ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 354/2020
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 354/2020 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2020)
Asupra conflictului negativ de competență, constată următoarele:
I. Circumstanțele cauzei:
Cererea de chemare în judecată:
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Reghin la data de 16 mai 2019, sub nr. x/2019, reclamantul A. a solicitat, în contradictoriu cu pârâta B. S.A., obligarea pârâtei la: plata sumei de 7.419,74 RON, reprezentând daune materiale; plata sumei de 1.000 euro, reprezentând daune morale; plata dobânzii legale începând cu data înaintării prezentei acțiuni și până la plata integrală a creanței; plata dobânzii penalizatoare în cuantum de 782,73 RON; plata cheltuielilor de judecată.
În drept, au fost invocate dispozițiile art. 257 și 1350 C. civ., art. 453 C. proc. civ., art. 16 din O.G. nr. 21/2002 și Legea nr. 193/2000.
Prin întâmpinare, pârâta a invocat excepția necompetenței teritoriale a Judecătoriei Reghin în soluționarea cauzei.
Hotărârile care au generat conflictul negativ de competență:
2.1. Prin Sentința civilă nr. 1649 din data de 19 septembrie 2019, pronunțată în dosarul nr. x/2019, Judecătoria Reghin a admis excepția necompetenței teritoriale a acestei instanțe și a dispus declinarea competenței de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Sectorului 3 București.
Pentru a hotărî astfel, în esență, Judecătoria Reghin a reținut că sediul pârâtei se află în București, și a făcut aplicarea dispozițiilor art. 107 alin. (1) C. proc. civ., potrivit cărora cererea de chemare în judecată se introduce la instanța în a cărei circumscripție domiciliază sau își are sediul pârâtul, dacă legea nu prevede altfel.
2.2. Învestită cu soluționarea cauzei, Judecătoria Sectorului 3 București, prin Sentința civilă nr. 11756 din data de 11 noiembrie 2019, a admis excepția necompetenței sale teritoriale, invocată din oficiu, a declinat competența de soluționare a prezentei cauze în favoarea Judecătoriei Reghin, a constatat ivit conflictul negativ de competență, a suspendat judecata cauzei și a înaintat dosarul Înaltei Curți de Casație și Justiție în vederea soluționării conflictului negativ de competență.
Astfel, Judecătoria Sectorului 3 București a reținut că, prin capitolul 24 din Condițiile Generale ale contractelor de economisire-creditare ale B. S.A., părțile au stabilit că toate litigiile rezultate din contractul de economisire-creditare pentru domeniul locativ se vor soluționa de către instanța din București competentă în materie.
Însă, a apreciat că această clauză este ineficace din punct de vedere procesual, deoarece este contrară prevederilor art. 126 alin. (2) C. proc. civ., conform cărora, în litigiile din materia protecției drepturilor consumatorilor, precum și în alte cazuri prevăzute de lege, părțile pot conveni alegerea instanței competente numai după nașterea dreptului la despăgubire, iar orice convenție contrară este considerată ca nescrisă.
Față de obiectul cauzei, de prevederile art. 113 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ. și ale art. 116 din același act normativ, Judecătoria Sectorului 3 București a reținut că reclamantul A. avea vocația să aleagă între sesizarea instanței competente de la domiciliul său și instanța competentă teritorial de la sediul pârâtei.
Având în vedere că reclamantul a înțeles să învestească judecătoria unde își are domiciliul, respectiv Judecătoria Reghin, a constat că aceasta este competentă să soluționeze pricina.
II. Considerentele Înaltei Curți de Casație și Justiție cu privire la prezentul conflict negativ de competență:
Cu privire la conflictul negativ de competență, cu a cărui judecată a fost legal sesizată în baza art. 133 pct. 2 raportat la art. 135 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte reține următoarele:
Dispozițiile art. 133 pct. 2 C. proc. civ. prevăd că există conflict negativ de competență atunci când două sau mai multe instanțe și-au declinat reciproc competența de a judeca același proces sau, în cazul declinărilor succesive, dacă ultima instanță învestită își declină la rândul său competența în favoarea uneia dintre instanțele care anterior s-au declarat necompetente.
