ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2577/2019

Cadrul procesual Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal la data de 9 aprilie 2015, reclamanta Universitatea de Medicină și Farmacie "Gr. T. Popa" Iași a solicitat ca, în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Educației Naționale - Organismul Intermediar pentru Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane, să se dispună anularea Deciziei nr. x din 8 decembrie 2014, a Deciziei nr. x din 17 septembrie 2014, a Procesului-verbal de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare nr. x din 4 iulie 2014, cu consecința anulării titlului de creanță conținut de această decizie.

Soluția instanței de fond Prin Sentința civilă nr. 1250 din 12 aprilie 2016 pronunțată de Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal s-a admis în parte acțiunea formulată de reclamanta Universitatea de Medicină și Farmacie "Gr. T. Popa" Iași în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Educației Naționale - Organismul Intermediar pentru Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane, s-a anulat parțial Decizia nr. x din 17 septembrie 2014 și Procesul-verbal nr. x din 4 iulie 2014, în ceea ce privește TVA aferent serviciilor de audit financiar. S-a respins, în rest, cererea de anulare a Deciziei nr. x din 17 septembrie 2014 și a Procesului-verbal nr. x din 4 iulie 2014, ca neîntemeiată, precum și cererea de anulare a Deciziei nr. x din 8 decembrie 2014, ca neîntemeiată.

Cererea de recurs Împotriva Sentinței civile nr. 1250 din 12 aprilie 2016 pronunțate de Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal a declarat recurs Universitatea de Medicină și Farmacie "Gr. T. Popa" Iași, întemeiat pe motivul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., solicitând admiterea recursului, casarea sentinței și, pe fond, admiterea în tot a cererii de chemare în judecată. În motivarea recursului arată că, înainte de primul termen de judecată, în fața primei instanțe, a solicitat administrarea probei cu expertiză de specialitate "accesare fonduri structurale și de coeziune europeană, expertiză achiziții publice, evaluare proiecte", iar prin neadmiterea acestei probe i s-a încălcat dreptul la apărare, respingându-se acțiunea doar în baza înscrisurilor de la dosar, deși anumite aspecte criticate prin acțiune vizau chestiuni tehnice de specialitate. Consideră că prima instanță a preluat motivarea pârâtei din actele de control. De asemenea, arată că a solicitat, în temeiul art. 139 C. proc. civ., conexarea prezentei cauze la Dosarul Curții de Apel București nr. 2235/2/2015, ambele cauze având aceleași părți, aceleași poziții procesuale și același obiect, respectiv anulare act emis de pârâtul Ministerul Educației - OIPOSDRU, în cadrul aceluiași contract de finanțare. Cu toate acestea, excepția conexității nu apare ca fiind soluționată. Pe fondul cauzei menționează că prin Decizia nr. x din 17 septembrie 2014 s-a soluționat contestația formulată împotriva Procesului-verbal de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare nr. x din 4 iulie 2014. Împotriva acestei decizii a formulat plângere prealabilă, respinsă ca inadmisibilă prin Decizia nr. x din 8 decembrie 2014. Actele contestate au fost emise în cadrul Proiectului x cu titlul "Centru de formare specialiști și resurse în reabilitare orală", cod SMIS 21837, în care recurenta a avut calitatea de beneficiar. În urma verificării de către autoritatea de audit a acestui proiect, s-au reținut următoarele aspecte: (i) cheltuielile legate de achiziția reprezentând costuri organizare și catering pentru cursuri de formare, seminarii științifice și conferințe științifice efectuate fără respectarea regulilor de eligibilitate și a unei bune gestiuni financiare, în valoare de 76.076,26 RON, solicitate la rambursare; (ii) achiziționarea unui echipament care nu era prevăzut în cererea de finanțare, anexă la contractul de finanțare, pentru care s-au efectuat cheltuieli în valoare de 79.800 RON - server - scanner dentar; (iii) declararea ca neeligibilă a TVA în valoare de 3.600 RON, respectiv de 27.646,28 RON. Contestația a fost admisă parțial, în sensul completării titlului de creanță cu elementele obligatorii impuse de O.U.G. nr. 66/2011, respectiv mențiunile referitoare la punctul de vedere al debitorului. Împotriva deciziei asupra contestației a urmat procedura instituită de art. 7 din Legea nr. 554/2004, care a fost respinsă ca inadmisibilă de către pârâtă. Arată că la data de 21 iulie 2014, instituția pârâtă i-a comunicat procesul-verbal contestat, în cadrul căruia s-a reținut efectuarea unor cheltuieli în valoare de 59.240,16 RON, fără respectarea regulilor de eligibilitate și a cerințelor unei bune gestiuni financiare. Recurenta a redat aspectele consemnate în procesul-verbal sub acest aspect, inclusiv prevederile legale nerespectate și anume: art. 4 