ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3019/2019

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel Galați sub nr. x/2015, reclamantul A., în contradictoriu cu Casa Națională de Asigurări de Sănătate a solicitat:

- Anularea Deciziei de respingere a contestației formulate împotriva Raportului de Control nr. x din 22 iunie 2015;

- Anularea Raportului de control nr. x din 22 iunie 2015 întocmit de CNAS-DGMCA la data de 22 iunie 2015, în baza ordinului Președintelui CNAS nr. 29 din 16 ianuarie 2015, înregistrat la CAS Vrancea la data de 30 iunie 2015 sub nr. P2451, cu consecința înlăturării măsurilor și constatărilor dispuse prin raportul de control;

- Suspendarea executării actului administrativ constând în Raportul de control nr. x din 22 iunie 2015, în conformitate cu disp. art. 14, 15 din Legea nr. 554/2004 actualizată;

- Obligarea la plata cheltuielilor de judecată.

Prin încheierea de ședință din data de 31 mai 2016 instanța de fond - Curtea de Apel Galați, secția contencios administrativ și fiscal a dispus următoarele:

"Respinge excepția de inadmisibilitate a acțiunii în anulare și a cererii de suspendare executare, formulată de pârâta Casa Națională de Asigurări de Sănătate - DGMCA cu sediul în București, Calea x, pentru lipsa caracterului de act administrativ al raportului de control.

Respinge excepția de inadmisibilitate a acțiunii pentru lipsa plângerii prealabile.

Respinge excepția nulității cererii de suspendare pentru nemotivarea acesteia.

Respinge excepția lipsei de interes a acțiunii

Prin Sentința civilă nr. 165/2016 pronunțată în data de 30 iunie 2016, aceeași instanță - Curtea de Apel Galați, secția contencios administrativ și fiscal a dispus următoarele:

"Admite în parte acțiunea formulată de acțiunii în contencios administrativ formulată de reclamantul A., în contradictoriu cu pârâta Casa Națională de Asigurări de Sănătate - DGMCA, având ca obiect anulare act administrativ - suspendare executare act administrativ.

Anulează în parte Decizia de soluționare a contestației administrative împotriva Raportului de control nr. x din 22 iunie 2015 emis de CNAS-DGMCA, precum și Raportul de control menționat anterior, în privința constatărilor și măsurilor dispuse cu privire la obligațiile președintelui-director general al CAS Vrancea, referitoare la:

- înregistrarea corectă în contabilitate a serviciilor efectuate în luna ianuarie 2015;

- facturarea sumelor de închiriere a unor dispozitive medicale în raport de perioada efectivă de utilizare;

- recuperarea sumei de 565.599,30 RON cu accesoriile aferente de la SC B. SRL,

- efectuarea de cercetări administrative cu privire la modul de încheiere și derulare a contractului de furnizare de servicii cu SC B. SRL

Conform art. 15 din Legea nr. 554/2004, dispune suspendarea executării raportului de control până la soluționarea definitivă a acțiunii în anularea actului administrativ.

Obligă pârâta să plătească reclamantului suma de 70 RON cu titlu de cheltuieli de judecată taxă timbru.

Împotriva încheierii de ședință din data de 31 mai 2016 și împotriva Sentinței civile nr. 165/2016, ambele pronunțate de Curtea de Apel Galați, secția contencios administrativ și fiscal a formulat recurs pârâta Casa Națională de Asigurări de Sănătate, invocând motivele de nelegalitate prevăzute de art. 488 pct. 6 și 8 C. proc. civ.

În susținerea recursului recurenta a menționat că

Împotriva recursului promovat de recurenta-pârâtă a formulat întâmpinare intimatul-reclamant A., solicitând

Având în vedere Hotărârea Colegiului de Conducere nr. 106 din data de 20 septembrie 2018 prin care s-a luat act de hotărârea Plenului judecătorilor secției de contencios administrativ și fiscal a Înaltei Curți de Casație și Justiție adoptată la data de 13 septembrie 2018 în sensul că, procedura de filtrare a recursurilor reglementată prin dispozițiile art. 493 C. proc. civ., este incompatibilă cu specificul domeniului contenciosului administrativ și fiscal, a fost fixat termen pentru soluționarea recursului de față.

Recursul declarat de recurenta-pârâtă au ca obiect încheierea introductivă din 21 mai 2016 și Sentința nr. 165 din 30 iunie 2016 pronunțată de Curtea de Apel Galați, secția contencios administrativ și fiscal în Dosarul nr. x/2015.

