ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1601/2019

HOTĂRÂRE

02.10.2019

CAMERĂ

civil_1

RĂSFOIEȘTE: Înalta Curte de Casație și Justiție · 2019
DESCARCĂ: PDF · DOCX 🔒 Pro

Citează această cauză

ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1601/2019 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2019)

Prin cererea înregistrată la data de 09.05.2018 pe rolul Judecătoriei Câmpulung, sub nr. x/2018 reclamantul A. a solicitat, în contradictoriu cu pârâții B., C., D., partajarea averii succesorale rămase de pe urma defunctei E., cu ultim domiciliu în județul Argeș, reținând calitatea de succesori numai a reclamantului și pârâtei D. și de renunțători a pârâților B. și C., iar în caz contrar, dacă se va constata calitatea tuturor moștenitorilor, obligarea pârâților ca proporțional cu cotele succesorale culese, să suporte pasivul succesoral ce a constat în cheltuieli de boală, înmormântare și datorii creștinești de pe urma defunctei.

Prin Sentința nr. 147/18.01.2019, Judecătoria Câmpulung, a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Sector 3 București, reținând că în cauză sunt incidente dispozițiile art. 954 alin. (2) C. proc. civ., conform cărora "Moștenirea se deschide la ultimul domiciliu al defunctului. Dovada ultimului domiciliu se face cu certificatul de deces sau, după caz, cu hotărârea judecătorească declarativă de moarte rămasă definitivă."

S-a constatat că ultimul domiciliu al defunctei E., potrivit certificatului de deces depus la dosar, este menționat în București, strada x, nr. 436, iar din verificările efectuate de biroul notarial la care s-a depus cererea de dezbatere a succesiunii a rezultat același domiciliu.

Prin Sentința nr. 3.549/05.04.2019, Judecătoria Sector 3 București, a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Câmpulung, a constatat ivit conflictul de competență și a înaintat dosarul pentru soluționare Înaltei Curți de Casație și Justiție.

S-a reținut că în cauză sunt incidente dispozițiile art. 118 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ., conform cărora, până la ieșirea din indiviziune, sunt de competența exclusivă a instanței celui din urmă domiciliu al defunctului cererile privitoare la moștenire și la sarcinile acesteia, precum și cele privitoare la pretențiile pe care moștenitorii le-ar avea unul împotriva altuia.

Conform art. 87 - 89 C. civ., domiciliul persoanei fizice este acolo unde aceasta declară că își are locuința principală, iar reședința este în locul unde își are locuința secundară.

Din certificatul de deces a rezultat că defuncta E. a decedat în comuna Cetățeni, județul Argeș, la data de 16.04.2016, acolo unde a fost și ultimul domiciliu de fapt al acesteia, împreună cu soțul său, A., reclamantul din prezenta cauză.

Rațiunea pentru care legiuitorul a instituit, în materie de succesiune, până la ieșirea din indiviziune, competența instanței de la ultimul domiciliu al defunctului este tocmai aceea că în acest loc se află, de regulă, multe dintre bunurile ce alcătuiesc masa succesorală, iar măsurile privitoare la inventarierea sau conservarea bunurilor succesorale se iau în respectivul loc. În speță, potrivit susținerilor părților, singurele bunuri care intră în componența masei succesorale sunt imobilele casă și teren situate în comuna Cetățeni, jud. Argeș.

Înalta Curte, competentă să soluționeze conflictul conform art. 133 pct. 2 raportat la art. 135 alin. (1) C. proc. civ., stabilește competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Sector 3 București, pentru următoarele argumente:

Potrivit art. 954 alin. (2) C. civ., "Moștenirea se deschide la ultimul domiciliu al defunctului. Dovada ultimului domiciliu se face cu certificatul de deces sau, după caz, cu hotărârea judecătorească declarativă de moarte rămasă definitivă."

Aceste dispoziții se coroborează cu cele ale art. 118 C. proc. civ., potrivit cărora "(1) În materie de moștenire, până la ieșirea din indiviziune, sunt de competența exclusivă a instanței celui din urmă domiciliu al defunctului: 1. cererile privitoare la validitatea sau executarea dispozițiilor testamentare; 2. cererile privitoare la moștenire și la sarcinile acesteia, precum și cele privitoare la pretențiile pe care moștenitorii le-ar avea unul împotriva altuia; 3. cererile legatarilor sau ale creditorilor defunctului împotriva vreunuia dintre moștenitori sau împotriva executorului testamentar. (2) Cererile formulate potrivit alin. (1) care privesc mai multe moșteniri deschise succesiv sunt de competența exclusivă a instanței ultimului domiciliu al oricăruia dintre defuncți".

Conform certificatului de deces eliberat la data de 18.04.2016 de către Primăria Cetățeni, județul Argeș, aflat la dosarul Judecătoriei Câmpulung, rezultă că defuncta E., în raport de care se solicită partajarea averii succesorale, a avut ultimul domiciliu în municipiul București.

Conform Încheierii nr. 2/26.04.2018, emisă de Societatea Profesională Notarială F. (învestită cu cererea de dezbatere a succesiunii sub nr. Dosar x/2011), urmare a verificărilor efectuate la Registrul de evidență a procedurilor succesorale al Camerei Notarilor Publici București aferent perioadei 1953 - la zi, s-a constatat că nu s-a dezbătut procedura succesorală a defunctei E. și că ultimul domiciliu al acesteia a fost în București.

De asemenea, potrivit adresei nr. x/11.12.2018, emisă de Primăria comunei Cetățeni, la solicitarea instanței de a preciza dacă defuncta figurează ca cetățean al localității, s-a arătat, de către unitatea administrativ-teritorială, că ultimul domiciliu al defunctei este în București, str. x. .

Chiar dacă defuncta a decedat în comuna Cetățeni, județul Argeș, dispozițiile art. 954 alin. (2) C. civ., incidente în cauză sunt imperative și fără echivoc, în sensul că moștenirea se dezbate la ultimul domiciliu al defunctului, așa cum rezultă din certificatul de deces, fiind fără relevanță locul efectiv al decesului sau împrejurarea că anterior acestuia, persoana în discuție a locuit o perioadă considerabilă de timp la o altă adresă.

Aceasta întrucât certificatul de deces se eliberează pe baza cărții de identitate, iar dovada domiciliului se face, conform art. 91 alin. (1) C. civ., cu mențiunile cuprinse în cartea de identitate.

Pentru aceste considerente, Înalta Curte, va stabili competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Sector 3 București.