ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 416/2020
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 416/2020 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2020)
Asupra recursului de față, reține următoarele:
Prin cererile înregistrate pe rolul Curții de Apel București, secția a IV-a civilă, ulterior conexate, petentele A. și B., în contradictoriu cu intimatele C., D., au solicitat instanței ca, prin hotărârea ce se va pronunța, să se dispună:
- lămurirea înțelesului Deciziei civile nr. 855/18.11.2008 pronunțată de Curtea de Apel București în Dosarul nr. x/2005, în sensul stabilirii cotelor pe care acestea trebuie să le achite din suma de 135.700 euro, reprezentând valoarea de circulație a lucrărilor de construcție efectuate în perioada 1965 - 1998, respectiv 1/2 pentru intimata D., 1/4 pentru intimata C., 7/32 pentru petenta A. și 1/32 pentru petenta B.; se solicită și anularea executării silite din Dosarul nr. x/2015, a încheierii de încuviințare a executării silite, a încheierii de stabilire a termenului de fixare și fixarea prețului de vânzare, precum și a publicației de vânzare, emise la 23.01.2019 de către BEJ E. în Dosarul nr. x/2015.
- lămurirea înțelesului Deciziei civile nr. 179/16.02.2018 pronunțată de Curtea de Apel București, secția a IV-a civilă, în Dosarul nr. x/2011 în sensul stabilirii cotelor din suma de 410.568 RON, la care au fost obligați pârâții în acea cauză, respectiv 1/2 pentru pârâta D., 1/4 pentru pârâta C., 7/32 pentru reclamanta A. și 1/32 pentru reclamanta B..
- anularea executării silite din Dosarul nr. x/2018 și actelor de executare reprezentate de încheierea de încuviințare a executării silite din 21.11.2011, încheierea de stabilire a cheltuielilor de executare silită din 23.01.2019, somația imobiliară din 23.01.2019.
Prin Decizia civilă nr. 1379 din 8 octombrie 2019, Curtea de Apel București, secția a IV-a civilă, a admis cererile conexate formulate de petentele A. și B. și a lămurit dispozitivul celor două decizii: nr. 855/2008 pronunțată de Curtea de Apel București, secția a IV-a civilă, în Dosarul nr. x/2005 și nr. y/2018 pronunțată de Curtea de Apel București, secția a IV-a civilă, în Dosarul nr. x/2005, în sensul că sumele de bani reprezentând valoarea de circulație a lucrărilor de construcții efectuate în perioada 1965 - 1989 și cheltuielile necesare și utile efectuate în perioada 1994 - 2002, urmează să fie suportate de reclamanți, conform cotelor de moștenire, potrivit dreptului comun.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs reclamanta D.
Recurenta nu a formulat motive de recurs.
La termenul din 13 februarie 2020, Înalta Curte a pus în discuția părților excepția nulității recursului, pe care o va admite, pentru considerentelor ce succed:
Recursul este o cale extraordinară de atac care poate fi exercitată în termenul și condițiile prevăzute de lege, numai pentru motivele expres și limitativ reglementate prin dispozițiile art. 304 pct. 1 - 9 C. proc. civ., norme imperative, de ordine publică.
Fiind o cale extraordinară de atac care nu are caracter devolutiv, în fața instanței de recurs verificarea legalității hotărârii atacate se face numai în raport cu motivele prevăzute de art. 304 din C. proc. civ.
Dispozițiile înscrise în 3021 alin. (1) lit. c) C. proc. civ. prevăd că cererea de recurs trebuie să cuprindă, sub sancțiunea nulității, motivele de nelegalitate pe care se întemeiază recursul și dezvoltarea lor, iar art. 303 alin. (1) din același cod prevede că recursul se motivează prin însăși cererea de recurs sau înăuntrul termenului de recurs.
Conform dispozițiilor art. 306 alin. (1) C. proc. civ., recursul este nul dacă nu a fost motivat în termenul legal.
În cauza dedusă judecății, decizia recurată a fost comunicată recurentei la data de 20 noiembrie 2019, iar cererea de recurs a fost formulată la 15 noiembrie 2019, astfel cum rezultă din rezoluția de înregistrare a recursului la registratura Curții de Apel București, dosar recurs.
Recurenta reclamantă nu s-a conformat exigențelor art. 303 alin. (1) C. proc. civ., neformulând motivele de nelegalitate ale deciziei împotriva căreia a exercitat calea de atac a recursului, nici împreună cu cererea de recurs, nici prin memoriu separat.
Așa fiind, având în vedere că recurenta nu a formulat motivele de recurs și cum, în cauză, nu pot fi reținute motive de ordine publică, Înalta Curte va aplica sancțiunea expres prevăzută într-o asemenea situație de art. 306 alin. (1) C. proc. civ., respectiv aceea a nulității recursului, admițând excepția cu acest obiect.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Constată nul recursul declarat reclamanta de D. împotriva Deciziei civile nr. 1379 din 8 octombrie 2019 a Curții de Apel București, secția a IV-a civilă.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 13 februarie 2020.