ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 636/2019

Asupra cererii de revizuire de față constată:

Prin Sentința civilă nr. 2057 din 20 martie 2018, Judecătoria Cluj-Napoca a respins cererea având ca obiect contestație la executare, formulată de contestatorii A., B. și C., în contradictoriu cu intimații Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice Cluj-Napoca, Administrația Județeană a Finanțelor Publice Cluj și Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților, ca neîntemeiată.

Împotriva acestei hotărâri au declarat apel reclamanții A., B. și C.

Prin Decizia civilă nr. 1771/A din 28 august 2018, pronunțată în dosarul nr. x/2017 al Tribunalului Cluj, secția civilă, s-a admis excepția necompetenței funcționale a Tribunalului Cluj, secția civilă, și, pe cale de consecință, s-a declinat competența de soluționare a apelului declarat de contestatorii A., B. și C. împotriva Sentinței civile nr. 2057 din 20 martie 2018 pronunțate în dosarul nr. x/2017 al Judecătoriei Cluj-Napoca, în favoarea secției mixte de contencios administrativ și fiscal, de conflicte de muncă și asigurări sociale a Tribunalului Cluj.

Prin Decizia civilă nr. 1820 din 7 iulie 2018, pronunțată de Tribunalul Cluj, secția mixtă de contencios administrativ și fiscal, conflicte de muncă și asigurări sociale s-a declinat competența de soluționare a apelului declarat de apelanții A., B., C. împotriva Sentinței civile nr. 2057/2018 pronunțate de Judecătoria Cluj-Napoca, în favoarea Tribunalului Cluj, secția civilă. S-a constatat ivit conflictul negativ de competență și s-a dispus trimiterea dosarului către Curtea de Apel Cluj, în vederea soluționării conflictului de competență.

Dosarul a fost înregistrat pe rolul Curții de Apel Cluj, secția a III-a contencios administrativ și fiscal.

Prin Decizia civilă nr. 82 din 23 noiembrie 2018, Curtea de Apel Cluj, secția a III-a contencios administrativ și fiscal a stabilit competența de soluționare a apelului formulat de apelanții A., B., C., în contradictoriu cu intimații Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice Cluj-Napoca, Administrația Județeană a Finanțelor Publice Cluj, Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților, împotriva Sentinței civile nr. 2057 din 20 martie 2018 pronunțată de Judecătoria Cluj-Napoca, în favoarea Tribunalului Cluj, secția civilă.

Prin Decizia civilă nr. 57/A din 11 ianuarie 2019, Tribunalul Cluj, secția civilă, a respins apelul declarat de A., B. și C. împotriva Sentinței civile nr. 2057 din 20 martie 2018 pronunțate de Judecătoria Cluj-Napoca.

Prin cererea de revizuire înregistrată pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția I civilă, la 12 februarie 2019, revizuenta C. a solicitat revizuirea Deciziei civile nr. 57/A din 11 ianuarie 2019 a Tribunalului Cluj, secția civilă, în temeiul art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.

În motivarea cererii, revizuenta învederează că decizia atacată este potrivnică Sentinței civile nr. 82 din 23 noiembrie 2018 pronunțate de Curtea de Apel Cluj, secția a III-a contencios administrativ și fiscal, formulând următoarele susțineri:

Prin Sentința civilă nr. 82/2018 pronunțată de Curtea de Apel Cluj în soluționarea conflictului negativ de competență, în dosar nr. x/2017*, s-a reținut că, raportat la natura titlului, indiferent de organul care o pune în executare, competența de soluționare a cauzei aparține secției civile a tribunalului.

Din raționamentul Curții de Apel Cluj, reiese fără echivoc că natura civilă a titlului a determinat competența instanței civile.

Pe cale de interpretare, reiese că executarea silită a creanțelor bugetare rezultate dintr-o hotărâre judecătorească pronunțată în condițiile dreptului comun se execută silit de către executorii fiscali, dar regimul juridic aplicabil acestor creanțe este cel de drept comun, sub acest aspect natura lor fiind pur civilă.

Decizia civilă nr. 57/A/2019 pronunțată de Tribunalul Cluj, secția civilă, în urma stabilirii competenței acestei instanțe prin Sentința civilă nr. 82/2018 este nelegală, contrazicând autoritatea de lucru judecat a Sentinței civile nr. 82/2018.