Înalta Curte reține că Judecătoria Reghin și Judecătoria Sectorului 3 București și-au declinat reciproc competența de soluționare a cauzei, prezentul conflict negativ de competență fiind generat de constatările diferite a celor două instanțe cu privire la dispozițiile legale în temeiul cărora se stabilește instanța competentă a soluționa prezentul litigiu.
Astfel, Judecătoria Reghin a făcut aplicarea dispozițiilor art. 107 alin. (1) C. proc. civ., în timp ce Judecătoria Sectorului 3 București a dat eficiență prevederilor art. 113 alin. (1) pct. 8 coroborate cu cele ale art. 116 din același cod.
În speță, prin prezentul demers judiciar, reclamantul A. a solicitat obligarea pârâtei B. S.A. la plata de daune morale și materiale, a dobânzii legale și a dobânzii penalizatoare, susținând că a încheiat cu pârâta un contract de economisire-creditare (de tipul) economii plus nr. x, iar la expirarea perioadei contractuale, suma care i-a fost pusă la dispoziție nu este cea care trebuia încasată, raportat la prevederile contractului.
Regula de drept comun în materia competenței teritoriale este înscrisă în art. 107 alin. (1) C. proc. civ., conform căruia, cererea de chemare în judecată se introduce la instanța în a cărei circumscripție domiciliază sau își are sediu pârâtul, dacă legea nu dispune astfel.
Pe de altă parte, legiuitorul a înțeles să reglementeze pentru anumite situații o competență teritorială alternativă, astfel încât, pe lângă instanța de la domiciliul pârâtului, mai sunt competente și alte instanțe.
Dispozițiile art. 113 C. proc. civ., ce stabilesc o competență teritorială alternativă, stipulează în alin. (1) pct. 8 că "în afară de instanța în a cărei circumscripție domiciliază sau își are sediul pârâtul, mai este competentă instanța domiciliului consumatorului, în cererile având ca obiect executarea, constatarea nulității absolute, anularea, rezoluțiunea, rezilierea sau denunțarea unilaterală a contractului încheiat cu un profesionist sau în cererile având ca obiect repararea pagubelor produse consumatorilor".
Prin urmare, raportat la obiectul prezentului litigiu, prin care reclamantul, în calitate de consumator, urmărește repararea pagubei pretins a fi suferite, în cauză, devin incidente dispozițiile art. 113 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., anterior enunțate, al căror scop este acela de a proteja consumatorul, facilitându-i accesul la justiție printr-o dispoziție favorabilă, ceea ce îi conferă prerogativa de a alege între două sau mai multe instanțe competente.
Totodată, pentru toate cazurile în care legea stabilește o competență teritorială alternativă, dreptul de a alege între mai multe instanțele deopotrivă competente revine exclusiv reclamantului, în temeiul art. 116 C. proc. civ.
Cum, în aplicarea art. 116 C. proc. civ. raportat la art. 113 alin. (1) pct. 8 din același cod, reclamantul, a înțeles să introducă acțiunea la instanța în a cărei circumscripție teritorială se află domiciliul său, respectiv Judecătoria Reghin (conform H.G. nr. 337/1993 pentru stabilirea circumscripțiilor judecătoriilor și parchetelor de pe lângă judecătorii), astfel învestită, această instanță nu mai putea să dispună declinarea competenței.
În ceea ce privește clauza atributivă de competență, cuprinsă în capitolul 24 din contractul încheiat între părți, prin care acestea au convenit ca toate litigiile rezultate din acesta să fie soluționate de către instanța din București competentă în materie, Înalta Curte, pe de o parte, constată că niciuna dintre cele două instanțe aflate în conflict nu a dat eficiență acestei alegeri de competență, iar, pe de altă parte, reține că această clauză este lipsită de efecte, în raport de obiectul cauzei și de dispozițiile art. 126 alin. (2) C. proc. civ., fiind anterioară nașterii dreptului la despăgubire, astfel cum a reținut și Judecătoria Sectorului 3 București.
Față de considerentele expuse, Înalta Curte, în temeiul art. 135 alin. (4) C. proc. civ., va stabili competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Reghin, instanță în a cărei circumscripție teritorială se află domiciliul reclamantului consumator și care a fost învestită de către acesta cu soluționarea pricinii, în temeiul dispozițiilor art. 116 raportat la art. 113 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Stabilește competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Reghin.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 11 februarie 2020.