ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2268/2018
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2268/2018 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2018)
Asupra recursului de față,
Din examinarea lucrărilor din dosar constată următoarele:
Circumstanțele cauzei
Cererea de chemare în judecată. Procedura derulată
Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Curții de Apel București, secția a VIII a contencios administrativ și fiscal, reclamanta A. PFA, în contradictoriu cu pârâta AGENȚIA PENTRU FINANȚAREA INVESTIȚIILOR RURALE (AFIR), a solicitat instantei ca, prin hotărârea ce se va pronunța în cauză să dispună următoarele: anularea Deciziei nr. 10052/19.03.2015 prin care a fost respinsă contestația formulată împotriva Procesului-verbal și a Procesului-verbal de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare nr. x/30.01.2015.
Soluția primei instanțe
Prin sentința nr. 434 din 11 februarie 2016, Curtea de Apel București a respins ca neîntemeiată cererea formulată de reclamanta A. PFA în contradictoriu cu pârâtul MINISTERUL AGRICULTURII ȘI DEZVOLTĂRII RURALE - AGENȚIA PENTRU FINANȚAREA INVESTIȚIILOR RURALE.
Calea de atac exercitată
Împotriva acestei sentințe, reclamanta A. PFA a declarat recurs, întemeiat pe art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., solicitând admiterea recursului, casarea sentinței recurate și pe fond admiterea cererii de chemare în judecată.
În opinia recurentei, procesul-verbal este netemeinic și nelegal, deoarece și-a îndeplinit toate obligațiile inserate în proiectul și în decizia de finanțare nr. x/4.09.2013. Apreciază că nu s-a respectat principiul proporționalității la întocmirea procesului-verbal de constatare și la emiterea deciziei de soluționare a contestației reglementat de art. 2 lit. n) din O.U.G. nr. 66/2011, deși dosarul a fost verificat și admis.
Susține recurenta că instanța de fond nu a luat în considerare afirmațiile sale având în vedere că registrul agricol regăsit la Primărie corespunde cu fotocopia certificată pentru conformitate cu originalul existent în dosarul cererii de finanțare.
Procedura de examinare a recursului în completul de filtru
Raportul întocmit potrivit dispozițiilor art. 493 alin. (2) și (3) din C. proc. civ., a fost analizat în completul de filtru și comunicat părților în baza încheierii de ședință din data de 22 februarie 2018 potrivit art. 493 alin. (4) C. proc. civ.
Totodată, completul de filtru a apreciat incidența în cauză a prevederilor art. 493 alin. (7) din C. proc. civ., pronunțând în acest sens încheierea de admitere în principiu din data de 19 aprilie 2018.
Considerentele Înaltei Curți asupra recursului
Analiza motivelor de casare
Recurenta-reclamantă a solicitat finanțare europeană nerambursabilă în cadrul Măsurii 141 pentru creștere animale la autoritatea intimată AFIR. Ulterior, aceasta a semnat Decizia de Finanțare în data de 04.09.2013, în urma căreia a încasat tranșa I de plată, în valoare de 1.500 Euro.
La depunerea Cererii de finanțare, recurenta a declarat pentru calculul UDE (unitatea de dimensiune economică) că deține următoarele animale: 3 scroafe de reproducție, 10 porci - total 2.083 UDE.
La vizita Direcției Control și Antifraudă au fost gasite în gospodăria beneficiarului 5 porci mari și 14 porci mici. Prin Procesul-verbal incheiat, tatăl beneficiarei a declarat că mai deține încă 3 porci mari care, însă, se află în altă gospodărie.
În adresa DSVSA nr. 9726/30.09.2014 se menționează că beneficiara A. este înregistrată cu codul de exploatație x, și că la data eliberării adeverinței nr. 43/12.06.2012 de către medicul veterinar de circumscripție deținea 18 suine, precum și faptul că la data de 22.09.2014 exploatația deținea 23 de suine.
În conformitate cu Ghidul solicitantului pe măsura 141, un singur membru al familiei poate obține sprijinul pentru aceeași exploatație agricolă (gospodărie). Din documentele existente nu s-a putut confirma faptul ca cele 2 proiecte fac referire la gospodării diferite.
Mai mult, în dosarul cererii de finanțare al lui B. PFA, se regăsește Adeverința emisă de medicul veterinar cu nr. 76/04.11.2010 în care se precizează că B. are cod exploatatie nr. x, în condițiile în care DSVSA Teleorman a informat prin adresa nr. x/2014 că acest cod aparține lui A., B. nefiind înregistrat în BND ca proprietar de exploatatie.
