ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1986/2018
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1986/2018 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2018)
Deliberând asupra prezentului recurs, din examinarea actelor dosarului, constată următoarele:
Circumstanțele cauzei
Cererea de chemare în judecată
Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, reclamanta S.C. A. S.R.L. a chemat în judecată pe pârâta Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS), solicitând suspendarea notificării nr. x/29.01.2015 prin care i s-au comunicat elementele necesare calculării taxei clawback aferentă trimestrului IV al anului 2014 și cu privire la răspunsul CNAS nr. x/10.03.2015, prin care CNAS a răspuns la contestația formulată de reclamantă împotriva Notificării.
Hotărârea primei instanțe
Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, prin încheierea de ședință din 18.12.2015, a admis cererea formulată de reclamanta S.C. A. S.R.L. și, pe cale de consecință, a suspendat executarea notificării nr. x/29.01.2015 și răspunsului CNAS nr. x/10.03.2015, până la soluționarea definitivă a cauzei.
Cererea de recurs
Împotriva încheierii pronunțată de Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal a promovat recurs pârâta Casa Națională de Asigurări de Sănătate, invocând ca temei al cererii de recurs dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ.
În motivarea căii de atac, recurenta reluând susținerile formulate în fața instanței de fond, a arătat, în esență, că în mod greșit a apreciat prima instanță că sunt îndeplinite ambele condiții prevăzute de art. 14 din Legea nr. 554/2004, respectiv "cazul bine justificat" și "iminența producerii unei pagube".
În acest context, arată recurenta, instanța de fond a interpretat în mod greșit prevederile art. 2 alin. (1) lit. ș din Legea nr. 554/2004 cu privire la îndeplinirea în cauză a condiției pagubei iminente, având în vedere că orice debitor este pus într-o situație de dificulate în condițiile în care este executată silit.
De asemenea, recurenta concluzionează în sensul că ambele condiții prevăzute de art. 14 din Legea nr. 554/2004 nu sunt neîndeplinite, iar cererea de suspendare formulată de reclamantă este neîntemeiată.
Apărările formulate în cauză
Intimata-reclamantă S.C. A. S.R.L a depus la dosar întâmpinare la data de 07.07.2016, prin care a solicitat respingerea recursului, ca nefondat.
La rândul său, recurenta-pârâtă Casa Națională de Asigurări de Sănătate nu a formulat răspuns la întâmpinare.
Procedura derulată în fața Înaltei Curți de Casație și Justiție
În cauză s-a întocmit raportul asupra admisibilității în principiu a recursului după comunicarea cererii de recurs către intimată și după primirea întâmpinării formulate de acesta.
Raportul realizat în cauză, în condițiile art. 493 alin. (2) și (3) C. proc. civ., a fost analizat în completul de filtru și a fost comunicat părților în baza încheierii de ședință din data de 2 februarie 2018, în conformitate cu dispozițiile art. 493 alin. (4) din același act normativ. Atât recurenta, cât și intimata au depus puncte de vedere asupra raportului comunicat.
Prin încheierea de ședință din data de 2 aprilie 2018, completul de filtru a constatat, analizând conținutul raportului întocmit, că recursul îndeplinește condițiile de admisibilitate și a fixat termen de judecată pe fond a recursului, în ședință publică, pentru data de 16 mai 2018.
Cu privire la cererea de recurs. Soluția și considerentele instanței de control judiciar
Analizând sentința atacată, în raport de criticile ce i-au fost aduse, față de actele și lucrările dosarului, precum și de dispozițiile legale incidente pricinii, având în vedere și susținerile părților, Înalta Curte constată că în speță nu sunt întrunite cerințele impuse de art. 488 alin. (1) pct. 6 și pct. 8 din C. proc. civ., sens în care va respinge recursul, pentru considerentele ce se vor arăta în continuare.
Din dispozițiile generale al Legii nr. 554/2004 a contenciosului administrativ, cu modificările și completările ulterioare, rezultă că actul administrativ se bucură de prezumția de legalitate, adoptat pe baza și în limitele legii, fiind executoriu din oficiu.
În cauză, potrivit art. 14 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, la care face trimitere art. 15 din aceeași lege, suspendarea executării actului administrativ poate fi dispusă numai dacă sunt îndeplinite cumulativ două condiții de fond, și anume existența unui caz bine justificat și necesitatea prevenirii unei pagube iminente.
Cazul bine justificat este definit în art. 2 alin. (1) lit. t din Legea nr. 554/2004 prin referirea la împrejurări legate de starea de fapt și de drept, care sunt de natură să creeze o îndoială serioasă în privința legalității actului administrativ.
Spunem că, în mod corect a reținut prima instanță, analiza cazului bine justificat trebuie să se limiteze la o cercetare a aparenței dreptului, pentru că în cadrul procedurii sumare a suspendării de executare nu este permisă prejudecarea fondului.
Însă, legea nu face distincție între motivele de nelegalitate substanțială, de drept material, și cele de nelegalitate procedurală, esențial este însă ca nelegalitatea să fie evidentă, să poată fi decelată cu ușurință la nivelul aparențelor, fără o cercetare aprofundată a cauzei.
Analizând situația concretă dedusă judecății, instanța de control judiciar constată însă că prin sentința civilă nr. 3032 din 14 octombrie 2016 pronunțată de Curtea de Apel București, depusă la dosarul de recurs, s-a făcut dovada că după pronunțarea sentinței atacate a fost soluționat fondul acțiunii principale în sesnul admiterii acțiunii formulate de reclamanta S.C. A. S.R.L și anularea adresei nr. x din 10 martie 2015 și a Notificarii nr. x 29 ianuarie 2015 emise de pârâta Casa Națională de Asigurări de Sănătate.
Această soluție pronunțată în primă instanță creează o puternică îndoială asupra prezumției de legalitate a actului administrativ, constituind un argument în sensul existenței cazului bine justificat, conform art. 2 alin. (1) lit. t din Legea nr. 554/2004, de natură să atragă reformarea sentinței atacate și făcând de prisos analiza celorlalte susțineri și apărări ale părților.
Soluția instanței de recurs și temeiul juridic al acesteia
În temeiul dispozițiilor art. 20 din Legea nr. 554/2004 coroborate cu art. 496 alin. (1) raportat la art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ., Înalta Curte va respinge recursul promovat de pârâta Casa Națională de Asigurări de Sănătate împotriva încheierii din 18 decembrie 2015 a Curții de Apel București - secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge recursul declarat de pârâta Casa Națională de Asigurări de Sănătate împotriva încheierii din 18 decembrie 2015 a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 16 mai 2018.