din Contractul de finanțare x, art. 60 din Regulamentul Consiliului nr. 1083/2006, art. 172a, literele (c) și (f) din Regulamentul nr. 2342/2002 al Comisiei de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului nr. 1605/2002 al Consiliului privind Regulamentul financiar aplicabil bugetului general al Comunității Europene, pct. 4.3.1 Reguli generale de eligibilitate a cheltuielilor din Ghidul solicitantului Condiții generale 2009, aprobat prin Ordinul ministrului muncii, familiei și protecției sociale nr. 1389 din 22 iunie 2009, art. 1 alin. (4) lit. d), art. 2 alin. (1) din H.G. nr. 759/2007. A făcut referire la: obiectivul proiectului, parteneriatul în cadrul proiectului, activitățile eligibile ale proiectului, rezultatele anticipate și resursele alocate pentru implementarea proiectului și a susținut că echipa de control a respins de la rambursare sume aferente unor activități prevăzute în cererea de finanțare aprobată, apreciind că, în acest mod, i s-a imputat tocmai faptul că a respectat cererea de finanțare aprobată de autoritatea de management, pe motiv că aceasta a fost în mod eronat acceptată la finanțare. În ceea ce privește neeligibilitatea anumitor cheltuieli, recurenta-reclamantă consideră că este vorba despre o interpretare eronată a echipei de control cu privire la Ghidul solicitantului - Condiții specifice, iar argumentația din procesul-verbal de control se bazează pe afirmații inexacte și incorecte, în sensul că activitățile de organizare de conferințe și seminarii sunt eligibile doar ca forme de pregătire și formare profesională, deducându-se în acest mod că participanții admiși sunt doar cadrele didactice cuprinse în grupul țintă pentru activitățile de formare, în condițiile în care Ghidul solicitantului are două obiective specifice distincte, și anume: formarea și dezvoltarea competențelor personalului didactic din sistemul de învățământ prin participarea periodică la programe de formare de calitate și îmbunătățirea managementului și calității programelor de formare inițială, de formare continuă și perfecționarea obligatorie pentru personalul didactic din învățământ. Cele două obiective pot fi atinse prin derularea activităților eligibile menționate la pct. 3.2.1. - Activități eligibile. Susține că nu se specifică în niciun document - cadru de implementare că activitățile de organizare de conferințe și seminarii științifice sunt destinate exclusiv activităților de formare. Apreciază că acestea pot fi dedicate și îmbunătățirii programelor de formare inițială, de formare continuă și perfecționare obligatorie pentru personalul didactic din învățământ, aceste aspecte fiind detaliate cu multă claritate în cererea de finanțare. Organizarea acestor conferințe și seminarii științifice sunt în perfectă corelație cu primul obiectiv specific declarat în cadrul acestui proiect. Precizează că dezvoltarea unei curricule universitare sau a oricărei programe de formare nu poate fi realizată decât printr-o consultare a specialiștilor din domeniu și a studenților/masteranzilor/doctoranzilor, iar organizarea unor conferințe cu participarea exclusivă a cadrelor didactice ar fi fost un demers lipsit de substanță și ar fi condus la ideea unei proaste gestiuni financiare. Recurenta-reclamantă arată că decontarea serviciilor de catering pentru 18 persoane s-a încadrat în limita de 20 de persoane, menționată în justificarea bugetului aferent cererii de finanțare, modificată prin actul adițional nr. x, cu respectarea regulilor de eligibilitate și a cerințelor unei bune gestiuni financiare. Mai arată că nu este vorba despre o gravă eroare sistemică la nivelul procesului de evaluare a propunerilor de proiecte și nu există niciun conflict real între Ghidul solicitantului - Condiții specifice DMI 3.1. și aspectele individuale de implementare ale prezentului proiect, ci doar de o înțelegere eronată a aspectelor tehnice prevăzute în cadrul de implementare POSDRU de către echipa de control. În consecință, consideră că aceste conferințe și seminarii științifice au fost organizate în scopul dezvoltării curriculei profesionale prevăzute ca indicator în cererea de finanțare, în strânsă concordanță cu primul obiectiv specific asumat în acest proiect și se încadrează în cadrul de reglementare POS DRU DMI 3.1., ca instrumente de dezvoltare a programelor profesionale. Au fost redate și constatările din procesul-verbal referitoare la grupul țintă al proiectului și s-a precizat că la evenimentele ce fac obiectul constatărilor din procesul-verbal au participat cadre didactice, medici dentiști, specialiști sau primari, cercetători, studenți/doctoranzi, astfel cum s-a aprobat la finanțare, iar tematica conferințelor o constituie aspectele educaționale implicate în elaborarea curriculelor postuniversitare, dezvoltând metode competitive de predare și teme de avangardă din domeniul reabilitării orale. Cât privește Activitatea 3.

