ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2657/2019

Ședința publică din data de 21 mai 2019

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Cererea de chemare în judecată

Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel Ploiești la data de 13.04.2016, reclamantul A. în contradictoriu cu pârâta Agenția Națională de Integritate, a formulat contestație împotriva Raportului de evaluare nr. x/29.03.2016 emis de pârâtă prin care a solicitat anularea acestui act, urmând ca instanța să respingă ca neîntemeiate și nelegale constatările cuprinse în raport privind existența stării de incompatibilitate a reclamantului începând cu anul 2012.

Soluția instanței de fond

Prin sentința civilă nr. 204 pronunțată în data de 05.10.2016, Curtea de Apel Ploiești, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal a respins contestația formulată de reclamantul A., în contradictoriu cu pârâta AGENȚIA NAȚIONALĂ DE INTEGRITATE, ca fiind neîntemeiată.

Calea de atac exercitată.

Împotriva sentinței civile nr. 204 din 05 octombrie 2016, Curtea de Apel Ploiești, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, a declarat recurs reclamantul A., invocând dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.

Prin cererea de recurs, recurentul solicită, în principal, admiterea recursului, casarea sentinței și trimiterea cauzei spre rejudecare la aceeași instanță și în subsidiar, casarea în tot a sentinței și pe fond admiterea contestației, așa cum a fost formulată.

O primă critică a recurentului - reclamant se referă la faptul că, din punct de vedere procedural, instanța de fond i-a încălcat drepturile, invocând faptul că nu a fost citat pentru termenul de judecată din data de 05 octombrie 2016, când instanța a rămas în pronunțare.

A doua critică se referă la fondul litigiului, susținând în acest sens recurentul - reclamant că a făcut pe deplin dovada că, în perioada cercetărilor efectuate de intimată, nu a avut calitatea de comerciant, neavând în patrimoniu decât un singur tractor, cu care nu a făcut nici o lucrare agricolă în întreaga perioadă cât a fost ales în calitate de viceprimar.

Mai mult decât atât, susține recurentul că a făcut dovada suspendării activității PFA-ului, depunând la dosar acte din care rezultă că nu a desfășurat nici o activitate pe perioada cât a fost ales și că în zonă sunt alte firme care desfășoară o activitate în domeniul agricol.

Apărările formulate în cauză

Împotriva recursului promovat de recurentul - reclamant a formulat întâmpinare intimata - pârâtă AGENȚIA NAȚIONALĂ DE INTEGRITATE, solicitând respingerea recursului, ca nefondat și pe cale de consecință menținerea sentinței recurate.

Susține intimata - pârâtă că recurentul - reclamant nu a respectat obligația ce-i revenea potrivit dispozițiilor art. 91 alin. (3) din Legea nr. 161/2003 și anume aceea de a demisiona din una dintre funcțiile/calitățile incompatibile, deținând simultan, atât funcția de viceprimar, cât și calitatea de comerciant persoană fizică autorizată.

În ceea ce privește critica recurentului referitoare la nelegala citare pentru termenul de judecată din data de 05 octombrie 2016, apreciază intimata că aceasta nu se încadrează la motivul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., în apărare pe acest aspect invocând dispozițiile art. 229 C. proc. civ.

Susține intimata că, având în vedere istoricul dosarului, recurentul nu poate invoca faptul că i s-ar fi încălcat vreun drept, motivat de faptul că nu a fost citat pentru termenul din 05.10.2016, atâta timp cât acesta avea termen în cunoștință.

Astfel, atâta timp cât acesta a primit citația cu privire la primul termen stabilit în dosar precum și faptul că acesta a depus la dosar o cerere de amânare, se prezumă că își urmărea dosarul și implicit cunoaște termenul de judecată următor.

Cu privire la cea de-a doua critică, în ceea ce privește fondul litigiului, apreciază intimata că argumentele recurentului sunt cele prezentate și în fața primei instanțe de judecată și care a fost analizate în totalitate, instanța pronunțându-se cu privire la aceste argumente prin hotărârea recurată.

Astfel, menționează intimata că instanța de fond a analizat probele administrate și a interpretat regulile de drept aplicabile precum și dispozițiile care reglementează incompatibilitatea pentru un viceprimar, având în vedere principiile generale ale dreptului, cerințele echității precum și buna credință, reținând în mod corect faptul că " persoanele fizice autorizate sunt comercianți persoane fizice".