Tribunalul Cluj, prin Decizia civilă nr. 57/A/2019, a interpretat greșit dispozițiile legale aplicabile raportului juridic dedus judecății și a încălcat autoritatea de lucru judecat a sentinței civile mai sus menționate, hotărâre judecătorească ce se impunea a fi respectată de către instanța de apel.

În considerentele deciziei civile s-a reținut că "nu se invocă un drept de creanță născut din raporturi contractuale, ci, dimpotrivă, din raporturi juridice extracontractuale, iar creanța datorată intimatei Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților, constând în plata sumei de bani menționate în titlul executoriu, reprezintă un venit propriu al acesteia, care se varsă la bugetul instituției și constituie o creanță bugetară. Ca o consecință a naturii juridice a dreptului de creanță ce se urmărește silit, instanța de apel reține incidența art. 215 alin. (1) din Legea nr. 207/2015, care stabilește că dreptul organului de executare silită de a cere executarea silită a creanțelor fiscale se prescrie în termen de 5 ani.

Or, o astfel de motivare contrazice considerentele Sentinței civile nr. 82/2018 pronunțate de Curtea de Apel Cluj, care, raportat la natura titlului executoriu a stabilit competența de soluționare a cauzei în favoarea instanței civile, iar nu în favoarea instanței de contencios fiscal.

Din economia dispozițiilor legale menționate, rezultă că termenul de prescripție reglementat de legislația fiscală este aplicabil doar creanțelor fiscale/creanțelor bugetare asimilate creanțelor fiscale și creanțelor rezultând din amenzi contravenționale, în orice alte situații fiind incident termenul de prescripție de drept comun (3 ani).

Cum, dreptul de a obține executarea silită nu este altceva decât dreptul creditorului de a constrânge pe debitor să execute silit o anumită prestație, consfințită într-un titlu executoriu, înseamnă că și dreptul de a obține executarea silită este un element sau o latură intrinsecă a dreptului la acțiune "lato sensu", drept eminamente material, iar nu procesual.

Intimata Administrația Județeană a Finanțelor Publice Cluj a formulat întâmpinare, prin care a invocat excepția inadmisibilității cererii de revizuire, pentru neîndeplinirea condiției impuse de art. 509 pct. 8 C. proc. civ., respectiv, tripla identitate de părți, obiect și cauză.

La termenul din 21 martie 2019, Înalta Curte a reținut cauza în pronunțare cu privire la admisibilitatea cererii de revizuire.

Analizând condițiile de admisibilitate a cererii de revizuire întemeiată pe dispozițiile art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., Înalta Curte constată următoarele:

Revizuirea, fiind o cale extraordinară de atac, dispozițiile legale care o reglementează sunt de strictă interpretare, astfel că exercitarea ei nu poate avea loc decât în cazurile și în condițiile prevăzute în mod expres de lege.

Potrivit dispozițiilor art. 513 alin. (3) C. proc. civ. dezbaterile în cadrul unei cereri de revizuire sunt limitate la admisibilitatea revizuirii și la faptele pe care se întemeiază.

Prin urmare, în cadrul acestei căi de retractare se analizează prioritar condițiile de admisibilitate, cadru în care nu se repun în discuție și nu se cercetează chestiuni ce țin de fondul cauzei, ci se verifică aspecte procedurale vizând îndeplinirea condițiilor de admisibilitate.

Potrivit dispozițiilor art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ. "Revizuirea unei hotărâri pronunțate asupra fondului sau care evocă fondul poate fi cerută dacă există hotărâri definitive potrivnice, date de instanțe de același grad sau de grade diferite, care încalcă autoritatea de lucru judecat a primei hotărâri".

Rezultă că revizuirea pentru contrarietate de hotărâri este admisibilă dacă sunt îndeplinite următoarele condiții: existența unor hotărâri judecătorești definitive, care să fie potrivnice (contradictorii); hotărârile judecătorești să fie pronunțate în dosare diferite; să existe tripla identitate de părți, obiect și cauză; în cel de-al doilea proces să nu se fi invocat excepția autorității de lucru judecat sau, dacă a fost invocată, să nu se fi analizat.