Organizarea de seminarii științifice, tematica seminariilor o constituie noutățile din domeniul medicinei orale. Organismul intermediar nu a transmis grilele de evaluare a proiectului și niciun document care să prezinte inadvertențe între cererea de finanțare și specificațiile Ghidului solicitantului - Condiții specifice, validând integral suma cerută spre decontare în cadrul cererii de rambursare nr. x pentru organizarea acestor evenimente și pentru evenimente similare în cadrul cererilor de rambursare nr. x, respectiv 1. A mai arătat recurenta că seminariile științifice și conferințele au fost evenimente deschise la care au fost invitate personalități de marcă în domeniu, iar participarea strictă la nivelul grupului țintă de 20 de persoane și a membrilor echipei proiectului ar fi limitat accesul grupului țintă la informații prezentate de echipa de formare. Referitor la efectuarea unor cheltuieli fără respectarea regulilor de eligibilitate, recurenta-reclamantă arată că în cererea de finanțare inițială nu exista nicio detaliere a echipamentelor de tip FEDR ce vor fi achiziționate, dar în cadrul Actului adițional nr. x din 29 martie 2012 s-a detaliat secțiunea "Justificarea bugetului cererii de finanțare", această poziție fiind descrisă în mod prescurtat "server și back-up", considerând ca se subînțelege în termeni tehnici că este vorba despre un "server dentar-scanner" și un "server de stocare și back-up", care funcționează ca un tot unitar (sistem). Astfel, în Fișa de date a documentației de atribuire nr. x din 29 noiembrie 2011 pentru infrastructură comunicații, au fost menționate detaliat la punctul II.1.5) - Descrierea succintă a contractului - cele două componente: la punctul 2.1 sistem de calcul de tip server de stocare și back-up - 1 buc. și la punctul 3.1 server dentar-scanner - 1 buc., pentru a nu crea neclarități potențialilor ofertanți. Așa cum s-a reținut în Procesul-verbal, în Fișa de date a documentației de atribuire nr. x din 29 noiembrie 2011, pentru infrastructura comunicații, existentă la dosarul de achiziție, a fost menționat la punctul II.1.5) - Descrierea succintă a contractului: "router, switch, modul înregistrare, terminal videoconferință, servere, soft specializat medical". De asemenea, în caietul de sarcini a fost solicitat la punctul 2.1 sistem de calcul de tip server de stocare și back-up - 1 buc. și la punctul 3.1 server dentar-scanner - 1 buc. Potrivit prevederilor Contractului de finanțare - Act adițional 3: "se achiziționează echipamente specifice - servere și back-up, echipamente IT pentru comunicații și licențe, aplicații procesare imagini pentru îmbunătățirea sistemului de telemedicină - 1 robodent, 1 arc facial, 1 axiografie computerizată (pentru îmbunătățirea procesului de predare cu cazuri practice)". Conform prevederilor legale în vigoare la momentul reluării procedurii de achiziție pentru infrastructura de comunicații, având în vedere Lista achizițiilor planificate pentru anul 2012 și Nota justificativă x din 24 ianuarie 2014 privind alegerea procedurii, autoritatea contractantă și-a justificat alegerea procedurii de cerere de oferte. Referitor la achiziția serviciilor de audit financiar, recurenta-reclamantă susține că, potrivit prevederilor fiscale, cât timp prestatorul face dovada înregistrării fiscale în scopuri de TVA și emite documente financiar-contabile în care se individualizează cota TVA, nu se poate pretinde că această sumă nu se datorează. Mai mult, potrivit O.U.G. nr. 34/2006, atât estimarea valorii la debutul procedurii, cât și garanția de bună execuție sunt sume care se raportează la valoarea fără TVA. În ceea ce privește declararea ca neeligibilă a contravalorii TVA stabilită prin Procesul-verbal de constatare, consideră că trebuie avut în vedere cadrul legislativ financiar și fiscal imperativ și că se impune anularea declarării ca neeligibile a sumelor constituind TVA pentru serviciile de audit decontate. 