ÎCCJ, decizie (scj.ro #82231)

Teren arabil situat în intravilanul localității. Cerere de restituire în temeiul Legii nr . 10/2001. Cuprins pe materii . Drept civil. Dreptul de proprietate. Teren arabil situat în intravilanul localității. Cerere de restituire fondată pe dispozițiile Legii nr . 10/2001. Index alfabetic . Drept civil. - Proprietate (Teren arabil. Cerere de restituire fondată pe Legea nr . 10/2001). - Tren arabil (Cerere de restituire fondată pe Legea nr . 10/2001) Legea nr . 10/2001: art . 8 alin.(1) Normele metodologice aprobate prin H.G. nr . 498/2002 : pct . 8.1. Potrivit alin.(1) al art . 8 din Legea nr . 10/2001 nu intră sub incidența acesteia terenurile al căror regim juridic este regleemntat prin Legea fondului funciar nr . 18/1991, republicată, și prin Legea nr . 1/2001 pentru redobândirea terenurilor agricole și celor forestiere.

În raport cu avceste dispoziții exprese ale legii, n-au bază legală și, deci, nu sunt aplicabile prevederile de la pct . 8.1 din Normele metodologice de aplicare unitară a Legii nr . 10/2001 aprobate prin H.G. nr . 498/2002publicate în M.Of . Partea I nr . 324/2003 potrivit cărora se poate cere restituirea terenurilor arabile din intravilanul localităților și în baza Legii nr . 10/2001, în situațiile prevăzute în text. Î.C.C.J., Secția civilă și de proprietate intelectuală, decizia nr . 1930 din 10 martie 2005 Prin sentința civilă nr . 524 din 16 octombrie 2003, Tribunalul Dâmbovița a respins ca nefondată contestația formulată de B.M.

împotriva dispoziției nr . 812 din 20 august 2003 emisă de primarul orașului Pucioasa, prin care a fost respinsă notificarea celei în cauză pentru acordarea de despăgubiri pentru terenul în suprafață de 14.668,25 mp situat în intravilanul localității, întrucât aceste solicitări fac obiectul Legii nr . 18/1991, fiind dată în cauză și o hotărâre judecătorească în temeiul acestei legi. Apelul contestatoarei a fost respins ca nefondat prin decizia nr . 506 din 19 decembrie 2003 a Curții de Apel Ploiești, secția civilă, prin care s-a reținut, de asemenea, inaplicabilitatea prevederilor Legii nr . 10/2001, în raport cu prevederile exprese, în acest sens, cuprinse în art . 8 din lege. Contestatoarea a declarat recurs, susținând că în mod greșit s-a făcut aplicarea art . 8 din Legea nr . 10/2001, nesocotindu-se prevederile corespunzătoare din HG nr . 498/2002 privind normele de aplicare a Legii nr . 10/2001.

Astfel, domeniul de reglementare al acesteia acoperă și acele terenuri din intravilanul localităților care, până la intrarea în vigoare a acestei legi, nu au fost restituite integral persoanelor îndreptățite. Recursul nu este întemeiat. Potrivit art . 8 alin. (1) din Legea nr . 10/2001 nu intră sub incidența acestei legi terenurile al căror regim juridic este reglementat prin Legea fondului funciar nr . 18/1991 și prin Legea nr . 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole și celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor acestor legi. Rezultă că sunt exceptate, de la aplicarea prevederilor Legii nr . 10/2001, acele terenuri care au făcut obiectul legilor anterioare de restituire.

In speță, recurenta a uzat de prevederile Legii nr . 18/1991 în temeiul căreia a fost dată sentința civilă nr . 866 din 26 ianuarie 1995 a Judecătoriei Târgoviște, prin care s-a dispus reconstituirea în favoarea acesteia a dreptului de proprietate pentru terenul în suprafață de 10 ha pe raza orașului Pucioasa, Comisia locală de aplicare a legii fondului funciar fiind obligată să elibereze titlu de proprietate în acest sens. Această hotărâre nu a putut fi pusă în executare, întrucât terenul în suprafață de 9 ha., pentru care recurenta a solicitat punerea în posesie a fost ocupat de construcții, ale unor terțe persoane în baza unor titluri de proprietate valabile, fiind incidente, astfel, prevederile art . 24 din Legea nr . 18/2001.

De aceea, solicitarea recurentei a făcut obiectul altui litigiu, finalizat prin sentința civilă nr.811 din 30 august 2004 a Judecătoriei Târgoviște prin care s-a dispus obligarea Comisiei locale de a pune în posesie pe cea în cauză pe terenul aflat la dispoziția comisiei. Din cele redate, rezultă nu numai că solicitarea recurentei este reglementată de legea fondului funciar, dar cea în cauză a uzat de aceste prevederi, obținând o hotărâre judecătorească favorabilă și, în măsura în care aceasta nu acoperă toate pretențiile celei în cauză, aceasta poate uza de căile legale de atac sau de punere în executare, în temeiul aceleiași legi. In aceste condiții, în raport cu prevederile legale redate, rezultă că instanțele au hotărât corect că nu sunt incidente în speță prevederile Legii nr.10/2001.

Este adevărat că articolul corespunzător din Normele de aplicare a legii, aprobate prin HG nr.498/2003, se referă la caracterul de complinire al legii noi în raport cu celelalte acte normative cu caracter reparatoriu din domeniul imobiliar. De observat în primul rând că această prevedere nu este cuprinsă în lege și ca atare nu este de natură a modifica sau completa dispozițiile legii aplicabile. Apoi, în cauză, de vreme ce toate drepturile invocate au fost recunoscute în cadrul altui litigiu, nu pot fi aplicabile prevederile invocate, cum s-a hotărât corect în cauză. Așa fiind, recursul a fost respins.