ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 360/2020

Asupra cauzei constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului București la data de 25 octombrie 2010, reclamantul A. a solicitat, în contradictoriu cu pârâții B., C., D., S.C . . . . . . . . . .S.R.L., E. și F., să se constate ca fiind simulat, prin interpunere de persoană, contractul de vânzare-cumpărare de bun viitor, autentificat sub nr. x/8 octombrie 2008 de Notar Public G., precum și actul adițional la acesta, autentificat sub nr. x/29 martie 2010 de Notar Public H., reținându-se că adevăratul promitent cumpărător al imobilului este reclamantul, precum și să se pronunțe o hotărâre care să țină loc de act de vânzare-cumpărare pentru imobilul compus din teren în suprafață de 338,40 mp și construcția edificată pe acesta, compusă din S+P+5 retras, reprezentând Hotel și Restaurant "I." situat în București, str. x.

La data de 12 decembrie 2011, reclamantul a depus la dosar cerere completatoare, în temeiul art. 132 C. proc. civ., solicitând obligarea, în solidar, a pârâților, sub sancțiunea plății de daune cominatorii de 3.000 RON pe zi de întârziere, la predarea documentelor/înscrisurilor/actelor indicate.

Tribunalul București, secția a IV-a civilă, prin Sentința nr. 1878 din 22 octombrie 2012, a respins, ca neîntemeiată, excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâților D., S.C . . . . . . . . . .S.R.L., E. și F., în ceea ce privește primul capăt din acțiunea principală. A respins, ca neîntemeiat, primul capăt din acțiunea principală. A admis excepția lipsei calității procesuale active a reclamantului cu privire la al doilea capăt din cererea principală și cererea completatoare și a respins al doilea capăt din cererea principală și cererea completatoare ca fiind introduse de o persoană fără calitate procesuală activă.

Curtea de Apel București, secția a IV-a civilă, prin Decizia nr. 930A din 10 iunie 2019, a admis apelul declarat de reclamantul A. împotriva sentinței pronunțate de tribunal, în contradictoriu cu intimații-pârâți C., B., F., E., D. și S.C . . . . . . . . . .S.R.L.. A anulat, în parte, sentința civilă apelată și a trimis cauza, spre rejudecare, primei instanțe în vederea soluționării capătului al doilea al cererii principale (hotărâre judecătorească care să țină loc de contract de vânzare), precum și a cererii completatoare. A menținut dispozițiile primei instanțe referitoare la respingerea, ca neîntemeiată, a excepției lipsei calității procesuale pasive a pârâților D., ... S.R.L., E. și F. în ceea ce privește primul capăt al cererii principale, precum și la respingerea, ca neîntemeiat, al primului capăt al cererii principale (acțiunea în declararea simulației).

Împotriva acestei decizii a declarat recurs reclamantul A. solicitând admiterea și modificarea, în parte, a hotărârii atacate, în sensul admiterii apelului și în ceea ce privește primul capăt din cererea principală, respectiv a constatării caracterului simulat, prin interpunere de persoane, al contractului de vânzare-cumpărare de bun viitor, autentificat sub nr. x/8 octombrie 2008 la BNP J., modificat prin actul adițional autentificat sub nr. x/29 martie 2010 de BNP H..

A apreciat ca fiind incidente în speță motivele de nelegalitate prevăzute de dispozițiile art. 304 pct. 7 și pct. 9 C. proc. civ. de la 1865.

Cu caracter prealabil, a menționat că nu înțelege să conteste decizia recurată sub aspectul modului în care a fost soluționat apelul pe al doilea capăt din cererea principală și pe cererea completatoare - de anulare, în parte, a sentinței apelate și de trimitere a cauzei, spre rejudecare, primei instanțe.

În prealabil analizării motivelor formulate, se constată că recursul nu este timbrat, urmând a fi anulat, ca netimbrat din considerentele ce se vor expune în continuare.

Neîndeplinirea prealabilă a obligațiilor legale de timbrare este de natură a împiedica discutarea oricăror alte chestiuni privind cauza de față, în temeiul art. 137 C. proc. civ.

Astfel, recurentul a fost citat, pentru termenul din 12 februarie 2020, cu mențiunea achitării taxei judiciare de timbru în cuantum de 60.971 RON și timbru judiciar de 5 RON, în condițiile în care au fost respinse, atât cererea de reexaminare a taxei judiciare de timbru, cât și cererile de acordare a ajutorului public judiciar și de reexaminare, formulate de recurent.

Taxa judiciară de timbru a fost calculată, corespunzător valorii contestate în recurs de 11.783.100 RON, în conformitate cu prevederile art. 11 alin. (1) teza a doua raportate la cele ale art. 2 alin. (1) lit. g) din Legea nr. 146/1997, precum și cu art. 3 alin. (2) din Ordonanța Guvernului nr. 32/1995, acte normative incidente față de data introducerii cererii de chemare în judecată.

Urmare a aducerii la cunoștință, prin citație, a obligației achitării taxei judiciare de timbru, recurentul, prin adresa din 11 februarie 2020, a arătat că nu înțelege a achita taxa de timbru, urmând a se dispune în consecință.

În raport de dispozițiile legale aplicabile în materie, respectiv art. 20 alin. (1) din Legea nr. 146/1997, cu modificările și completările ulterioare, taxele judiciare de timbru se plătesc anticipat.

În condițiile art. 20 alin. (2) din Legea nr. 146/1997, instanțele judecătorești pot reține cereri sau acțiuni netimbrate sau insuficient timbrate, obligând partea să plătească taxele până la primul termen de judecată. Neîndeplinirea acestei obligații se sancționează cu anularea acțiunii sau a cererii, în conformitate cu dispozițiile art. 20 alin. (3) din Legea nr. 146/1997.

Cum, în cauză, recurentul nu s-a conformat îndeplinirii obligației legale de plată a taxei judiciare de timbru prevăzută de actele normative mai sus menționate, cererea de recurs va fi anulată, ca netimbrată.

În ceea ce privește solicitarea intimaților-pârâți C. și B. de obligare a recurentului la plata cheltuielilor de judecată, aceasta nu poate fi primită.

Astfel, înscrisurile depuse în justificarea cheltuielilor solicitate de intimații-pârâți sunt facturile nr. x din 4 decembrie 2014 și nr. 18 din 11 decembrie 2014, respectiv chitanțele din 4 decembrie 2014 și din 11 decembrie 2014, existente la dosarului curții de apel.

Ca atare, cheltuielile de judecată nu sunt aferente soluționării prezentului recurs, neputând fi acordate în temeiul art. 274 alin. (1) C. proc. civ., în condițiile în care înscrisurile doveditoare ale acestora au fost depuse în dosarul de apel și sunt datate cu mult înainte de declararea recursului.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Anulează, ca netimbrat, recursul declarat de reclamantul A. împotriva Deciziei nr. 930A din 10 iunie 2019 a Curții de Apel București, secția a IV-a civilă.

Respinge cererea intimaților-pârâți C. și B. de acordare a cheltuielilor de judecată.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 12 februarie 2020.

GGC - CL