4. Apărările intimatului-pârât Intimatul-pârât Ministerul Educației Naționale - Organismul Intermediar pentru Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane nu a formulat întâmpinare. II. Soluția instanței de recurs Analizând sentința recurată prin prisma motivului de casare invocat și a dispozițiilor legale incidente, Înalta Curte constată că recursul este nefondat, față de următoarele considerente: 2.1. Argumentele de fapt și de drept relevante Prima critică formulată de recurentă vizează respingerea probei cu expertiza tehnică având următoarele obiective: - dacă cheltuielile efectuate în sumă de 183.452,08 RON au respectat regulile de eligibilitate și cerințele unei bune gestiuni financiare; - dacă s-au achiziționat echipamente care nu se regăseau în cererea de finanțare; - dacă cheltuielile astfel angajate au încălcat prevederile aplicabile proiectelor POSDRU și în bugetul contractului de finanțare, dacă s-a respectat principiul încadrării cheltuielilor pe acțiunile proiectului; - să stabilească expertul dacă cheltuielile au fost angajate cu respectarea eficienței unui management al proiectului și financiar corect. Susține recurenta că prin neadmiterea acestei probe prima instanță i-a încălcat dreptul la apărare, respingând acțiunea doar în baza înscrisurilor de la dosar, deși anumite aspecte criticate prin acțiune vizau chestiuni tehnice de specialitate. Cu privire la această critică, instanța de recurs reține, pe de o parte, că ea nu poate fi subsumată motivului de casare invocat, respectiv cel prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., ci se încadrează în motivul de recurs reglementat de art. 488 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ., care vizează situația în care prin hotărârea dată, instanța a încălcat regulile de procedură a căror nerespectare atrage sancțiunea nulității. Acest motiv de casare are în vedere neregularități procedurale, altele decât cele prevăzute la alin. (1)-(4), precum și nerespectarea unor principii fundamentale care guvernează desfășurarea procesului civil, în speță, principiul dreptului la apărare a cărui încălcare s-a invocat prin cererea de recurs. Pe de altă parte, critica este nefondată, în mod corect prima instanță respingând această probă cu motivarea cuprinsă în încheierea de ședință de la termenul de judecată la care s-a pronunțat asupra acestei probe. Este adevărat că anumite aspecte criticate prin acțiune vizau chestiuni tehnice de specialitate dar, lecturând obiectivele expertizei propuse de reclamantă, se constată că acestea nu vizează chestiuni tehnice pentru a căror lămurire să fie necesară părerea unui specialist, potrivit art. 330 alin. (1) C. proc. civ., ci aspecte referitoare la respectarea regulilor de eligibilitate, a cerințelor unei bune gestiuni financiare, a eficienței unui management al proiectului și financiar corect, aspecte asupra cărora instanța se poate pronunța în urma analizării actelor administrative contestate și a documentației care a stat la baza emiterii acestora. Referitor la susținerea din acțiune conform căreia se subînțelege în termeni tehnici faptul că în cazul "server și back-up" este vorba despre un "server dentar-scanner" și un "server de stocare și back-up", care funcționează ca un tot unitar (sistem), Înalta Curte reține că aceasta are în vedere chestiuni tehnice de specialitate, dar reclamanta nu a formulat un obiectiv al expertizei tehnice propuse ca probă, care să verifice din punct de vedere tehnic cele afirmate, care să lămurească respectivele chestiuni, ci s-a limitat la a solicita expertului să răspundă dacă s-au achiziționat echipamente care nu se regăseau în cererea de finanțare. Or, nu se poate considera că un asemenea obiectiv presupune efectuarea unor verificări tehnice de specialitate, formularea unui răspuns implicând examinarea documentației depuse la dosar. În consecință, prima critică menționată în cererea de recurs nu poate fi reținută. Cea de-a doua critică are în vedere nepronunțarea instanței de fond asupra excepției de conexitate invocate în raport cu Dosarul nr. x/2015, critică de asemenea nefondată, în condițiile în care la termenul de judecată din 13 octombrie 2015 instanța de fond a menționat în încheierea de ședință, cu privire la excepția conexității invocate de reclamantă, că între cauza care formează obiectul Dosarului nr. x/2015 și