii de ședință din data de 21.06.2016, pronunțată de Curtea de Apel Timișoara, secția contencios administrativ și fiscal, a declarat recurs reclamanta S.C. A. S.R.L. Recurenta a arătat, în esență, că prin cererea de reexaminare depusă la data de 21.06.2016 a susținut în principal calea de atac a apelului, a formulat în mod implicit astfel de concluzii cu privire la admisibilitatea acestei căi de atac, înțelegând totodată să formuleze și calea de atac specifică reglementată de O.U.G.

nr. 80/2013 cu privire la reexaminarea taxei judiciare de timbru. Recurenta a susținut că instanța era obligată să înainteze cererea de reexaminare unui alt complet de judecată în conformitate cu prevederile art. 39 alin. (2) din O.U.G. nr. 80/2013, suspendarea judecării cauzei putând fi dispusă doar în situația în care obligațiile impuse de instanță prin rezoluție aveau legătură cu determinarea taxei de timbru. 4. Apărările intimaților Intimata UAT Băile Herculane prin Primar a depus la dosar întâmpinare, prin care a invocat excepția nulității recursului pentru nemotivarea în drept a cererii de recurs, iar în subsidiar, a solicitat respingerea recursului ca nefondat. II.

Decizia instanței de recurs Înalta Curte de Casație și Justiție, analizând motivele de recurs formulate, raportat la înscrisurile cauzei și dispozițiile legale incidente, constată următoarele: 1. Excepția inadmisibilității recursului, invocată de intimata UAT Băile Herculane prin Primar, este nefondată. Se constată că, deși recurenta reclamanta S.C. A. S.R.L. nu a procedat, prin cererea de recurs, la indicarea expresă a tezelor de nelegalitate de care se prevalează pentru susținerea recursului, dezvoltarea susținerilor fac posibilă încadrarea în motivul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ., precizând normele de drept material considerate a fi încălcate, respectiv art. 39 alin. (2) din O.U.G.

nr. 80/2013. 2. În continuare, analizând încheierea de suspendare a judecății, dispusă de Curtea de Apel Timișoara în data de 21.06.2016, Înalta Curte apreciază că aceasta este legală și temeinică. Recurenta reclamantă nu s-a conformat dispozițiilor primei instanțe stabilite în sarcina sa prin rezoluția din 28.04.2016, respectiv de a depune la dosarul cauzei precizările solicitate până la termenul din 21.06.2016, motiv pentru care prin încheierea recurată în mod corect s-a reținut că desfășurarea procesului este împiedicată din vina reclamantei, prin neîndeplinirea obligațiilor stabilite în cursul judecății, potrivit legii, fiind suspendată judecata cauzei în temeiul dispozițiilor art. 242 alin. (1) din C. proc.

civ. Susținerile recurentei reclamante privind transmiterea cererii de reexaminare unui alt complet de judecată în conformitate cu prevederile art. 39 alin. (2) din O.U.G. nr. 80/2013 nu pot fi primite, de vreme ce la dosarul curții de apel nu s-au înregistrat înscrisuri ale reclamantei privind precizările solicitate de instanță pentru a se putea pune în discuție calificarea căii de atac, cu efecte și asupra taxei judiciare de timbru. Pentru toate considerentele arătate, având în vedere că prima instanță a interpretat și aplicat corect prevederile art. 242 alin. (1) din C. proc. civ., Curtea va respinge recursul ca nefondat, în baza art. 496 din C. proc. civ.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge recursul declarat de reclamanta S.C. A. S.R.L. împotriva încheierii din 21 iunie 2016 pronunțată de Curtea de Apel Timișoara, secția contencios administrativ și fiscal în dosarul nr. x/2015, ca nefondat. Definitivă. Pronunțată în ședință publică astăzi, 2 mai 2018.