ÎCCJ, Decizia nr. 33/2019

Asupra contestație în anulare de față;

În baza actelor și lucrărilor dosarului, constată următoarele:

I. Prin Decizia penală nr. 108 din 20 iunie 2018, pronunțată în Dosarul nr. x/2017, Completul de 5 Judecători al Înaltei Curți de Casație și Justiție, cu majoritate, între altele, a admis apelurile declarate de Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția Națională Anticorupție și de inculpații A. și B. împotriva Sentinței nr. 506 din data de 25 septembrie 2017, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția penală în Dosarul nr. x/2016.

A desființat, în parte, sentința penală mai sus menționată și, rejudecând în fond:

A înlăturat aplicarea art. 7 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 78/2000 din încadrarea juridică dată faptei reținute în sarcina inculpatului A. și l-a condamnat pe acesta la pedeapsa de 3 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 291 alin. (1) C. pen. raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 5 C. pen.

În conformitate cu art. 67 C. pen., a aplicat aceluiași inculpat pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 lit. a) și g) C. pen., pe o perioadă de 2 ani după executarea pedepsei principale.

În temeiul art. 65 C. pen. a interzis inculpatului, cu titlu de pedeapsă accesorie, exercitarea drepturilor prevăzute de art. 66 lit. a), b) și g) C. pen.

A menținut celelalte dispoziții ale hotărârii atacate care nu contravin prezentei decizii.

Decizia menționată a fost pronunțată cu opinia separată a domnilor judecători C. și D., în sensul că, în ceea ce îl privește pe contestatorul condamnat A. se impunea desființarea, în parte, a sentinței penale și, în rejudecare, achitarea acestuia, în temeiul art. 16 lit. b) teza I C. proc. pen., pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 291 alin. (1) C. pen. raportat la art. 6 și art. 7 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 5 C. pen., cu înlăturarea măsurii confiscării speciale și ridicarea măsurii sechestrului asigurător.

II. Prin Sentința penală nr. 506 din data de 25 septembrie 2017 pronunțată în Dosarul nr. x/2016, Înalta Curte de Casație și Justiție, secția penală a hotărât, între altele, următoarele:

A respins cererea de schimbare a încadrării juridice formulată de inculpatul A. din infracțiunea de trafic de influență prevăzută de art. 291 C. pen. raportat la art. 6 și art. 7 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 5 C. pen. în infracțiunea de trafic de influență prevăzută de art. 291 C. pen. raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 5 C. pen.

În baza art. 291 alin. (1) C. pen. raportat la art. 6 și art. 7 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 5 C. pen. l-a condamnat pe inculpatul A. la pedeapsa de 3 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de influență.

În conformitate cu art. 67 C. pen., a aplicat inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 lit. a), b) și g) C. pen., pe o perioadă de 2 ani după executarea sau considerarea ca executată a pedepsei principale a închisorii.

În temeiul art. 65 C. pen. a interzis inculpatului, cu titlu de pedeapsă accesorie, exercitarea drepturilor prevăzute de art. 66 lit. a), b) și g) C. pen.

În temeiul art. 72 C. pen., a dedus din pedeapsa aplicată durata măsurilor preventive privative de libertate (reținere, arestare preventivă și arest la domiciliu) începând cu data de 03.12.2015 până la 08.02.2016, inclusiv.

În temeiul art. 291 alin. (2) C. pen. raportat la art. 112 lit. e) C. pen. a dispus obligarea inculpatului la plata către stat a sumei de 100.000 euro sau contravaloarea în RON la cursul BNR din ziua plății, cu titlu de confiscare specială.

Potrivit art. 404 alin. (4) lit. c) raportat la art. 249 C. proc. pen. a menținut măsura sechestrului asigurător instituită asupra bunurilor mobile și imobile proprietatea inculpatului prin Ordonanța procurorului nr. 611/P/2015 din 25.01.2016, până la concurența sumei de 100.000 euro.