cea de față nu există o legătură care să justifice judecata în același dosar, având în vedere conținutul actelor administrative contestate în cele două cauze. În consecință, instanța de fond a respins excepția conexității. Referitor la susținerile recurentei care vizează fondul cauzei, Înalta Curte constată că nu este vorba despre formularea unor critici de nelegalitate cu privire la sentința recurată, ci despre o reluare fidelă a motivelor de fapt și de drept din cererea de chemare în judecată. Din compararea susținerilor din cererea de chemare în judecată cu cele din cererea de recurs se reține că acestea sunt identice, recurenta nefăcând altceva decât să reitereze argumentele pentru care a solicitat primei instanțe anularea actelor administrative contestate. Din considerentele sentinței recurate rezultă că instanța de fond a analizat aceste argumente pronunțându-se asupra legalității și temeiniciei actelor administrative contestate. Astfel, a reținut că reclamanta este Beneficiar al Proiectului x, "Centru de formare specialiști și resurse în reabilitare orală", proiect depus în cadrul cererii de propuneri de proiecte nr. x "Profesioniști în educație și formare", Axa Prioritară 1 - "Educația și formarea profesională în sprijinul creșterii economice și dezvoltării societății bazate pe cunoaștere", domeniul major de intervenție 1.3., "Dezvoltarea resurselor umane din educație și formare". Conform Ghidului solicitantului, DMI 1.3. "Dezvoltarea resurselor umane din educație și formare" are două obiective specifice: formarea și dezvoltarea competențelor personalului didactic din sistemul de învățământ prin participarea periodică la programe de formare de calitate și îmbunătățirea managementului și calității programelor de formare inițială, de formare continuă și perfecționarea obligatorie pentru personalul didactic din învățământ". Pentru implementarea Proiectului a fost încheiat Contractul nr. x din 29 decembrie 2010 având ca obiect acordarea finanțării nerambursabile de către AMPOSDRU, iar cererea de finanțare depusă de Beneficiar constituie Anexa 1 a contractului (art. 1 alin. (3) din contract). Conform art. 1 alin. (4), "Beneficiarul (...) se angajează să implementeze Proiectul pe propria răspundere, în conformitate cu prevederile cuprinse în prezentul contract, cu instrucțiunile emise de AMPOSDRU și cu legislația comunitară și națională". Conform art. 4 din contract, "Cheltuielile angajate pe perioada de implementare a proiectului sunt eligibile în condițiile stabilite de: H.G. nr. 759/2007, Ordinul comun al MMFES și a MFP nr. 3/185/2008, de Ghidul solicitantului, de prezentul contract, de instrucțiunile emise de AMPOSDRU precum și de celelalte dispoziții legale aplicabile". Conform cererii de finanțare, printre activitățile eligibile ale proiectului se numără: GA 1. Dezvoltarea curriculumului inovativ în reabilitare orală; GA 2. Formarea/dezvoltarea unei rețele de formare în medicina dentară; GA 3. Formare specialiști; GA 4. Informare și publicitate; GA

Managementul proiectului. În cererea de finanțare, la "Activități eligibile ale proiectului", s-a consemnat: la pct. 3.3 - "Organizare de conferințe științifice": "Participanți: cadre didactice universitare, medici dentiști, cercetători, studenți, masteranzi, doctoranzi" iar la pct. 3.4 - "Organizare de seminarii științifice": "Participanți: medici dentiști, specialiști sau primari, cercetători, studenți/doctoranzi". Curtea a reținut că subpunctele 3.3 și 3.4 fac parte din Pct. GA 3 din "Activitățile eligibile ale proiectului", care se referă la Formare specialiști. Celelalte subpuncte, 3.1. și 3.2, stabilesc "Selecția grupului țintă", respectiv "Formare formatori" și "Formare specialiști". Argumentele susținute de reclamantă prin acțiune se raportează la punctul GA 1 din "Activitățile eligibile ale proiectului", și anume "Dezvoltarea curriculumului inovativ în reabilitarea orală", cu subpunctele 1.1. Realizare analiză "Reabilitare orală în România vs reabilitarea orală în Europa" 1.2. Realizare studii în vederea conturării curriculumului în reabilitare orală; 1.3. Elaborarea și dezvoltarea curriculumului; 1.4., Acreditarea