Apreciază intimata, contrar celor susținute de către recurentul - reclamant, că starea de incompatibilitate rezultă din simpla deținere simultană a celor două funcții/calități, iar legiutorul, prin art. 87 alin. (1) lit. g) din Legea nr. 161/2003, nu face nici o distincție după cum funcția este exercitată efectiv sau nu.

În concluzie, intimata solicită respingerea recursului, hotărârea de fond fiind legală și temeinică.

Răspunsul la întâmpinare

Recurentul - reclamant a formulat Răspuns la întâmpinarea intimatei - pârâte, în cuprinsul căruia reia, în esență, susținerile din cadrul recursului.

Solicită astfel a se constata că instanța de fond a pășit la judecarea cauzei, în condițiile în care procedura de citare nu a fost legal îndeplinită, nefiind citat, motiv pentru care apreciază că se impune casarea cu trimitere a cauzei la aceeași instanță, în vederea reluării judecății, cu garantarea dreptului său la apărare.

În al doilea rând, susține recurentul că, pârâta cu rea credință a reținut starea de incompatibilitate pe perioada 2012-2016, când, în realitate, această perioadă a fost de numai câteva luni, de la 4 iulie 2012 și până în luna ianuarie 2013, în februarie 2013 PFA A. întrerupându-și temporar activitatea. Astfel, între data de 04.02.2013 - 03.02.2016 PFA nu a mai avut activitate, sens în care a depus la dosar o serie de documente justificative.

De asemenea, susține recurentul - reclamant că activitatea de tractorist desfășurată în perioada iulie 2012 - ianuarie 2013 nu se încadrează în activitatea extinsă de comerciant, cum greșit apreciază pârâta.

Solicită respingerea apărărilor formulate de intimata - pârâtă și admiterea recursului, astfel cum a fost formulat.

Procedura de soluționare a recursului

Având în vedere Hotărârea Colegiului de Conducere nr. 106 din data de 20 septembrie 2018 prin care s-a luat act de hotărârea Plenului judecătorilor secției de contencios administrativ și fiscal a Înaltei Curți de Casație și Justiție adoptată la data de 13 septembrie 2018 în sensul că, procedura de filtrare a recursurilor reglementată prin dispozițiile art. 493 C. proc. civ., este incompatibilă cu specificul domeniului contenciosului administrativ și fiscal, a fost fixat termen pentru soluționarea recursului de față.

Soluția și considerentele Înaltei Curți asupra recursului, potrivit prevederilor art. 496-499 din C. proc. civ.

Examinând cauza și sentința atacată, în raport cu actele și lucrările dosarului, precum și cu dispozițiile legale incidente pricinii, având în vedere deopotrivă și susținerile părților, Înalta Curte urmează a admite recursul promovat de reclamant, în limitele și pentru motivele ce se vor arăta în continuare:

În prealabil, instanța de control judiciar, analizând cererea de recurs formulată de recurentul - reclamant, constată că acesta a formulat două critici împotriva sentinței de fond, invocând însă numai cazul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.

În prima critică recurentul susține că, " din punct de vedere procedural instanța de fond mi-a încălcat drepturile pentru că nu am fost citat pentru termenul de judecată din data de 5 octombrie 2016, când instanța a rămas în pronunțare".

Cea de-a doua critică vizează fondul litigiului.

Analizând cele două critici din perspectiva dispozițiilor art. 488 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte constată că prima critică formulată de recurentul -reclamant se încadrează, în realitate, în motivul de casare prevăzut la punctul 5 al articolului 488 alin. (1) C. proc. civ., conform căruia casarea unor hotărâri se poate cere: 5) când, prin hotărârea dată instanța a încălcat regulile de procedură a căror nerespectare atrage sancțiunea nulității".

Instanța de control judiciar apreciază însă că nu s-a dovedit încălcarea de către instanța de fond a dispozițiilor legale care guvernează desfășurarea procesului civil, respectiv, cele referitoare la condițiile stabilite și impuse de lege cu privire la activitatea de judecată și la raporturile dintre părți și instanță, actele de procedură efectuate în etapa cercetării procesului asigurând întreaga desfășurare a procesului în condițiile legii, conform prevederilor art. 237 alin. (2) din C. proc. civ., republicat.

Înalta Curte consideră că susținerile formulate de recurentul-reclamant referitoare la încălcarea drepturilor sale (dreptul la apărare invocat în cadrul Răspunsului la întâmpinare), prin prisma faptului că nu a fost citat "pentru termenul de judecată din data de 05 octombrie 2016, când instanța a rămas în pronunțare", sunt neîntemeiate.