Față de aceste constatări, pârâta a reținut incidența prevederilor din Secțiunea 3 - "Constatarea creanțelor" Art. 71, alin. (3) din Regulamentul CE nr. 1605/2002 - "Sumele plătite în mod necuvenit se recuperează" și cele din Regulamentul UE nr. 65/2011 - art. 5, alin. (1) - "în cazul efectuării unei plăți necuvenite, beneficiarul rambursează suma respectivă împreună cu dobânda aferentă acesteia, calculată în conformitate cu alin. (2)."
În ceea ce privește susținerile recurentei referitoare la "nerespectarea de către intimate-pârâtă a principiului proporționalității", se rețin următoarele.
Așa cum se menționează clar în art. 7 alin. (1) și (2) din Decizia de finanțare, banii încasați nu se mai rambursează dacă "la verificarea conformității Planului de afaceri, beneficiarul nu mai îndeplinește condițiile de acordare a sprijinului" cât și "la solicitarea beneficiarului.în caz de imposibilitate motivată.de a îndeplini obiectivele planului de afaceri".
Aceste dispoziții legale sunt inaplicabile. În speța de față, beneficiarul a obținut necuvenit sumele aferente tranșelor de plată acordate, nedeținând numărul de animale în exploatație declarat la data evaluării cererii de finanțare.
Astfel devin aplicabile prevederile din Secțiunea 3 - "Constatarea creanțelor" Art. 71 alin. (3) din Regulamentul CE nr. 1605/2002 - "Sumele plătite în mod necuvenit se recuperează" și cele din Regulamentul UE nr. 65/2011 - art. 5 alin. (1) - "în cazul efectuării unei plăți necuvenite, beneficiarul rambursează suma respectivă împreună cu dobânda aferentă acesteia, calculată în conformitate cu alin. (2)."
Noțiunea de neregulă este definită la art. 2 alin. (1) lit. (a) din O.U.G. nr. 66/2011 ca fiind:
"orice abatere de la legalitate, regularitate și conformitate în raport cu dispozițiile naționale și/sau europene, precum și cu prevederile contractelor ori a altor angajamente legal încheiate în baza acestor dispoziții, ce rezultă dintr-o acțiune sau inacțiune a beneficiarului ori a autorității cu competențe în gestionarea fondurilor europene, care a prejudiciat sau care poate prejudicia bugetul Uniunii Europene/bugetele donatorilor publici internaționali și/sau fondurile publice naționale aferente acestora printr-o sumă plătită necuvenit".
Potrivit prevederilor art. 4 alin. (8) din Regulamentul Comisiei (CE) nr. 65/2011 privind normele de aplicare a Regulamentului (CE) nr. 1698/2005 al Consiliului în ceea ce privește punerea în aplicare a procedurilor de control și a eco-condiționalității în ceea ce privește măsurile de sprijin pentru dezvoltarea rurală, A.F.I.R. trebuie să se asigure că "Fără a aduce atingere dispozițiilor speciale, nu se efectuează nicio plată către persoane în cazul cărora s-a stabilit că au creat în mod artificial condițiile necesare pentru a beneficia de aceste de plăți și a obține astfel un avantaj care contravine obiectivelor măsurii de sprijin."
Actele administrative a căror anulare se solicită au fost emise doar ca urmare a încălcării de către beneficiar a prevederilor contractuale, în cazul încălcării clauzelor contractuale, intimate-pârâtă își rezervă dreptul de a recupera ajutorul financiar acordat.
Conform art. 2 pct. 7 din Regulamentul nr. 1083/2006 "neregularitate" înseamnă orice încălcare a unei dispoziții a dreptului comunitar care rezultă dintr-un act sau dintr-o omisiune a unui operator economic care are sau ar putea avea ca efect un prejudiciu la adresa bugetului general al Uniunii Europene prin imputarea unei cheltuieli necorespunzătoare bugetului general.
Așa cum rezultă din interpretarea prevederilor art. 4 din Regulamentul CE nr. 2988/1995, regula este că orice abatere atrage după sine retragerea avantajului obținut nejustificat, această regulă fiind întărită de prevederile art. 5 din același regulament coroborat cu art. 16 din Anexa I Prevederi Generale contractul de finanțare care dispune că în cazul abaterilor intenționate sau săvârșite din neglijență sancțiunea este retragerea integrală a ajutorului nerambursabil acordat.
Din economia prevederilor anterior menționate, reiese că prejudiciul produs bugetului UE sau bugetelor naționale poate fi real sau potențial, iar producerea însăși a unei nereguli și utilizarea necorespunzătoare a banilor acordați atrage sancțiunea restituirii parțiale sau totale a acestora.
