ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 3467/2009

Asupra recursului de față,

În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin Sentința penală nr. 451 din 3 iulie 2007 Tribunalul Iași l-a condamnat pe inculpatul C.C.,  cetățenia română, studii 12 clase, fără ocupație, recidivist, în baza art. 211 alin. (2) lit. c) C. pen., cu aplicarea art. 37 lit. a) C. pen., la 5 ani închisoare.

În baza art. 86

4

alin. (1) raportat la art. 83 C. pen. a revocat suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei de 4 ani închisoare aplicată prin Sentința penală nr. 6702 din 3 decembrie 2002 a Judecătoriei Iași, definitivă prin Decizia penală nr. 213 din 18 martie 2004 a Curții de Apel Iași și a dispus executarea acesteia alături de pedeapsa aplicată în cauză, inculpatul urmând să execute 9 ani închisoare, cu aplicarea art. 71 și art. 64 alin. (1) lit. a), b) C. pen.

A dedus reținerile și arestarea preventivă din 9 februarie 2001, de la 15 mai 2001 la 6 iulie 2001, din 12 martie 2006 și de la 6 aprilie 2006 la 23 iunie 2006.

A admis, în parte, acțiunea civilă a părții civile M.G. și l-a obligat pe inculpat să-i plătească 1.000 RON cu titlu de daune morale.

Inculpatul a fost obligat la plata cheltuielilor judiciare către stat.

Instanța a reținut, în fapt, că inculpatul C.C. este o persoană fără ocupație, care obișnuia să practice jocul de noroc "alba-neagra" în mod ilegal în locuri publice și aglomerate, fiind totodată cunoscut cu antecedente penale urmare condamnării definitive în anul 2004 la 4 ani închisoare, cu aplicarea art. 86

1

C. pen., pentru săvârșirea infracțiunii de înșelăciune.

În cauză, la data de 12 martie 2006 trei agenți de poliție, aflați în misiune în ținută civilă în Zona B. Iași s-au sesizat din oficiu despre faptul că un tânăr, aflat în bazar, i-a smuls din mână altui tânăr o sumă de bani, după care s-a pierdut în mulțime. Fiind ajuns din urmă de cel păgubit, făptuitorul s-a întors spre acesta și i-a dat o palmă peste față, strigându-i: "ce faci bă, îmi bagi mâna în buzunar?"

Polițiștii au procedat la reținerea celor două persoane, fiind astfel identificați inculpatul C.C. și partea vătămată M.G..

Pe baza probelor administrate s-a stabilit că la data de 12 martie 2006 partea vătămată M.G. a primit de la locul de muncă - C.c. S. din municipiul Iași - salariul, în sumă de 4.930.000 lei, mergând apoi în bazar pentru cumpărături. După ce și-a cumpărat mai multe obiecte, acesta a rămas cu suma de 3.920.000 lei.

Continuându-și drumul prin bazar, partea vătămată a fost acostată de o persoană de etnie rromă, care făcea parte dintr-un grup aflat lângă o masă unde se practica jocul de noroc "alba-neagra".

Acel joc era organizat de martorul S.M. și are toate elementele escrocheriei. Pentru atragerea naivilor, organizatorul se asociază cu alte persoane care simulează că participă la joc și chiar câștigă. Printre aceste persoane "asociate" se aflau martorul S.V. (care aborda trecătorii și îi îndemna să joace) și frații C.C. și F., care simulau că joacă și câștigă.

Partea vătămată a fost contactată de S.V. și prin presiuni psihice - inclusiv luându-i din mână o pompă de bicicletă sub pretextul că i-o ține - a fost adus la masa de joc.

Deși a refuzat și și-a cerut pompa înapoi, partea vătămată, pentru a scăpa, a decis să dea suma cerută pentru intrarea în joc, de 200.000 RON și apoi să-și recupereze pompa și să plece.

A scos, astfel, din buzunar, banii ce-i rămăseseră după cumpărături, prinși cu un elastic, pentru a extrage 200.000 lei. În acel moment inculpatul C.C. a smuls din mâna părții vătămate teancul de bani, pe care l-a înmânat lui S.M..

Imediat partea vătămată a început să țipe și să ceară banii înapoi.

Inculpatul C.C. s-a apropiat de S.M., care i-a plasata teancul de bani.

Gestul a fost observat de partea vătămată și de doi dintre agenții de poliție, care au văzut și cum inculpatul a introdus banii în buzunarul drept al pantalonilor, după care acesta din urmă a plecat, încercând să se piardă în mulțime.

Inculpatul a fost urmărit de partea vătămată și în momentul în care a fost ajuns, i-a aplicat acesteia din urmă o palmă peste față, provocându-i o hemoragie nazală și reproșându-i că vrea să-i bage mâna în buzunar.

În aceste împrejurări ofițerii de poliție au intervenit, identificând părțile. Cu ocazia percheziției corporale s-a găsit asupra inculpatului suma de 4.670.000 lei, din care suma de 3.920.000 lei a fost predată părții vătămate.