Motivele de recurs se încadrează în dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ. apreciindu-se că soluția de respingere a excepțiilor invocate dată prin încheierea interlocutorie și soluția de admitere în parte a acțiunii și a cererii de suspendare sunt date cu interpretarea și aplicarea greșită a legii, respectiv a dispozițiilor art. 1, 2, 7, 8, 14, 15 și 18 din Legea nr. 554/2004 în raport de actele contestate și de situația de fapt care a justificat emiterea actelor contestate.

În ceea ce privește încheierea din 31 mai 2016 recurenta-pârâtă arată că respingerea excepțiilor invocate care privea atât acțiunea cât și cererea de suspendare având ca obiect Raportul de control nr. x din 22 iunie 2015 este dată cu interpretarea și aplicarea greșită a normelor de drept material în raport de fiecare excepție invocată.

Astfel, se invocă interpretarea și aplicarea greșită a următoarelor dispoziții legale din Legea nr. 554/2004.

Aplicarea și interpretarea greșită a dispozițiilor art. 1 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 - Aplicarea și interpretarea greșită a dispozițiilor art. 1 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 în ceea ce privește respingerea excepției lipsei de interes a acțiunii având ca obiect anularea și suspendarea raportului de control având în vedere că reclamantul-intimat nu mai are calitatea de Președinte, Director general al Casei de Asigurări de Sănătate Vrancea raporturile sale încetând în baza Ordinului nr. 474 din 1 iulie 2015 și ulterior în baza demisiei depuse de reclamantul-intimat fapt contestat prin Sentința civilă nr. 127 din 19 mai 2016 prin care contestația reclamantului a fost respinsă ca lipsită de obiect.

Se susține în raport de această situație dată în cauză nu mai există un interes legitim și actual în sensul dispozițiilor art. 1 alin. (1) din Legea nr. 554/204 pentru a se justifica acțiunea în anulare și cererea de suspendare având ca obiect raportul de control care a stat la baza Ordinului nr. 474 din 1 iulie 2015.

În raport de dispozițiilor art. 2 alin. (1) lit. c) și art. 14 și 15 din Legea nr. 554/2004 se invocă greșita și nelegala respingere a excepției inadmisibilității acțiunii în anulare și a cererii de suspendare formulată în baza art. 15 din Legea nr. 554/2004. Aceasta în condițiile în care raportul de control contestat nu este un act administrativ individual în sensul dispozițiilor art. 2 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 554/2004 deoarece nu a produs efecte juridice de sine stătătoare. Prin acest raport care a stat la baza Ordinului nr. 474 din 1 iulie 2015 s-au constatat anumite nereguli în activitatea reclamantului în calitate sa de director general al Casei de Asigurări de Sănătate Vrancea. Calitate pe care acesta nu o mai deține. Iar, în lipsa caracterului de act administrativ a raportului de control nu poate fi solicitată suspendarea acestuia în condițiile art. 14 și 15 din Legea nr. 554/2004.

În ceea ce privește cererea de suspendare se invocă nelegala respingere a excepției nulității de suspendare în condițiile în care în opinia recurentului-pârât această cerere de suspendare nu cuprinde motivele prevăzute de art. 14 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 respectiv cazul temeinic justificat și iminența producerii unei pagube.

În raport de dispozițiile art. 7 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 se invocă nelegala respingere a excepției inadmisibilității acțiunii pentru lipsa procedurii prealabile apreciindu-se că reclamanta nu a identificat procedura prealabilă și împotriva Deciziei de respingere a contestației formulate împotriva raportului de control, respectiv împotriva Deciziei nr. 535 din 22 iunie 2015.

Se solicită admiterea recursului împotriva încheierii din 31 mai 2016 în sensul admiterii excepțiilor invocate și respingerii acțiunii și a cererii de suspendare în baza acestor excepții.

Recursul declarat împotriva Sentinței nr. 165 din 30 iunie 2015 privește atât soluția de admitere a acțiunii și de anulare în parte a actelor contestate cât și în ceea ce privește soluția de admitere a cererii de suspendare formulată în baza art. 15 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 recurentul-pârât apreciind că ambele soluții de admitere sunt date cu interpretarea și aplicarea greșită a normelor aplicabile distinct de fondul cauzei și pe cererea de suspendare.