programelor de formare. Din prevederile cererii de finanțare nu rezultă că în vederea îndeplinirii obiectivului specific "crearea unui curriculum în domeniul reabilitării orale, în cadrul căruia aspectele practice individualizate dețin o pondere importantă, în strânsă legătură cu cercetarea din domeniu", sunt prevăzute respectivele conferințe și seminarii științifice. Acestea sunt menționate la GA3, Formare specialiști. Or, obiectivul proiectului este "crearea unui sistem de formare pentru dezvoltarea competențelor personalului din învățământul superior din domeniul medicinii dentare, prin participarea la programe de formare și perfecționare și acces la cele mai noi tehnologii inovative și informații în domenii specifice". Iar potrivit subpunctului 3.1., grupurile țintă sunt formatorii - pentru FPC și educație și formare profesională inițială, respectiv specialiștii care sunt formați cu sprijinul echipei de formatori create - cadre didactice/personal didactic din învățământul superior. Nici prevederile din cererea de finanțare nu confirmă punctul de vedere exprimat de reclamantă. Astfel, la "rezultate anticipate", se menționează organizarea de manifestări științifice - seminarii și conferințe științifice - "în vederea creșterii vizibilității domeniului reabilitări orale (Obiectivul 6)" și nu pentru îndeplinirea Obiectivului specific nr. 2 menționat la capitolul "Descriere proiect"- "crearea unui curiculum în domeniul reabilitării orale". Tematica conferințelor: "aspectele educaționale implicate în elaborarea curriculelor postuniversitare, dezvoltând metode competitive de predare, precum și teme de avangardă din domeniul reabilitării orale" nu îndreptățește concluzia pe care o propune reclamanta, această tematică referindu-se la aspecte educaționale implicate în elaborarea curriculelor, și nu la "consultarea specialiștilor din domeniu și a studenților/masteranzilor/doctoranzilor", astfel cum arată reclamanta în acțiune. Modificările aduse prin actul adițional nr. x nu susțin interpretarea pe care o invocă reclamanta. Conform Secțiunii 2 "Contextul proiectului", membrii grupului țintă vor fi antrenați în activitatea GA.1. Dezvoltare a curriculumului inovativ în reabilitare orală, activități care "se vor concretiza în realizarea studiilor în vederea conturării curriculumului reabilitării orale (Activitatea 1.2.)", respectiv în elaborarea și dezvoltarea curriculumului (activitatea 1.3). În ce privește participarea la seminarii/conferințe, se menționează scopul promovării noilor informații în domeniul reabilitării orale și realizarea schimbului de experiență cu profesori/practicieni/specialiști. În ce privește "schimbul de experiență cu profesori/practicieni, specialiști", Curtea a constatat că în cererea de finanțare această activitate este menționată la pct. 3.5.- "Schimb de experiență și bune practici internaționale, prin desfășurarea de vizite în străinătate", participanți fiind membrii grupului țintă. Conform Secțiunii "Sustenabilitatea proiectului", varianta actualizată conform act adițional nr. x, "Conferințele și seminariile organizate prin proiect sunt evenimente deschise, cu participarea națională și internațională." "Membrii echipei de proiect și membrii grupului țintă vor prezenta experiența acumulată până la momentul respectiv în proiect în domeniul reabilitării orale și cum anume se dorește revoluționarea acestui sistem în România, transmițând bune practici și experiență în domeniul reabilitării orale." Nu se poate reține însă că activitățile referitoare la transmiterea bunelor practici, promovarea noilor informații, se numără printre cele eligibile, față de prevederile art. 4 din contract, "Cheltuielile angajate pe perioada de implementare a proiectului sunt eligibile în condițiile stabilite de: H.G. nr. 759/2007, Ordinul comun al MMFES și a MFP nr. 3/185/2008, de Ghidul solicitantului, de prezentul contract, de instrucțiunile emise de AMPOSDRU precum și de celelalte dispoziții legale aplicabile". Faptul că în cererea de finanțare, parte componentă a contractului, este menționat, în descrierea activităților de organizare conferințe și seminarii