Faptele, așa cum au fost reținute, au fost confirmate de agenții de poliție C.C.A. și D.M., care au perceput nemijlocit desfășurarea lor, precum și de S.M. și P.V., pensionar, conform celor consemnate în procesul-verbal de constatare a infracțiunii flagrante.

Inculpatul, cu prilejul percheziției corporale, nu a fost în măsură să precizeze ce sumă de bani avea asupra sa iar cu privire la banii părții vătămate, a declarat că i-a câștigat la jocul de noroc.

Instanța a înlăturat declarațiile martorului S.M., în totalitate și, parțial, a martorului P.V., din fața instanței, constatând că nu se coroborează cu celelalte mijloace de probă, apreciind ca exprimând adevărul cele din cursul urmăririi penale.

Asemenea, au fost înlăturate și declarațiile martorilor C.F., fratele inculpatului și A.M., propuși de inculpat în cursul judecății, reținând că sunt "pro causa", acest din urmă martor nefiind indicat și semnalat ca prezent la fața locului nici de către inculpat, nici de ceilalți martori.

Împotriva acestei hotărâri inculpatul C.C. a declarat apel, criticând-o pentru netemeinicie și nelegalitate și susținând că nu a săvârșit fapta, banii pretinși de partea vătămată fiind câștigați de inculpat la jocul de noroc.

Prin Decizia penală nr. 15 din 17 februarie 2009 Curtea de Apel Iași a respins ca nefondat apelul declarat de inculpat, constatând că hotărârea atacată este legală și temeinică, existența faptei și vinovăția inculpatului fiind stabilite pe bază de probe.

Decizia penală sus-menționată a fost atacată cu recurs de către inculpat, nemotivat în scris.

Verificând hotărârea atacată pe baza actelor și lucrărilor de la dosar, Curtea constată că recursul, susținut în considerarea cazului de casare prevăzut de art. 385

9

alin. (1) pct. 14 C. proc. pen., este nefondat.

Deși critica prin recursul inculpatului nu privește constatările instanțelor relative la situația de fapt, vinovăția și încadrarea juridică, Curtea, examinând din oficiu cauza și sub aceste aspecte, constată că hotărârile sunt legale și temeinice.

Esențiale în stabilirea corectă a împrejurărilor săvârșirii faptei imputate inculpatului sunt declarațiile organizatorului jocului de noroc "alba-neagra", S.M., consemnate prin procesul-verbal de constatare din 12 martie 2006 și, cu aceeași dată, pe formular de martor, potrivit cărora, inculpatul C.C. avea rolul de a atrage jucători, că la un moment dat a adus un tânăr, care, deși a refuzat, a fost constrâns să joace, pierzând suma de 20 RON și în momentul când acesta a scos din buzunar mai multe bancnote, inculpatul i le-a smuls din mână și i le-a dat martorului. Văzând situația creată, martorul i-a înmânat apoi inculpatului bancnotele pentru a le restitui tânărului însă acesta i-a introdus în buzunar, lovindu-l pe tânăr în momentul în care acesta i-a cerut banii.

Aceste declarații se coroborează cu declarațiile părții vătămate precum și ale agenților de poliție C.A. și D.M., susținute și în cursul judecății și ale martorului P.V. din cursul urmăririi penale.

Corect și justificat au fost înlăturate revenirile din cursul judecății făcute de martorii S.M. și, parțial, P.V., nemotivate în niciun mod.

Încadrarea juridică reținută este legală.

Cât privește pedeapsa aplicată, Curtea reține că aceasta a fost individualizată în raport de criteriile prevăzute de art. 72 C. pen., respectiv de gradul - generic și concret - de pericol social al infracțiunii, limitele speciale ale pedepsei prevăzute de lege, persoana inculpatului și împrejurările care influențează răspunderea penală.

S-a ținut seama, astfel, și de poziția procesuală a inculpatului, care nu a recunoscut săvârșirea faptei, de cazierul judiciar din care rezultă că acesta a mai fost condamnat la 4 ani închisoare cu aplicația art. 86

1

C. pen., pentru înșelăciune (înșelarea unor persoane la schimb valutar prin metoda "șmen"), dar și de starea sănătății inculpatului, conform actelor medicale.

Pedeapsa de 5 ani închisoare, aplicată la limita minimă specială prevăzută de lege, este corect individualizată iar reducerea acesteia - posibilă numai prin reținerea circumstanțelor atenuante - nu se justifică, neexistând astfel de împrejurări favorabile.

Așa fiind, constatând că hotărârea atacată este legală și temeinică, recursul inculpatului C.C. urmează să fie respins ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul C.C. împotriva Deciziei penale nr. 15 din 17 februarie 2009 a Curții de Apel Iași, secția penală.

Obligă recurentul inculpat la 300 RON cheltuieli judiciare către stat, din care onorariul apărătorului desemnat din oficiu, până la prezentarea apărătorului ales, în sumă de 100 RON, se va avansa din fondul Ministerului Justiției și Libertăților Cetățenești.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi 28 octombrie 2009.