Analizând actele și lucrările dosarului de fond, sub acest aspect, Înalta Curte constată că, pentru primul termen de judecată acordat de instanță la data de 07.09.2016 au fost citate ambele părți încă din data de 23.06.2016. În ceea ce privește citația emisă recurentului - reclamant, aceasta a fost primită direct de parte la data de 28.06.2016, conform Dovezii de înmânare atașată la dosar de fond, ce poartă semnătura recurentului, ca primitor al dovezii, în calitate de " destinatar".

În ziua ședinței de judecată - 07.09.2016 - recurentul -reclamant a transmis prin fax la instanță o cerere de amânare în vederea angajării unui apărător, cerere ce a fost încuviințată de instanță conform art. 222 C. proc. civ.

Se constată deopotrivă că, tot la acel termen de judecată, instanța de fond, în mod legal, a reținut că părțile au termen în cunoștință, astfel că, nu a mai dispus citarea lor pentru termenul din 05 octombrie 2016.

Instanța de fond a procedat astfel în conformitate cu dispozițiile art. 229 alin. (1) teza finală C. proc. civ. conform cărora" 1) Partea care a depus cererea personal sau prin mandatar și a luat termenul în cunoștință, precum și partea care a fost prezentă la un termen de judecată, personal sau printr-un reprezentant legal ori convențional, chiar neîmputernicit cu dreptul de a cunoaște termenul, nu va fi citată în tot cursul judecării la acea instanță, considerându-se că ea cunoaște termenele de judecată ulterioare. Aceste dispoziții îi sunt aplicabile și părții căreia, personal ori prin reprezentant legal sau convențional ori prin funcționarul sau persoana însărcinată cu primirea corespondenței, i s-a înmânat citația pentru un termen de judecată, considerându-se că, în acest caz, ea cunoaște și termenele de judecată ulterioare aceluia pentru care citația i-a fost înmânată."

Prin aceste dispoziții legiuitorul a stabilit că, prin înmânarea citației direct părții, pentru un singur termen de judecată, se prezumă că aceasta cunoaște și termenele de judecată ulterioare aceluia căruia i-a fost înmânată citația.

Prin urmare, instanța de control judiciar constată că, acordarea termenului în cunoștință, ambelor părți, în ședința din data de 07.09.2016, s-a făcut cu respectarea întocmai a dispozițiilor art. 229 alin. (1) noul C. proc. civ., motiv pentru care, necitarea acestora pentru termenul de judecată din 05 octombrie 2016, când s-a reținut și cauza în pronunțare, nefiind formulate cereri noi, invocate excepții sau solicitate alte probe, a fost legală, întrucât, aplicarea dispozițiilor mai sus menționate s-a realizat în mod corect, prezumându-se că, de la acel moment, prin înmânarea citației personal recurentului - reclamant, respectiv funcționarului sau persoanei însărcinate cu primirea corespondenței din cadrul Autorității Naționale de Integritate, părțile au termen în cunoștință și cunosc și termenele de judecată ulterioare. Ca atare, Înalta Curte constată că, instanța de fond, în mod legal, a apreciat la termenul de judecată din data de 05 octombrie 2016 că procedura de citare este legal îndeplinită cu ambele părți, deși nu li s-au emis alte citații, prezumându-se că au cunoștință și de acest termen, fiind respectate întocmai dispozițiile art. 153 și următoarele coroborat cu art. 211 și următoarele C. proc. civ.

Instanța de control judiciar are în vedere deopotrivă și dispozițiile art. 10 din C. proc. civ., conform cărora" (1) Părțile au obligația să îndeplinească actele de procedură în condițiile, ordinea și termenele stabilite de lege sau de judecător, să-și probeze pretențiile și apărările, să contribuie la desfășurarea fără întârziere a procesului, urmărind, tot astfel, finalizarea acestuia."

Față de toate aceste considerente, Înalta Curte constată ca fiind neîntemeiată prima critică formulată de recurentul reclamant pe considerentul că nu a "fost citat pentru termenul de judecată din data de 05 octombrie 2016, când instanța a rămas în pronunțare".