În temeiul art. 404 alin. (4) lit. c) raportat la art. 249 C. proc. pen. a menținut măsura sechestrului asigurător instituită asupra bunurilor mobile și imobile proprietatea inculpatului prin Ordonanța procurorului nr. 611/P/2015 din 25.01.2016, până la concurența sumei de 1.301.410 RON.

A obligat inculpatul la plata către stat a sumei de 5.000 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare pentru faza urmăririi penale și judecata în primă instanță.

III. Împotriva Deciziei penale nr. 108 din 20 iunie 2018 pronunțată în Dosarul nr. x/2017 de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul de 5 Judecători contestatorul condamnat A., la 05 decembrie 2018, a formulat contestație în anulare, înregistrată sub nr. x/2018 pe rolul instanței la aceeași dată, primul termen fiind stabilit aleatoriu la data de 14 ianuarie 2019.

Prin rezoluția Vicepreședintelui Înaltei Curți de Casație și Justiție din data de 12 decembrie 2018, în baza punctului 3 lit. a) din Hotărârea nr. 156 din 6 decembrie 2018 a Colegiului de conducere a Înaltei Curți de Casație și Justiție, cauza a fost scoasă de pe rol în vederea repartizării aleatorii către Completurile de 5 judecători nou înființate, în temeiul art. 4 alin. (1) din Hotărârea nr. 1367 din 5 decembrie 2018 adoptată de secția pentru Judecători din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii, cu referire la efectele Deciziei nr. 685 din data de 7 noiembrie 2018 a Curții Constituționale a României.

Urmare repartizării aleatorii, cauza a revenit spre soluționare Completului de 5 Judecători Penal 2 - 2018, nou-înființat, cu prim termen de judecată la data de 19 decembrie 2018, în cameră de consiliu, în vederea discutării admisibilității în principiu a contestației în anulare formulate.

În motivarea contestației în anulare formulate, contestatorul condamnat a susținut, în esență, nelegala compunere a Completului de 5 Judecători care a soluționat cauza în apel, considerând că, în speță, au fost încălcate dispozițiile art. 32 din Legea 304/2004, în ceea ce privește modul de desemnare al unuia dintre membrii acestui complet, mai concret a președintelui de complet, care nu a fost desemnat aleatoriu prin tragere la sorți, ci numit direct pe cale administrativă, în virtutea funcției administrative de conducere pe care o exercita.

În drept, a fost invocat cazul de contestație în anulare prevăzut de art. 426 alin. (1) lit. d) teza I C. proc. pen.

IV. Prin Încheierea penală nr. 213 din 19 decembrie 2018, Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul de 5 Judecători P2-2018, în cameră de consiliu, examinând calea de atac cu care a fost învestită, prin raportare la motivele invocate în scris și la dispozițiile legale care guvernează contestația în anulare, a constatat că sunt îndeplinite, cumulativ, cele trei condiții de admisibilitate prevăzute de lege, motiv pentru care a admis-o în principiu și a fixat termen pentru soluționarea contestației în anulare la data de 21 ianuarie 2019.

Totodată, Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul de 5 Judecători a admis cererea de suspendare a executării Sentinței penale nr. 506 din 25 septembrie 2017 pronunțate de secția penală a Înaltei Curți în Dosarul nr. x/2016, definitivă prin Decizia penală nr. 108 din 20 iunie 2018, pronunțată de Completul de 5 Judecători al Înaltei Curți de Casație și Justiție în Dosarul nr. x/2017, până la soluționarea definitivă a contestației în anulare și a dispus punerea de îndată în libertate a contestatorului condamnat A. de sub puterea mandatului de executare a pedepsei emis în baza Sentinței penale nr. 506 din 25 septembrie 2017 pronunțate de secția penală a Înaltei Curți în Dosarul nr. x/2016, definitivă prin Decizia penală nr. 108 din 20 iunie 2018, pronunțată de Completul de 5 Judecători al Înaltei Curți de Casație și Justiție în Dosarul nr. x/2017, dacă nu este arestat în altă cauză.