științifice, scopul promovării noilor informații în domeniul reabilitării orale și al transmiterii de bune practici și experiență în domeniul reabilitării orale, nu este suficient pentru constatarea eligibilității cheltuielilor, în condițiile în care, din interpretarea sistematică a prevederilor din cererea de finanțare se deduce că respectivele activități - organizare de conferințe și seminarii științifice - sunt organizate în cadrul activității de "Formare specialiști", iar în conformitate cu prevederile Ghidului solicitantului, "modalitățile de furnizare a formării se pot materializa sub formă de conferințe, seminarii (...)", în îndeplinirea obiectivelor operaționale ale Domeniului Major de Intervenție 1.3. Din cererea de finanțare nu rezultă că activitatea de organizare a conferințelor și seminariilor științifice se circumscrie, pe lângă scopul de furnizare a formării, celui de "diseminare a proiectului viitoarei curricule și atragerii de membrii în grupul țintă". Curtea nu a reținut argumentele reclamantei care se referă la participarea la conferința științifică "Premisele implicării centrului de formare specialiști și resurse umane în reabilitarea orală în performanța medicală" desfășurată la Iași în 18 aprilie 2012, a persoanelor "care ulterior au fost selectate în cadrul atât a grupului țintă FORMATORI cât și din grupul țintă SPECIALIȘTI", în condițiile în care nu s-a făcut dovada că respectivele persoane aveau calitatea de membri ai grupurilor țintă la acel moment. Aceleași sunt considerentele și în ce privește participanții la seminarul din 1 martie 2012 - Seminar științific "Reabilitare Orală de la A la Z". Curtea a apreciat că nu pot fi avute în vedere susținerile reclamantei, față de prevederile contractuale și cadrul legal de acordare a finanțării nerambursabile, că "participarea strictă la nivelul grupului țintă de 20 de persoane (10 pentru fiecare centru universitar) și a membrilor echipei proiectului ar fi limitat accesul grupului țintă la informații prezentate de echipa de formare, valoarea procesului de formare fiind astfel limitat". În ce privește decontarea serviciilor de catering pentru cursul de formatori desfășurat în perioada 21 ianuarie - 28 februarie 2013 la Iași, autoritatea pârâtă a avut în vedere faptul că potrivit cererii de finanțare, grupul țintă I era de 20 de persoane (10 pentru fiecare centru universitar partener român), iar reclamanta a înregistrat în grupul țintă 28 de persoane. Ca urmare, pârâta a constatat că nu sunt eligibile cheltuielile cu participanții care nu au fost prevăzute în cererea de finanțare, respectiv opt persoane, suma de 5.974 RON fiind aferentă acestor opt persoane. Argumentele reclamantei în sensul că s-a încadrat în limita de 20 de persoane menționată în justificarea bugetului aferent cererii de finanțare modificată prin actul adițional nr. x nu au fost reținute, nefiind dovedite. Cu privire la achiziționarea unui echipament care, potrivit procesului-verbal contestat, nu era prevăzut în cererea de finanțare: server dentar-scanner, Curtea a reținut că în cererea de finanțare modificată prin Actul adițional nr. x/2012 la secțiunea "justificarea bugetului cererii de finanțare" se menționează că beneficiarul va achiziționa un singur server: server și back up. Argumentele reclamantei în sensul că prin noțiunile "server și back up" folosite în cererea de finanțare, modificată prin Actul adițional nr. x/2012 la secțiunea "Justificarea bugetului cererii de finanțare", se înțelege "un server dentar - scanner și un server de stocare și back up" nu au fost reținute, nefiind fundamentate pe vreun considerent obiectiv. Susținerile reclamantei în sensul că cele două echipamente ar funcționa ca un tot unitar (sistem) nu sunt sprijinite de argumente de ordin tehnic. În cererea de finanțare inițială, la capitolul "resurse alocate și achiziții de bunuri, servicii și lucrări necesare pentru implementarea proiectului" nu este menționat un server dentar sau un scanner dentar. Împrejurarea că în cadrul secțiunii "Rezultate anticipate" se menționează "servere și back up" nu este suficientă. În cererea de finanțare modificată prin Actul