În ceea ce privește cea de-a doua critică a recurentului, ce " se referă la fondul litigiului", corect încadrată de parte în dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., instanța de control judiciar o apreciază ca fiind parțial întemeiată, motiv pentru care urmează a admite recursul, în limitele și pentru motivele în continuare arătate:

Înalta Curte constată că instanța de contencios administrativ a fost învestită cu verificarea legalității Raportului de evaluare nr. x/29.03.2016 întocmit de intimata-pârâtă Agenția Națională de Integritate, prin care s-a concluzionat că reclamantul A., a încălcat regimul juridic al incompatibilităților în perioada 04.07.2012 - 14.01.2016, întrucât, a deținut atât funcția de viceprimar al Comunei Boldești-Grădiștea, județul Prahova, cât și calitatea de comerciant persoană fizică în cadrul A. - PERSOANĂ FIZICĂ AUTORIZATĂ, încălcându-se astfel dispozițiile art. 87 alin. (1) lit. g) din Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transsparenței în exercitarea deminităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției, cu modificările și completările ulterioare.

Prima instanță a respins acțiunea reclamantului și a constatat incidența dispozițiilor art. 87 alin. (1) lit. g) din Legea nr. 161/2003, reținând în esență că, simpla deținere a mai multor funcții definite de legiuitor ca " incompatibile" atrage automat existența stării de incompatibilitate, fără a conta dacă, în funcția respectivă, persoana în cauză a desfășusat sau nu activitatea, sau dacă aceasta a fost suspendată.

Instanța de control judiciar nu împărtășește această abordare a judecătorului fondului, având în vedere reorientarea jurisprudenței secției de contencios administrativ și fiscal a Înaltei Curți, ținând cont și de modificarea adusă Legii nr. 161/2003 prin Legea nr. 87/2017, în care se are în vedere exercitarea efectivă a respectivei funcții sau calități și nu doar simpla deținere a cumulului de funcții.

Instanța de recurs apreciază ca fiind corectă soluția instanței de fond în ceea ce privește menținerea Raportului de evaluare nr. x/29.03.2016, însă doar pentru perioada iulie 2012 (04 iulie 2012) - ianuarie 2013.

Astfel, conform dispozițiilor art. 87 alin. (1) lit. g) din Legea nr. 161/2003, cu modificările și completările ulterioare, care prevede că: "Funcția de primar și viceprimar, primar general și viceprimar al municipiului București, președinte și vicepreședinte al consiliului județean este incompatibilă cu: g) calitatea de comerciant persoană fizică."

Reglementând incompatibilitatea dintre cele două funcții, legiuitorul a urmărit transpunerea în legislația internă a principiului transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, respectiv transparență în modul de administrare și utilizare a bunurilor publice, în exercitarea atribuțiilor prevăzute de lege, fără a se putea pune în discuție restrângerea vreunui drept sau a vreunei libertăți fundamentale.

Art. 91 alin. (3) din același act normativ prevede că:

"Alesul local poate renunța la funcția deținută înainte de a fi numit sau ales în funcția care atrage starea de incompatibilitate sau în cel mult 15 zile de la numirea sau alegerea în funcție".

Modalitatea de desfășurare a activităților economice de către persoanele fizice este reglementată de dispozițiile O.U.G. nr. 44/2008, care, prin dispozițiile art. 1 alin. (1) din O.U.G. nr. 44/2008 stabilește că: "Prezenta ordonanță de urgență reglementează accesul la activitatea economică, procedura de înregistrare în registrul comerțului și de autorizare a funcționării și regimul juridic al persoanelor fizice autorizate să desfășoare activități economice, precum și al întreprinderilor individuale și familiale.", iar art. 4 din același act normativ prevede că:

"Persoanele fizice prevăzute la art. 3 alin. (1) pot desfășura activitățile economice după cum urmează: a) individual și independent, ca persoane fizice autorizate.

Astfel cum rezultă din actele și lucrările dosarului, recurentul - reclamant a fost numit în funcția de viceprimar, prin Hotărârea Consiliul Local al comunei Boldești - Grădiștea, nr. 21 din data de 04.07.2012, iar potrivit Adresei nr. x/28.07.2015 (dosar fond) emisă de Oficiul Național al Registrului Comerțului, PERSOANA FIZICĂ AUTORIZATĂ A. a început să existe din data de 24.03.2004, iar în perioada 04.02.2013 - 03.02.2016 aceasta și-a întrerupt temporar activitatea.