La termenul din 21 ianuarie 2019, cauza s-a amânat pentru motivul invocat din oficiu de instanță, respectiv față de împrejurarea că la data de 31 ianuarie 2019 au fost convocate Secțiile Unite ale Înaltei Curți de Casație și Justiție pentru a decide dacă se modifică jurisprudența Completurilor de 5 Judecători cu privire la interpretarea și aplicarea principiului continuității completului de judecată, subsumat regulii anualității ce guvernează activitatea acestor formațiuni de judecată.

La termenul de judecată din 18 februarie 2019, contestatorul condamnat A. a lipsit, deși a fost legal citat, însă a fost reprezentat de apărătorul ales, precum și de apărătorul desemnat din oficiu. Concluziile apărării, precum și ale reprezentantului Ministerului Public, numai cu privire la fondul contestației în anulare formulată de contestatorul condamnat A., au fost consemnate în detaliu în partea introductivă a prezentei decizii, motiv pentru care nu vor mai fi reluate.

V. Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul de 5 Judecători P2-2018, examinând calea extraordinară de atac cu care a fost învestită, prin raportare la motivele invocate în scris și la dispozițiile legale care reglementează contestația în anulare, constată că aceasta este fondată, urmând a fi admisă ca atare, pentru considerentele care se vor arăta în continuare.

În motivele menționate în scris, contestatorul condamnat prin apărător ales, a susținut, în esență că s-au încălcat dispozițiile art. 32 din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, astfel cum a fost modificat și completat prin Legea nr. 255/2013, prin modalitatea de stabilire a completului de judecată ce a soluționat cauza în apel, în concret au fost desemnați prin tragere la sorți doar 4 membri ai Completului de 5 Judecători, iar președintele completului nu a fost desemnat aleatoriu, prin tragere la sorți, ci a fost numit să prezideze Completul de 5 Judecători Penal 1 sau Penal 2, pe cale administrativă, în virtutea funcției de conducere exercitate (fie de vicepreședinte al instanței supreme, fie de președinte al secției penale).

S-a mai arătat că prin Decizia nr. 685 din data de 7 noiembrie 2018, Curtea Constituțională a constatat existența unui conflict juridic de natură constituțională între Parlament, pe de o parte, și Înalta Curte de Casație și Justiție, pe de altă parte, generat de hotărârile Colegiului de conducere a Înaltei Curți de Casație și Justiție, începând cu Hotărârea nr. 3/2014, potrivit cărora au fost desemnați prin tragere la sorți doar 4 din cei 5 membri ai Completurilor de 5 judecători.

Prin aceeași decizie, instanța de contencios constituțional a statuat că normele din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, așa cum au fost ele modificate în anul 2013 cu efect din anul 2014, sunt clare și precise și impun, fără echivoc, tragerea la sorți a tuturor celor 5 judecători membri ai Completurilor de 5 judecători ale Înaltei Curți de Casație și Justiție, iar poziția Colegiului de conducere al Înaltei Curți de Casație și Justiție (care a adoptat norme regulamentare ilegale) și a tuturor Completurilor de 5 judecători (care nu au invocat nelegalitatea compunerii lor, deși este vorba de o chestiune de ordine publică, sancționată cu nulitatea absolută) constituie o violare gravă a legii.

S-a conchis în sensul că, potrivit deciziei Curții Constituționale nr. 685/07.11.2018, includerea în Completurile de 5 judecători ale Înaltei Curți de Casație și Justiție, pe poziția de președinte, a unor judecători cu funcții administrative de conducere, fără a fi desemnați aleatoriu, prin tragere la sorți, reprezintă o violare gravă a Convenției, a Constituției și a Legii nr. 304/2004, într-o chestiune de ordine publică, sancționată cu nulitatea absolută și necondiționată de existența unei vătămări, astfel încât prezenta contestație în anulare este pe deplin întemeiată, întrucât instanța de apel care a pronunțat decizia contestată prin prezenta cale extraordinară de atac nu a fost compusă potrivit legii, fiind incident cazul prevăzut la art. 426 lit. d) teza I C. proc. pen.