În ceea ce privește fondul cauzei recurentul-pârât apreciază că toată măsurile contestate de echipa de control în baza controlului temeinic dispus au fost legale în scopul remedierii deficiențelor constatate neputându-se reține caracterul abuziv cu privire la cele patru măsuri anulate de către prima instanță.

În cadrul recursului se arată situația de fapt și norma legală care a impus luarea acestei măsuri prin raportul de control.

În ceea ce privește cererea de suspendare se arată că soluția de admitere a cererii de suspendare dispusă până la soluționarea definitivă a acțiunii în anulare este nelegală în cauză apreciindu-se de recurentul-pârât că cererea de suspendare nu îndeplinea condițiile cumulative prevăzute de art. 14 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 respectiv condiția existenței unor cazuri bine justificate în sensul dispozițiilor art. 2 alin. (1) lit. t) din Legea nr. 554/2004 și condiția existenței unei pagube iminente în sensul dispozițiilor art. 2 alin. (1) lit. s) din acest act normativ.

Se solicită pe fond admiterea recursului și casarea sentinței atacate în sensul respingerii acțiunii și cererii de suspendare ca nefondate.

La dosar reclamantul-intimat a formulat întâmpinare în care a solicitat respingerea recursului ca nefondat apreciind că atât încheierea din 31 mai 2016 prin care au fost respinse excepțiile cât și sentința din 30 iunie 2016 prin care a fost admisă acțiunea și cererea de suspendare sunt date cu interpretarea și aplicarea corectă a legii.

Analizând recursul declarat în raport de obiect și de aspectele de nelegalitate invocate Curtea apreciază pentru următoarele considerente că este nefondat recursul declarat împotriva încheierii din 31 mai 2016 și că este fondat recursul declarat împotriva sentinței din 30 iunie 2016, în parte sentința atacată fiind dată, în ceea ce privește fondul cauzei, cu interpretarea și aplicarea greșită a normelor de drept material.

Recursul având ca obiect încheierea interlocutorie din 31 mai 2016 prin care au fost respinse excepțiile invocate de recurentul-pârât este nefondat, în cauză soluția de respingere fiind dată cu interpretarea și aplicarea corectă a dispozițiilor Legii nr. 554/2004 aplicabilă în raport de obiectul acestor excepții.

Excepția lipsei de interes a acțiunii invocată în raport de dispozițiile art. 1 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 față de obiectul acțiunii de fond și anume anulare în raport de Contractul nr. x din 22 iunie 2015 în mod corect a fost respinsă de prima instanță.

În cauză reclamantul-intimat justifică interesul în sensul art. 1 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 de a constata acest raport de control, raport care a stat la baza ordinului de revocare a reclamantului din funcția de director general al Casei de Asigurări de Sănătate Vrancea.

Faptul că prin Sentința civilă nr. 127 din 19 mai 2016 s-a constatat ca urmare a demisiei reclamantului că acțiunea având ca obiect ordinul de revocare din funcție a rămas fără obiect nu determină lipsa de interes a prezentei acțiunii în care se solicită anularea și suspendarea unui raport de control, constatat ca acțiunea administrativ de sine stătător în care se reține existența unor nereguli în desfășurarea și exercitarea atribuțiilor de serviciu ale reclamantului-intimat în perioada în care a îndeplinit în cadrul CAS Vrancea de președinte- director general. Acest raport de control în care s-au constatat abateri de la legalitate, pretins a fi săvârșite de reclamantul-intimat nu a fost anulat sau revocat ulterior pronunțării Sentinței civile nr. 127 din 19 mai 2016 reclamantul având interesul legitim de a- contesta deoarece privește activitatea sa în calitate de director general, iar pretinsele nereguli și obligații au fost reținute în sarcina sa, el contestând pe fond temeinicia și legalitatea celor menționate în raport. Iar acest fapt justifică interesul reclamantului de a contesta pe fond raportul de control ce vizează activitatea sa, care se încadrează în dispozițiile art. 1 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 și care subzistă indiferent dacă reclamantul nu mai deține calitatea de Director al CAS Vrancea.

Excepția inadmisibilității acțiunii și a cererii de suspendare pentru lipsa caracterului administrativ al raportului de control în mod corect a fost respinsă Raportul de control nr. x din 22 iunie 2015 având în prezenta cauză caracterul unui act administrativ unilateral de sine stătător în sensul dispozițiilor art. 2 alin. (2) lit. c) din Legea nr. 554/2004. Deși s-a susținut că el nu mai produce efecte juridice el nu a fost anulat sau revocat de autoritatea emitentă ca urmare a demisiei reclamantului din funcția de director general și ca o consecință a respingerii acțiunii ca rămasă fără obiect, acțiunea având ca obiect revocarea reclamantului din funcția de director revocare care a vizat motive imputabile prezentate în raport de controlul contestat în prezenta cauză. Nefiind revocat acest raport de control există ca act administrativ și poate produce efecte prin el însăși față de reclamant deoarece constată nereguli în activitatea acestuia ca director al CAS Vrancea.