Potrivit art. 6 alin. (1) din Legea nr. 71/2011, pentru punerea în aplicare a Legii nr. 287/2009 privind C. civ., referirile la "comercianți" se consideră a fi făcute la persoanele fizice sau, după caz, la persoanele juridice supuse înregistrării în registrul comerțului, potrivit prevederilor art. 1 din Legea nr. 26/1990 privind registrul comerțului, republicată, cu modificările și completările ulterioare, iar art. 2 lit. a) din O.U.G. nr. 44/2008 privind desfășurarea activităților economice de către persoanele fizice autorizate, întreprinderile individuale și întreprinderile familiale, cu modificările ulterioare, definește activitatea economică "activitatea agricolă, industrială, comercială, desfășurată pentru obținerea unor bunuri sau servicii a căror valoare poate fi exprimată în bani și care sunt destinate vânzării ori schimbului pe piețele organizate sau unor beneficiari determinați ori determinabili, în scopul obținerii unui profit."

Din Adresa emisă de Oficiul Național al Registrului Comerțului sub nr. x/28.07.2015 (dosar fond) rezultă că activitatea principala al PFA A. o constituie - Activitățile auxiliare pentru producția vegetală, având Codul CAEN 0161, aceasta având deopotrivă și activități secundare, respectiv:Activități după recoltare - Cod CAEN 0161; Pregătirea semințelor - Cod CAEN 0164, Prelucrarea și conservarea fructelor și legumelor- Cod CAEN 1039 și Activități de întreținere peisagistică - Cod CAEN 8130.

În ceea ce privește relația dintre persoana fizică autorizată și calitatea de comerciant, reține Înalta Curte că, ceea ce prezintă relevanță este, dacă persoana fizică autorizată a desfășurat efectiv activitatea, respectiv dacă a înregistrat venituri în timpul funcționării sale.

Instanța de control judiciar are în vedere în acest sens și reorientarea jurisprudenței secției de contencios administrativ și fiscal a Înaltei Curți, ținând cont de modificarea Legii nr. 161/2003 prin Legea nr. 87/2017, în sensul că, la stabilirea stării de incompatibilitate între funcția publică și calitatea de comerciant persoană fizică se are în vedere exercitarea efectivă a activității comerciale și nu simpla deținere concomitentă a celor două funcții.

În raport de această reorientare a jurisprudenței, sentința ce face obiectul prezentei judecăți este nelegală, în parte, plecând de la premisa reținută, și anume, aceea că legea, respectiv dispozițiile art. 87 alin. 1 lit. g) din Legea nr. 161/2003, în forma în vigoare la data întocmirii raportului, nu condiționează reținerea stării de incompatibilitate de exercitarea efectivă a funcțiilor al căror cumul este interzis. Înalta Curte, având o altă situație premisă și verificând, în concret, față de actele avute în vedere la data încheierii raportului de evaluare, aspectul de fapt al desfășurării efective a activității de comerciant, concomitent cu deținerea funcției de viceprimar, de către recurentul - reclamant, constată din actele existente la dosar, că, doar în perioada iulie 2012 - ianuarie 2013, recurentul - reclamant a desfășurat efectiv această activitate, în restul perioadei, respectiv februarie 2013 - ianuarie 2016, PERSOANA FIZICĂ AUTORIZATĂ A. "A." având activitatea suspendată legal, nu a desfășurat efectiv această activitate, motiv pentru care urmează ca Raportul de evaluare analizat să fie anulat în parte în ceea ce privește starea de incomaptibilitate reținută pentru această perioadă.

Din această perspectivă, instanța de control judiciar, în urma examinării materialului probator existent la dosar, respectiv a informațiile comunicate de organele fiscale privind veniturile, constată că, în perioada iulie 2012 - ianuarie 2013 recurentul-reclamant a realizat venituri din lucrările agricole efectuate prin intermediul PFA-ului.

Relevante în acest sens sunt informațiile comunicate de Administrația Județeană a Finanțelor Publice Prahova în cadrul Adresei nr. x din 13.08.2015 (dosar fond), din conținutul căreia rezultă că, în anul 2012, pe lângă veniturile din salarii de la Primăria Boldești-Gradistea, respectiv venituri din dobânzi obținute de la B. S.A. și venituri din cedarea folosinței bunurilor (arendare), recurentul - reclamant a mai obținut și venituri din activități independente (lucrări agricole), în cuantum de 4200 RON. Venituri din activități independente (lucrări agricole) a obținut recurentul - reclamant și în anul 2013, însă într-un cuantum mai redus, având în vedere că începând cu data de 04.02.2013 PFA A. " A."și-a suspendat activitatea, până în data de 03.02.2016, conform Rezoluției nr. 2433 din data de 05.02.2013, atașată la dosar fond.