Prin urmare, obligația de recuperare a fondurilor UE intervine automat, la constatarea neregulilor sau fraudelor, fără a fi necesară demonstrarea vreunui prejudiciu.
Toate aceste obligații au fost cunoscute și asumate de beneficiar încă de la semnarea contractului, astfel că acesta nu poate susține că nu a cunoscut aceste prevederi.
Referitor la motivul de recurs invocat de recurenta-reclamantă, potrivit căruia "instanța de fond nu a avut în vedere că registrul agricol regăsit la Primărie corespunde cu fotocopia certificată pentru conformitate cu originalul existent în dosarul cererii de finanțare,"precum și cele referitoare la lipsa culpei recurentei-reclamante, se rețin următoarele:
Deficiențele constatate cu privire la modul de ținere a evidenței din Registrul agricol de către Primăria Comunei Lisa, respectiv de ținere a evidenței animalelor de către medicul veterinar de circumscripție, corelate cu neglijența beneficiarului referitoare la faptul că nu s-a asigurat că documentele emise de autoritățile amintite corespund cu realitatea, conduc la neeligibilitatea cheltuielilor din cadrul proiectului.
Astfel, beneficiarul A. PFA trebuia să se asigure că odată cu înființarea propriei exploatații și înregistrarea acesteia în Registrul agricol s-a procedat deopotrivă la scoaterea sa de pe rolul lui B. (tatăl beneficiarei), care a accesat la rândul său finanțare nerambursabilă în cadrul Măsurii 141 din FEADR. Neglijența referitoare la acest aspect este de altfel recunoscută de beneficiar în contestația pe care a formulat-o:
"Este adevărat că mă regăsesc pe rolul lui B., deoarece din neglijență nu am făcut scoaterea de la rolul acestuia din Registrul Agricol {.)".
Referitor la aprecierea reclamantei - recurentă că "instanța de fond ar fi trebuit să cheme reclamanta- recurenta și să semneze în prezența acesteia", este neîntemeiată, întrucât atât Registrul agricol, cât și copia certificată pentru conformitate cu originalul existente în dosarul de finanțare sunt înscrisuri emise de către autorități, Curtea de Apel reținând că "însăși reclamanta recunoaște comportamentul culpabil, constând în "neglijenta" manifestată în ceea ce privește aducerea la cunoșința autorităților a unor împrejurări de natură a influența soarta cererii sale de finanțare, comportament căruia Curtea nu îi poate da decât interpretarea pârâtei, manifestată prin emiterea procesului-verbal de constatare a neregulilor de stabilire a creanțelor bugetare nr. x/30.01.2015, fiind evident că în raporturile juridice de finanțare europeană nerambursabilă dintre partea reclamantă și partea pârâtă există o "neregulă" în sensul dat de art. 2 alin. (1) lit. a) din O.U.G. nr. 66/2011, respectiv "orice abatere de la legalitate, regularitate conformitate în raport cu dispozițiile naționale și/sau europene, precum și cu prevederile contractelor ori a altor angajamente legal încheiate în baza acestor dispoziții, ce rezultă dintr-o acțiune sau inacțiune a beneficiarului ori a autorității cu competențe în gestionarea fondurilor europene, care a prejudiciat sau care poate prejudicia bugetul Uniunii Europene/bugetele donatorilor publici internaționali și/sau fondurile publice naționale aferente acestora printr-o sumă plătită necuvenit."
Or, potrivit art. 4 și 5 din Regulamentul CE nr. 2988/1995 "Art. 4 Ca regulă generală, orice abatere atrage după sine retragerea avantajului obținut nejustificat (…). (3) Actele despre care se stabilește că au drept scop obținerea unui avantaj care contravine obiectivelor dreptului comunitar aplicabil în situația în cauză, prin crearea în mod artificial a condițiilor necesare pentru obținerea avantajului, au drept consecință, după caz, fie neacordarea avantajului respectiv, fie retragerea acestuia."
"Art. 5 alin. (1) Abaterile intenționate sau cele săvârșite din neglijență pot să atragă următoarele sancțiuni administrative: (…) c) retragerea totală sau parțială a unui avantaj acordat prin norme comunitare, chiar dacă agentul economic a beneficiat în mod nejustificat numai de o parte din avantajul respectiv."
Față de acestea, în temeiul art. 496 C. proc. civ., coroborat cu art. 20 din Legea nr. 554/2004, modificată și completată, recursul va fi respins ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge recursul formulat de A. Persoană Fizică Autorizată împotriva sentinței nr. 434 din 11 februarie 2016 a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 31 mai 2018.