ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3979/2019

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

Prin acțiunea înregistrată sub nr. x/2015 pe rolul Curții de Apel Ploiești, secția a II-a contencios administrativ și fiscal, reclamanta A. a solicitat, în contradictoriu cu pârâta Agenția Națională de Integritate, anularea raportului de evaluare nr. x/25.06.2015.

Prin Sentința nr. 279 pronunțată în data de 15 decembrie 2015, Curtea de Apel Ploiești, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, a respins acțiunea formulată de reclamanta A., în contradictoriu cu pârâta Agenția Națională de Integritate, ca neîntemeiată.

Împotriva sentinței menționate la pct. 2 a declarat recurs reclamanta A., care invocând motivul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ. a solicitat admiterea recursului, casarea sentinței și pe fond admiterea acțiunii în totalitate, cu consecința anulării Raportului de evaluare nr. x/25 iunie 2015 întocmit de Agenția Națională de Integritate.

Printr-un scurs istoric a susținut că, potrivit Raportului de evaluare ce face obiectul cauzei se consideră că s-a aflat în conflict de interese deoarece în calitate de consilier local a participat la deliberarea și adoptarea HCL nr. 45/09.07.2010 prin care a fost alocată din bugetul local suma de 200.000 RON pentru proiectul "Constituirea Grupului de Acțiune Locală B.".

Față de identificarea elementelor privind nerespectarea regimului juridic al conflictului de interese, menționate în Raportul de evaluare nr. x/25.06.2015, pe care le consideră netemeinice, nelegale și care cuprind foarte multe date eronate, a făcut următoarele precizări:

Textul de lege ce definește conflictul de interese se regăsește în art. 70 Legea cadru Legii nr. 161/2003 conform căruia esența conflictului de interese este existența interesului personal de natură patrimonială. Legea cadru face trimitere la Legea nr. 215/2001 unde la art. 77 "conflictele de interese pentru președinții și vicepreședinții consiliilor județene sau consilierii locali și județeni sunt prevăzute în art. 46 din Legea administrației publice locale nr. 215/2001, cu modificările și completările ulterioare" și la art. 46 alin. (1) "nu poate lua parte la deliberare și la adoptarea hotărârilor, consilierul local care, fie personal, fie prin soț, soție, afini sau rude până la rândul al patrulea inclusiv, are un interes patrimonial în problema supusă dezbaterilor consiliului local". Art. 75 din Legea nr. 393/2004 prevede că:

"Aleșii locali au un interes personal într-o anumită problemă, dacă au posibilitatea să anticipeze că o decizie a autorității publice din care fac parte ar putea prezenta un beneficiu sau un dezavantaj pentru sine sau pentru…"

Față de prevederile legale menționate mai sus, a solicitat a se avea în vedere câteva aspecte foarte importante:

A avut calitatea de manager al proiectului "Constituirea Grupului de Acțiune Locală B.", nr. x din 23.12.2009 derulat în cadrul MĂSURII 431 - "Funcționarea Grupurilor de Acțiune Locală, dobândirea de competențe și animarea teritoriului" Sub - măsura 431.1 - Construcție parteneriate public private Faza 3 - Sprijin financiar pentru pregătirea dosarelor pentru selecția GAL - C..

Întreaga activitate desfășurată de către echipă, inclusiv de către managerul de proiect a fost bazată pe voluntariat fără a se primi în schimb nici un fel de beneficiu, cheltuielile de personal nefiind cheltuieli eligibile în cadrul proiectului conform Ghidului solicitantului. În această fază s-a oferit sprijin financiar pentru pregătirea planurilor de dezvoltare locală pentru selecția GAL-urilor, pe baza unui proiect elaborat de parteneriatele interesate. Acesta a cuprins obiectivele, durata de realizare, acțiunile, bugetul necesar pentru pregătirea strategiei și a planurilor de dezvoltare locală pentru selectarea GAL-urilor. Produsul final al acestuia a fost planul de dezvoltare locală pentru selectarea GAL-urilor.

A solicitat a se observa că, întregul proiect a fost derulat în slujba colectivității locale fiind vorba numai de o procedură pentru întocmirea unei documentații ce urma să stea la baza participării GAL-ului astfel constituit la un concurs de selecție.

Suma alocată în bugetul local prin HCL nr. 45/09.07.2010 pentru "Constituirea Grupului de Acțiune Locală B." nu a reprezentat un interes patrimonial personal și nu a creat un folos material pentru reclamantă.

Un conflict de interese implică un conflict între datoria față de public și interesele personale ale unui funcționar public, în care are interese în calitatea sa de persoană privată, care ar putea influența necorespunzător îndeplinirea obligațiilor și responsabilităților oficiale

Or, în cauză proiectul "Constituirea Grupului de Acțiune Locală B." însemna constituirea unei asociații constituită din parteneri publici și privați și întocmirea unui Plan de Dezvoltare Locală, iar în calitatea sa de persoană privată nu puteam avea nici un interes patrimonial.