În cauză acțiunea reclamantului este admisibilă în cauză nefiind aplicabile dispozițiile art. 7 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 în sensul obligativității îndeplinirii procedurii prealabile ca o condiție de admisibilitate a acțiunii, în condițiile în care reclamantul a contestat și decizia prin care a fost soluționată contestația formulată împotriva raportului de control.

Pe cererea de suspendare în mod corect prima instanță a analizat-o pe fond motivele pentru care se solicită suspendarea fiind prevăzută de art. 14 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 neputându-se reține excepția nulității cererii de suspendare.

În consecință, Curtea va respinge ca nefondat recursul având ca obiect recursul declarat de recurentul-pârât împotriva încheierii din 31 mai 2016.

Recursul declarat de recurentul-pârât având ca obiect Sentința nr. 165 din 30 iunie 2016 în raport de aspectele de nelegalitate invocate urmează a fi apreciat ca fondat, în parte în ceea ce privește fondul acțiunii având ca obiect o parte din măsurile dispuse prin raportul de control, sentința atacată fiind dată în parte cu interpretarea și aplicarea greșită a normelor de drept material.

În ceea ce privește cererea de suspendare, Curtea având în vedere că soluționarea ei coincide cu soluționarea definitivă a cauzei urmează a aprecia că această cerere a rămas fără obiect și urmează a fi respinsă ca atare în cauză nefiind analizată pe fond îndeplinirea condițiilor prevăzute de art. 14 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 la data pronunțării sentinței atacate.

În fapt prin Sentința civilă nr. 165/2016 instanța de fond a admis în parte acțiunea formulată de reclamantul A. în contradictoriu cu pârâta CNAS având ca obiect anulare act administrativ - suspendare executare act administrativ,

Anulează în parte Decizia de soluționare a contestației administrative împotriva Raportului de control nr. x din 22 iunie 2015 emis de CNAS - DGMCA precum și Raportul de control menționat anterior. în privința constatărilor și măsurilor dispuse cu privire la obligațiile președintelui - director general al C.A.S. Vrancea, referitoare la:

- înregistrarea corectă în contabilitate a serviciilor efectuate în luna ianuarie 2015:

- facturarea sumelor de închiriere a unor dispozitive medicale în raport de perioada respectivă de utilizare:

- recuperarea sumei de 565.599,30 RON cu accesoriile aferente de la SC B. SRL;

- efectuarea de cercetări administrative cu privire la modul de încheiere și derulare a contractului de furnizare de servicii cu SC B. SRL.

Analizând aspectele de nelegalitate invocate în recurs pe fondul măsurilor dispuse în raport de control și în raport de sentința atacată Curtea apreciază că în mod corect au fost anulate primele două măsuri stabilite în sarcina reclamantului în calitate de președinte - director general al CAS Vrancea și anume măsurile privind înregistrarea corectă în contabilitate a serviciilor efectuate în luna ianuarie 2015 și facturarea sumelor de închiriere a unor dispozitive medicale în raport de perioada respectivă de utilizare.

În cauză prima măsură a fost anulată corect deoarece a fost remediată ulterior la data finalizării acțiunii de control 10 aprilie 2015. faptul că aspectele constatate a fi deficiențe au existat nu s-a contestat nu impune menținerea lor într-un raport de control care stabilit în sarcina reclamantului a obligației de remediere a acestor deficiențe.

Aceeași situație a fost constatată a fi remediată la data controlului și cu privire la măsura doi având în vedere și referatul prin care s-a dispus recuperarea sumelor decontate nelegal.

Curtea în ceea ce privește capătul de cerere având ca obiect măsurile din raportul de control referitor la anularea măsuri dispuse cu privire la recuperarea sumei de 565.599,30 RON cu accesoriile aferente de la SC B. SRL și la efectuarea de cercetări administrative sub aspectul neîndeplinirii condiției legale de a deține autorizație de utilizare a instalației radiologice emise de CNCAN.