Rațiunea reglementării menționate o constituie necesitatea de a se înlătura încălcarea puterii lucrului judecat, atunci când instanțele au dat soluții contrare în dosare diferite, dar care privesc aceeași pricină, având aceeași cauză, același obiect și aceleași părți.

Din dispozițiile legale menționate rezultă că posibilitatea de a cere revizuirea unei hotărâri, atunci când există hotărâri potrivnice, este supusă, printre altele, condiției ca aceasta să fie dată în aceeași pricină, între aceleași persoane, având aceeași calitate, acestea fiind elementele caracteristice ale autorității lucrului judecat.

Prin sintagma "aceeași pricină" se înțelege întrunirea condiției triplei identități cu privire la două cereri de chemare în judecată, astfel încât soluționarea celei de a doua să aducă atingere puterii de lucru judecat al celei dintâi, consecința în acest caz fiind, potrivit dispozițiilor art. 513 alin. (4) C. proc. civ., anularea celei de a doua hotărâri. Textul nu este aplicabil dacă prin hotărârile invocate nu s-au soluționat cereri de chemare în judecată diferite, ci ele au fost pronunțate în cadrul aceluiași proces, în faze sau cicluri procesuale diferite.

Aceasta deoarece, în cadrul aceluiași proces nu se poate ajunge la hotărâri potrivnice, întrucât, chiar dacă, în diferite faze sau cicluri procesuale, soluțiile pot fi diferite de cele anterioare, în final o singură hotărâre pune capăt judecății.

În cauza dedusă judecății, revizuenta a solicitat anularea Deciziei nr. 57/A din 11 ianuarie 2019 a Tribunalului Cluj, secția civilă, susținând că aceasta este potrivnică Sentinței civile nr. 82 din 23 noiembrie 2018 pronunțată de Curtea de Apel Cluj, secția a III-a contencios administrativ și fiscal.

Prin Decizia nr. 57/A din 11 ianuarie 2019 a Tribunalului Cluj, secția civilă, s-a soluționat apelul declarat de A., B. și C. împotriva Sentinței civile nr. 2057 din 20 martie 2018 a Judecătoriei Cluj-Napoca, prin care s-a respins contestația la executare formulată de aceștia, în contradictoriu cu intimații Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice Cluj-Napoca, Administrația Județeană a Finanțelor Publice Cluj și Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților.

Prin hotărârea invocată ca pretins potrivnică, respectiv Sentința civilă nr. 82 din 23 noiembrie 2018 pronunțată de Curtea de Apel Cluj, secția a III-a contencios administrativ și fiscal s-a soluționat conflictul de competență ivit între două secții ale Tribunalului Cluj, în legătură cu soluționarea apelului declarat împotriva Deciziei nr. 57/A din 11 ianuarie 2019 a Tribunalului Cluj, secția civilă.

Se constată astfel că, hotărârile invocate ca fiind contradictorii sunt date în aceeași cauză, hotărârea a cărei anulare se solicită, respectiv Decizia nr. 57/A din 11 ianuarie 2019 a Tribunalului Cluj, secția civilă, a fost pronunțată în soluționarea apelului declarat împotriva Sentinței civile nr. 2057 din 20 martie 2018 a Judecătoriei Cluj-Napoca, iar hotărârea invocată ca pretins potrivnică, a fost pronunțată în soluționarea conflictului negativ de competență ivit între două secții ale Tribunalului Cluj, în legătură cu soluționarea apelului declarat împotriva Deciziei nr. 57/A din 11 ianuarie 2019 a Tribunalului Cluj, secția civilă, astfel că nu sunt întrunite condițiile art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.

Pentru aceste considerente, constatând că în cauză nu sunt incidente dispozițiile art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., Înalta Curte va respinge, ca inadmisibilă, cererea de revizuire formulată de revizuenta C.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca inadmisibilă, cererea de revizuire a Deciziei nr. 57/A din 11 ianuarie 2019 a Tribunalului Cluj, secția civilă, formulată de revizuenta C.

Cu recurs la Completul de 5 judecători al Înaltei Curți de Casație și Justiție.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 21 martie 2019.

GGC - CL