Pentru considerentele enunțate, a considerat că participarea sa la ședința Consiliului Local Drajna din 09.07.2010 și votarea HCL nr. 45/09.07.2010 nu se circumscriu sferei conflictului de interese astfel cum acesta este reglementat prin actele normative anterior menționate .

Intimata-pârâtă a depus întâmpinare în cuprinsul căreia a invocat, în principal, excepția tardivității formulării recursului și în subsidiar, a solicitat respingerea căii de atac ca nefondate, în sensul menținerii ca legală a soluției instanței de fond.

La termenul de judecată din data de 17 septembrie 2019, reprezentantul intimatei-pârâte a precizat că nu mai susține excepția tardivității invocate.

II. Considerentele Înaltei Curți asupra recursului

Analizând sentința atacată, prin prisma criticilor formulate de recurenta-reclamantă, a cadrului normativ aplicabil și a probatoriului administrat în cauză, Înalta Curte apreciază că recursul este nefondat, pentru considerentele ce vor fi expuse în continuare.

Prin criticile recurentei-reclamante întemeiate pe dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ., s-a invocat aplicarea greșită a dispozițiilor referitoare la conflictul de interese din perspectiva împrejurării că, deși a votat în cadrul ședinței Consiliului Local Drajna din 09.07.2010 pentru aprobarea HCL nr. 45/09.07.2010, aceasta nu se circumscrie sferei conflictului de interese astfel cum este reglementat prin actele normative incidente, întrucât nu a avut un interes material și personal.

Înalta Curte reamintește că prin raportul de evaluare a cărui anulare s-a cerut, s-a apreciat că reclamanta s-a aflat în conflict de interese ca urmare a participării la ședința Consiliului Local Drajna din 09.07.2010, în cadrul căreia s-a adoptat HCL nr. 45/09.07.2010 privind "Constituirea GAL B.", prin alocarea sumei de158.000 RON din fondul de rulment al Unității Administrativ Teritoriale Drajna.

Dispozițiile legale incidente, respectiv art. 77 din Legea nr. 161/2003, art. 46 alin. (1) din Legea nr. 215/2001, art. 75 și art. 77 din Legea nr. 393/2004 definesc conflictul de interese ca fiind situația în care persoana ce exercită o funcție publică are un interes personal de natură patrimonială care ar putea influența îndeplinirea cu obiectivitate a atribuțiilor care îi revin potrivit Constituției și altor acte normative.

Cu referire particulară la aleșii locali, nu poate lua parte la deliberarea și la adoptarea hotărârilor, consilierul local care, fie personal, fie prin soț/soție/afini sau rude până la gradul al IV-lea inclusiv, are un interes personal în problema supusă dezbaterilor consilierului local.

Aleșii locali au un interes personal într-o anumită problemă, dacă au posibilitatea să anticipeze că o decizie a autorității publice din care fac parte ar putea prezenta un beneficiu sau un dezavantaj pentru sine sau pentru [...] o asociație/fundație din care fac parte.

De asemenea, consilierii locali nu pot lua parte la deliberarea și adoptarea de hotărâri dacă au un interes personal în problema supusă dezbaterii, ei fiind obligați să anunțe la începutul dezbaterilor interesul personal pe care îl au în problema respectivă, care se consemnează în mod obligatoriu în procesul-verbal al ședinței, alături de abținerea de la vot, care are semnificația neparticipării la deliberarea și adoptarea hotărârii.

Așadar, recurenta-reclamantă, conform dispozițiilor legale incidente sus-menționate, întrucât era interesată în problema sumei ce urma să se aloce pentru proiectul "Constituirea GAL B.", în cadrul căreia deținea funcția de manager de proiect, avea obligația să anunțe la începutul dezbaterilor interesul personal pe care îl avea în problema respectivă, conform art. 77 alin. (3) din Legea nr. 393/2004 și să nu participe la deliberarea și adoptarea hotărârii, toate acestea urmând să se consemneze în mod obligatoriu în procesul-verbal al ședinței.

Din conținutul procesului-verbal al ședinței din data de 9.07.2010 nu rezultă îndeplinirea de către recurenta-reclamantă a dispozițiilor legale, ci dimpotrivă, participarea la vot și acordarea unui vot favorabil.

În acord cu judecătorul fondului, Înalta Curte constată că aserțiunile reclamantei referitoare la faptul că suma alocată prin H.CL. nr. 45/9.07.2010 nu a reprezentat un interes patrimonial pentru sine și nu i-a creat folos material, nu sunt fondate, întrucât instituția pârâtă nu a stabilit în sarcina lui A. existența unui conflict de interese sub aspectul interesului patrimonial, ci a celui personal, interesul personal fiind cel statuat de art. 75 alin. (1) din Legea nr. 393/2004.

Față de acestea, în temeiul art. 496 din C. proc. civ., coroborat cu art. 20 din Legea nr. 554/2004, modificată și completată, recursul va fi respins ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de reclamanta A. împotriva Sentinței nr. 279 din 15 decembrie 2015 a Curții de Apel Ploiești, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 17 septembrie 2019.

GGC - OB