Curtea apreciază că în cauză aceste măsuri au fost stabilite în raport de control cu respectarea dispozițiilor art. 73 alin. (1) din Legea nr. 500/2002 și a dispozițiilor privind efectuarea de verificări având ca obiect furnizorul de servicii medicale SC B. SRL care în opinia instanței de recurs, contrar opiniei instanței de fond nu îndeplinea condițiile legale pentru a avea această calitate.

Astfel, dispunerea prin raportul de control în sarcina reclamantului a măsurii de recuperare a unor sume plătite nelegal în baza atribuțiilor ce îi revin în calitate de ordonator terțiar de credite. având în vedere buna gestiune financiară și protejarea fondurilor publice împotriva pierderilor datorate erorii, risipei, abuzului sau fraudei în vederea recuperării în condițiile legii a sumei de 565.599,30 de RON cu accesoriile aferente, plătită nelegal către SC B. SRL de către CAS Vrancea în baza contractelor derulate pe perioada în care acest furnizor nu a îndeplinit condițiile legale pentru a avea calitatea de furnizor de servicii medicale în cadrul sistemului de asigurări de sănătate, este în concordanță cu dispozițiile legale prevăzute la art. 211 și art. 222 din Legea nr. 500/2002, cu modificările și completările ulterioare și art. 288 din Legea 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății, republicată și obligațiile președintelui - director general al casei de asigurări așa cum sunt prevăzute în anexa 4, lit. B) la metodologia privind organizarea concursului pentru ocuparea postului de director general al CNAS și a posturilor de președinți - directori generali ai caselor de asigurări de sănătate, aprobate prin Ordinul Președintelui CNAS nr. 15/2008 cu modificările și completările ulterioare.

Pe cale de consecință, președintele director general al CAS Vrancea avea obligația de a cunoaște actele normative aplicabile în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate.

Totodată, prin Raportul de control contestat s-au dispus măsuri ce urmează a fi întreprinse de reclamant în calitate de Președinte - Director General al C.A.S. Vrancea, respectiv recuperarea în condițiile legii a sumei de 565.599,30 RON cu accesoriile aferente plătită nelegal către SC B. SRL în baza contractelor derulate pe perioada în care acest furnizor nu a îndeplinit condițiile legale pentru a avea calitatea de furnizor de servicii medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate, astfel că dispunerea măsurilor respective prin intermediul Raportului de control contestat, a vizat recuperarea sumei cu care a fost prejudiciat F.N.U.A.S.S. de către reclamant în exercitarea atribuțiilor acestuia de serviciu.

În mod nelegal prima instanță a anulat măsura cu privire la efectuarea de cercetări administrative sub aspectul neîndeplinirii condițiile legale de a deține autorizație de utilizare a instalației radiologice emise de CNCAN.

În mod eronat, instanța de fond a reținut faptul că organul competent a efectua verificări cu privire la necesitatea obținerii unei autorizații de utilizarea instalației radiologice, și anume C.N.C.A.N. a constatat la controalele efectuate că sunt îndeplinite cerințele de securitate radiologică, că furnizorul are Autorizația sanitară nr. 889 - 15 din 10 iunie 2011 și buletin dozimetric nr. 889 - 109 din 7 iulie 2011 care confirmă că este asigurată radioprotecția, precum și aviz de utilizare pentru dispozitive medicale nr. 182 din 9 decembrie 2011, valabil până la 8 decembrie 2014, neaplicând niciun fel de sancțiuni.

În acest sens, în vederea respectării tuturor prevederilor legale cu privire la autorizarea sanitară, în vigoare la data intrării în contract cu CAS Vrancea, furnizorul de servicii medicale SC B. SRL, trebuia să posede următoarele autorizații în termen de valabilitate:

Astfel, la data intrării în contract cu CAS Vrancea în anul 2012, furnizorul SC B. SRL a depus Autorizația Sanitară de Funcționare nr. 1610 din 16 mai 2011, Autorizația Sanitară nr. 889-15 din 10 iunie 2011 și Autorizația de Amplasare și Construcție nr. MB 480 din 21 aprilie 2011, emisă de CNCAN și NU Autorizația de Utilizare care trebuia eliberată de CNCAN și care permite funcționarea furnizorului.

Totodată, Autorizația Sanitară de Funcționare nr. 1610 din 16 mai 2011, emisă de DSP Vrancea, specifică explicit în referatul de evaluare care este anexa la aceasta, faptul că "modulul de imagistică poate funcționa, NUMAI după obținerea Autorizației emisă de C.N.C.A.N. ".