Verificând compunerea Completului de 5 Judecători al Înaltei Curți de Casație și Justiție care a soluționat Dosarul nr. x/2017 având ca obiect apelurile formulate de Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția Națională Anticorupție și de inculpații A. și B. împotriva Sentinței penale nr. 506 din data de 25 septembrie 2016, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția penală, în Dosarul nr. 526-1-2016, privind și pe intimata parte civilă CET Govora S.A. prin administrator judiciar E., se constată că, urmare repartizării aleatorii a cauzei de la data înregistrării acesteia (17.11 2017), aceasta a revenit spre soluționare Completului de 5 Judecători Penal 2, care, potrivit Hotărârii Colegiului de conducere al Înaltei Curți de Casație și Justiție nr. 24/25.11.2016, era prezidat de doamna judecător F., în calitatea deținută la acel moment, de președinte al secției penale a Înaltei Curți de Casație și Justiție.

Prin procesul-verbal din 23.11.2017 s-a constatat starea de incompatibilitate a președintelui Completului de 5 judecători Penal 2 și s-a procedat la înlocuirea sa cu domnul judecător G., vicepreședinte al Înaltei Curți de Casație și Justiție, președinte al Completului de 5 judecători Penal 1, conform Hotărârii Colegiului de conducere al Înaltei Curți de Casație și Justiție nr. 24/25.11.2016. Prin urmare, completul de judecată a fost reîntregit prin participarea domnului judecător G. la soluționarea acestui dosar și, întrucât acesta exercita și funcția de vicepreședinte al Înaltei Curți, a preluat și conducerea Completului de 5 Judecători Penal 2 în această cauză.

Hotărârea Colegiului de conducere al Înaltei Curți de Casație și Justiție nr. 24/25.11.2016, prin care s-a stabilit compunerea Completurilor de 5 judecători pentru anul 2017, a fost adoptată în baza Regulamentului privind organizarea și funcționarea administrativă a Înaltei Curți de Casație și Justiție, în forma modificată prin Hotărârea nr. 3/28.01.2014 a Colegiului de conducere al Înaltei Curți de Casație și Justiție.

La începutul anului 2017, cele 2 Completuri de 5 Judecători în materie penală au fost compuse prin tragerea la sorți a doar câte 4 judecători, în timp ce președintele fiecăruia dintre cele 2 completuri a fost desemnat direct, fără tragere la sorți. Astfel, domnul judecător G., în virtutea exercitării funcției de conducere de vicepreședinte al Înaltei Curți de Casație și Justiție, a fost desemnat președinte al Completului de 5 Judecători Penal 1, iar doamna judecător F., în virtutea exercitării funcției de conducere de președinte a secției Penale a Înaltei Curți de Casație și Justiție, ca președinte a Completului de 5 judecători Penal 2.

Prin urmare, din compunerea Completului de 5 judecători Penal 2 care a fost învestit cu soluționarea în apel a cauzei în care a fost cercetat și trimis în judecată inculpatul A., dosar în care s-a pronunțat decizia penală contestată prin prezenta cale extraordinară de atac, au făcut parte 4 judecători care au fost desemnați aleatoriu, prin tragere la soți, în timp ce președintele completului nu a fost desemnat aleatoriu, prin tragere la sorți, ci acesta a fost numit direct pe cale administrativă, ca urmare a exercitării funcției de conducere.

Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul de 5 Judecători P2-2018, analizând pe fond motivele contestației în anulare prin raportare la dispozițiile legale incidente, reține că, potrivit paragrafului 198 din Decizia Curții Constituționale nr. 685 din 07.11.2018 (publicată în M. Of. nr. 1021/29.11.2018):

"Întrucât atât în materie penală, cât și extrapenală, sancțiunea compunerii nelegale a completului de judecată este nulitatea necondiționată și, prin urmare, absolută, a actelor îndeplinite de un astfel de complet, și ținând cont de faptul că deciziile sale produc efecte numai pentru viitor, conform art. 147 alin. (4) din Constituție, Curtea reține că prezenta decizie se aplică de la data publicării sale, atât situațiilor pendinte, respectiv în cauzele aflate în curs de judecată, precum și în cele finalizate în măsura în care justițiabilii sunt încă în termenul de exercitare a căilor de atac extraordinare corespunzătoare, cât și situațiilor viitoare."