Se constată deopotrivă, din conținutul aceleiași adrese emisă de organul fiscal, anterior menționată, că, în anii 2014-2015, recurentul - reclamant nu a mai înregistrat venituri din lucrările agricole. Datele furnizate de organul fiscal se regăsesc și în Adeverința de venit pe anul 2013, respectiv în Decizia de impunere privind plățile anticipate cu tilu de impozit pe venit/contribuții de asigurări sociale de sănătate, precum și obligații de plată cu titlu de contribuții de asigurări sociale pentru anii 2012 și 2013, respectiv în Declarația privind venitul estimat pe anul 2013, atașate la dosar de fond, veniturile realizate fiind incluse în categoria " venituri comerciale" -" Activități auxiliare pentru producția vegetală, Cod CAEN 161 (0161), cod ce se regăsește printre activitățile pentru care a fost autorizată PFA A..

Toate aceste înscrisuri fac dovada că recurentul - reclamant, în perioada 04.07.2012 - ianuarie 2013 (respectiv până la data de 04.02.2013 când persoana fizică autorizată și-a suspendat activitatea) a desfășurat efectiv activitatea de comerciant. Din această perspectivă, Înalta Curte constată că, pentru perioada 04.07.2012 - ianuarie 2013, Raportul de evaluare nr. x/29.03.2016 a fost legal întocmit, reținându-se în mod corect existența stării de incompatibilitate a reclamantului, fiind încălcată interdicția prevăzută de art. 87 alin. (1) lit. g) din Legea nr. 161/2003.

Corelativ, Înalta Curte constată că, pentru perioada februarie 2013 - ianuarie 2016, recurentul - reclamant nu s-a mai aflat în stare de incompatibilitate, având în vedere că, începând cu data de 04.02.2013 (până la data de 03.02.2016) activitatea A. "A." PERSOANĂ FIZICĂ AUTORIZATĂ a fost suspendată, conform Rezoluției nr. 2433 din data de 05.02.2013 emisă de Oficiul Registrului Comerțului de pe lângă Tribunalul Prahova, astfel încât, nu se poate reține că recurentul - reclamant s-a mai aflat în incompatibilitate începând cu această dată.

De altfel, Înalta Curte nu a identificat în actele și lucrările dosarului nici un document care să ateste că în perioada februarie 2013 - ianuarie 2016 recurentul- reclamant ar mai fi desfășurat activitate de comerciant. În lipsa activității, nu poate fi considerată exercitată calitatea reclamantului de comerciant persoană fizică, neputându-se astfel reține starea de incompatibilitate a recurentului, în această perioadă.

Față de situația constatată mai sus, în sensul că, în perioada februarie 2013 - ianuarie 2016 recurentul - reclamant, ce a deținut funcția de viceprimar al Comunei Boldești - Gradiștea nu a exercitat efectiv și activitate comercială, neavând astfel calitate de comerciant persoană fizică, Înalta Curte apreciază că, în această perioadă, recurentul - reclamant nu s-a aflat în stare de incompatibilitate, motiv pentru care, urmează ca Raportul de evaluare nr. x/29.03.2016, emis de intimata - pârâtă Agenția Națională de Integritate să fie anulat în parte, reținându-se că, în mod eronat s-a statuat că starea de incompatibilitate a reclamantului a subzistat pentru întreaga perioada menționată în respectivul raport, respectiv 04.07.2012 - 14.01.2016.

Temeiul legal al soluției adoptate în recurs

Având în vedere toate aceste considerente, reținând întemeiat motivul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., Înalta Curte, în temeiul dispozițiilor art. 496-497 C. proc. civ. raportat la art. 20 alin. (3) din Legea nr. 554/2004, urmează să admită recursul formulat de reclamant, să caseze în parte sentința recurată și rejudecând, să admită în parte acțiunea promovată de reclamant și să anuleze în parte Raportul de evaluare nr. x/29.03.2016, întocmit de Agenția Națională de Integritate, în ceea ce privește starea de incompatibilitate reținută pentru perioada februarie 2013- ianuarie 2016, menținând în rest sentința recurată.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul formulat de reclamantul A. împotriva sentinței civile nr. 204 din 5 octombrie 2016 a Curții de Apel Ploiești, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal.

Casează în parte sentința recurată și rejudecând:

Admite în parte acțiunea.

Anulează în parte Raportul de evaluare nr. x/29.03.2016 emis de pârâtă, în ceea ce privește starea de incompatibilitate reținută pentru perioada februarie 2013 - ianuarie 2016.

Menține în rest sentința recurată.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 21 mai 2019 .