Tot în acest sens, în Autorizația Sanitară nr. 889-15 din 10 iunie 2011 - emisă de DSP Galați pentru laboratorul de igiena radiațiilor ionizante, se specifică la pct. 3 din "Alte condiții tehnice sau administrative" faptul că:

"după obținerea autorizației de utilizare de la C.N.C.A.N.. se va transmite o copie Laboratorului de Igiena Radiațiilor Ionizante Galați."

Din cele mai sus menționate rezultă în mod evident faptul că furnizorul nu putea funcționa și respectiv contracta în mod legal servicii de imagistică medicală, până la obținerea Autorizației de utilizare C.N.C.A.N. fapt care a survenit abia la data de 11 aprilie 2013.

Aceste măsuri menționate în raportul de control urmează a fi menținute, fiind legal contestate, în condițiile în care verificarea efectuată a fost în limitele competenței legale și a vizat respectarea unor clauze contractuale la nivelul contractului de furnizare de servicii medicale încheiat între CAS Vrancea și o societate în calitate de furnizor de servicii medicale societate care nu îndeplinea cumulativ toate condițiile pentru a avea această calitate pentru anii 2012, 2013 și 2014.

De asemenea, DSP Galați, pentru laboratorul de igiena radiațiilor ionizante, prin Procesul-verbal nr. x din 2 octombrie 2014, constată faptul că Autorizația Sanitară nr. 889-15 din 10 iunie 2011 "nu este vizată pentru anii precedenți" și recomandă furnizorului " solicitarea vizei anuale pentru autorizația sanitară".

Ori, potrivii pct. 3 din adresa Ministerului Sănătății nr. 16.412 din 2 aprilie 2015, "în conformitate cu prevederile art. 27 din Ordinul Ministrului Sănătății nr. 381/2004 privind aprobarea Normelor sanitare de bază pentru desfășurarea în siguranță a activităților nucleare, "autorizațiile sanitare eliberate de către Direcțiile de Sănătate Publică, sunt prealabile obținerii autorizațiilor și certificatelor de înregistrare, eliberate de Comisia Națională pentru Controlul Activităților Nucleare (CNCAN)".

Totodată, la pct. 4 din adresa mai sus menționată se subliniază faptul că "în vederea îndeplinirii continue a cerințelor impuse, conform prevederilor art. II, alin. (6).2 din Ordinul Ministrului Sănătății nr. 1045/2010 pentru modificarea și completarea Ordinului ministrului sănătății nr. 1.093/2004 privind abilitarea laboratoarelor de toxicologic pentru efectuarea determinărilor de noxe profesionale și pentru modificarea Normelor sanitare de bază pentru desfășurarea în siguranță a activităților nucleare, aprobate prin Ordinul ministrului sănătății nr. 381/2004, Autorizația Sanitară de Funcționare se vizează anual de către autoritatea competentă".

Față de cele expuse Curtea în baza art. 496 - 497 C. proc. civ. va admite recursul și va casa în parte sentința atacată și rejudecând va respinge ca nefondat capătul de cerere referitor la anularea măsurii dispuse în raport de control cu privire la recuperarea sumei de 565.599,30 RON cu accesoriile eferente de la SC B. SRL și la efectuarea de cercetări administrative sub aspectul îndeplinirii condițiilor legale de a deține autorizație de utilizare a instalației radiologice emise de CNCAN.

Va menține celelalte dispoziții ale sentinței recurate.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul formulat de pârâta Casa Națională de Asigurări de Sănătate împotriva încheierii de ședință din data de 31 mai 2016 pronunțată de Curtea de Apel Galați, secția contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.

Admite recursul formulat de pârâta Casa Națională de Asigurări de Sănătate - împotriva Sentinței nr. 165/2016 din 30 iunie 2016, pronunțată de Curtea de Apel Galați, secția contencios administrativ și fiscal.

Casează în parte sentința recurată și, rejudecând:

Respinge, ca nefondat, capătul de cerere referitor la anularea măsurii dispuse cu privire la recuperarea sumei de 565.599,30 RON cu accesoriile aferente de la SC B. SRL și la efectuarea de cercetări administrative sub aspectul neîndeplinirii condiției legale de a deține autorizația de utilizare a instalației radiologice emise de CNCAN.

Respinge cererea de suspendare, ca rămasă fără obiect.

Menține celelalte dispoziții ale sentinței recurate.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 4 iunie 2019.

Procesat de GGC - LM