Totodată, potrivit dispozițiilor art. 426 alin. (1) lit. d) C. proc. pen.: "Împotriva hotărârilor penale definitive se poate face contestație în anulare (…) când instanța de apel nu a fost compusă potrivit legii ori a existat un caz de incompatibilitate".

În speță, contestatorul condamnat A. și-a întemeiat în drept contestația în anulare pe dispozițiile art. 426 alin. (1) lit. d) teza I C. proc. pen., prin urmare, se constată că este întemeiată calea extraordinară de atac promovată de acesta.

Fiind vorba de încălcarea unor norme juridice de ordine publică, sancțiunea compunerii nelegale a completului de judecată este nulitatea necondiționată și, prin urmare, absolută, a actelor îndeplinite de un astfel de complet, motiv pentru care, Înalta Curte de Casație și Justiție Completul de 5 Judecători - P2-2018, în baza dispozițiilor art. 432 C. proc. pen., va admite contestația în anulare formulată de contestatorul condamnat A. împotriva Deciziei penale nr. 108 din 20 iunie 2018, pronunțată de Completul de 5 Judecători al Înaltei Curți de Casație și Justiție în Dosarul nr. x/2017 și, pe cale de consecință:

va desființa în parte decizia penală contestată, numai în ceea ce îl privește pe contestatorul condamnat A.;

va anula toate formele de executare emise în baza Sentinței penale nr. 506 din 25 septembrie 2017 pronunțată de Înalte Curte de Casație și Justiție, secția penală, în Dosarul nr. x/2016, rămasă definitivă prin decizia penală sus-menționată, numai în ceea ce îl privește pe contestatorul condamnat A.;

va fixa termen pentru rejudecarea cauzei la 15 aprilie 2019, Sala Secțiilor Unite, pentru când se va cita inculpatul A. la adresele indicate în dosar;

va menține celelalte dispoziții ale deciziei penale contestate;

văzând și dispozițiile art. 275 alin. (3) C. proc. pen., vor rămâne în sarcina statului cheltuielile judiciare ocazionate de soluționarea contestației în anulare.

Întrucât asistența juridică pentru contestatorul condamnat era obligatorie potrivit art. 90 - 91 C. proc. pen., iar în cauză a fost desemnat apărător din oficiu care s-a prezentat încă de la primul termen de judecată, în baza dispozițiilor art. 275 alin. (6) C. proc. pen., onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu pentru contestatorul condamnat până la prezentarea apărătorului ales, în sumă de 156 RON, va rămâne în sarcina statului.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite contestația în anulare formulată de contestatorul condamnat A. împotriva Deciziei penale nr. 108 din 20 iunie 2018, pronunțată de Completul de 5 Judecători al Înaltei Curți de Casație și Justiție în Dosarul nr. x/2017.

Desființează în parte decizia penală contestată, numai în ceea ce îl privește pe contestatorul condamnat A.

Anulează toate formele de executare emise în baza Sentinței penale nr. 506 din 25 septembrie 2017 pronunțată de Înalte Curte de Casație și Justiție, secția penală, în Dosarul nr. x/2016, rămasă definitivă prin decizia penală sus-menționată, numai în ceea ce îl privește pe contestatorul condamnat A.

Fixează termen pentru rejudecarea cauzei la 15 aprilie 2019, Sala Secțiilor Unite, pentru când se va cita inculpatul A. la adresele indicate în dosar.

Menține celelalte dispoziții ale deciziei penale contestate.

În baza art. 275 alin. (3) C. proc. pen., cheltuielile judiciare ocazionate de soluționarea contestației în anulare rămân în sarcina statului.

În baza art. 275 alin. (6) C. proc. pen., onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu pentru contestatorul condamnat până la prezentarea apărătorului ales, în sumă de 156 RON, rămâne în sarcina statului.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 18 februarie 2019.

Procesat de GGC - NN