adițional nr. x/2012 la secțiunea "resurse alocate și achiziții de bunuri, servicii și lucrări necesare pentru implementarea proiectului" nu este menționat un server dentar, în schimb, este menționat un laser dentar, în cadrul echipamentelor ce oferă imagini de reconstrucție (alături de robodent, arc facial și axiografie computerizată, echipamente care figurau și în cererea inițială). În capitolul "Justificarea bugetului cererii de finanțare" se menționează că beneficiarul va achiziționa un server și back up, dar și un laser. Deși reclamanta nu a formulat critici concrete, aceasta a subliniat în cuprinsul acțiunii acest echipament, instanța analizând posibilitatea ca între cele două noțiuni - laser dentar, pe de o parte, și server/scanner dentar, pe de altă parte, să fie echivalență. În caietul de sarcini, în capitolul "Reconstrucție dentară", echipamentul "server dentar" este descris astfel - permite scanare completă, include: software scanare, placă de calibrare din fibră de carbon, inel de referință, suport avansat pentru model, 2 suporți pentru modele multiple. Din mențiunile caietului de sarcini nu rezultă o echivalență între cele două categorii de echipamente, Curtea reținând că server dentar sau scanner dentar nu figurează în cererea de finanțare. Înalta Curte constată că prin cererea de recurs nu au fost formulate critici cu privire la aceste argumentele de drept avute în vedere de instanța de fond la pronunțarea soluției a cărei legalitate este supusă controlului instanței de recurs. Faptul că recurenta își exprimă dezacordul cu privire la soluția primei instanțe prin reluarea susținerilor din cererea de chemare în judecată nu înseamnă că prezintă în cuprinsul cererii de recurs motive de nelegalitate dintre cele prevăzute expres și limitativ de disp. art. 488 alin. (1) C. proc. civ. Înalta Curte subliniază că recursul este o cale extraordinară de atac prin intermediul căreia se poate solicita instanței de control judiciar, în condițiile și pentru motivele expres și limitativ prevăzute de lege, reformarea hotărârii pronunțate de instanța de fond sau de instanța de apel în anumite cazuri prevăzute de lege. Conform prevederilor legale în vigoare, recursul nu presupune examinarea cauzei sub toate aspectele, ci numai controlul legalității hotărârii atacate, respectiv al concordanței acesteia cu dispozițiile legii materiale și procesuale aplicabile. Astfel, motivele de recurs vizează numai nelegalitatea hotărârii atacate, spre deosebire de C. proc. civ. anterior în care motivele vizau și netemeinicia acesteia. Potrivit art. 483 alin. (3) C. proc. civ., recursul urmărește să supună Înaltei Curți de Casație și Justiție examinarea, în condițiile legii, a conformității hotărârii atacate cu regulile de drept aplicabile. Prin urmare, în soluționarea căii de atac a recursului, instanța nu poate proceda la o reanalizare a susținerilor din cererea de chemare în judecată, ci numai la examinarea motivelor de nelegalitate care trebuie menționate în cererea de recurs, în conformitate cu disp. art. 486 alin. (1) lit. d) C. proc. civ. care stabilesc că cererea de recurs va cuprinde următoarele mențiuni: motivele de nelegalitate pe care se întemeiază recursul și dezvoltarea lor sau, după caz, mențiunea că motivele vor fi depuse printr-un memoriu separat. În condițiile în care recurenta nu a formulat critici de nelegalitate la adresa sentinței recurate, cu privire la soluția dată pe fondul litigiului, singurele critici vizând, așa cum s-a arătat, respingerea probei cu expertiză și nepronunțarea asupra excepției conexității, critici nefondate, potrivit considerentelor deja expuse, Înalta Curte constată că recursul este nefondat. 2.2. Temeiul legal al soluției adoptate în recurs. Pentru considerentele expuse, constatând că sentința este legală, nefiind incident motivul de recurs prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., invocat de recurenta reclamantă, și nici cel prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ., în care se încadrează critica privind respingerea probei cu expertiză, în temeiul art. 496 din C. proc. civ., Înalta Curte va respinge recursul ca nefondat.