ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1037/2017

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin cererea de chemare în jucată formulată la data de 22 ianuarie 2015 și înregistrată sub nr. x/2015 la Tribunalul Bacău, reclamanta A. a solicitat ca angajatorul BIBLIOTECA JUDEȚEANĂ "C. STURZA" BACĂU să fie obligat la plata contravalorii tichetelor de creșă la care era îndreptățită pentru minora B., până la împlinirea de către aceasta a vârstei de 3 ani.

Prin sentința civilă nr. 1078/2015 din data de 13 octombrie 2015, Tribunalul Bacău, secția I civilă a admis acțiunea formulată de reclamanta A., în contradictoriu cu pârâta BIBLIOTECA JUDEȚEANĂ "C. STURZA" BACĂU. A fost obligată pârâta să achite reclamantei contravaloarea tichetelor de creșă cuvenite reclamantei pentru perioada 01.01.2014 - 03.03.2015.

Prin decizia nr. 613/2016 din 18 mai 2016, pronunțată de Curtea de Apel Bacău, secția I civilă a fost respins ca nefondat apelul pârâtei BIBLIOTECA JUDEȚEANĂ "C. STURZA" BACĂU, împotriva sentinței civile nr. 1078 din 13.10.2015 pronunțate de Tribunalul Bacău în dosar nr. x/2015. Instanța a luat act de renunțarea la apel a reclamantei A. împotriva încheierii de ședință din 27.11.2015, pronunțate de Tribunalul Bacău în același dosar.

Prin încheierea din 19 septembrie 2016, pronunțată în dosarul nr. x/2015, Curtea de Apel Bacău, secția I civilă a dispus restituirea cauțiunii în cuantum de 722 RON, achitată de BIBLIOTECA JUDEȚEANĂ "C. STURZA" BACĂU, cu recipisa de consemnare seria x nr. x din 11.11.2015 nr. x.

Reclamanta A. a formulat recurs împotriva încheierii din 19 septembrie 2016, pronunțate în dosarul nr. x/2015.

În cuprinsul motivelor de recurs, recurenta arată că intimata BIBLIOTECA JUDEȚEANĂ "C. STURZA" BACĂU i-a cauzat prejudicii ca urmare a cererii de suspendare a executării sentinței civile nr. 1078/2015 din 13 octombrie 2015 a Tribunalului Bacău.

Recurenta susține că intimata cunoștea că are un salariu foarte mic și o familie numeroasă, tichetele de creșă fiind o măsură de protecție socială acordată de stat familiilor nevoiașe. Situația sa familială este dificilă, ca urmare a problemelor de sănătate ale recurentei, cât și a unora dintre copii, dar și ca urmare a cheltuielilor de studii.

Afirmă recurenta că dorește să obțină obligarea intimatei la plata de despăgubiri în sumă de 722 RON, ca urmare a prejudiciilor cauzate de suspendarea executării hotărârii și a plății drepturilor cu o întârziere de 8 luni.

Recursul nu a fost întemeiat în drept.

A fost întocmit raportul asupra admisibilității în principiu a recursului, în sensul că soluția preconizată este aceea de anulare a recursului, conform dispozițiilor art. 489 alin. (2) noul C. proc. civ., raportat la art. 493 alin. (3) noul C. proc. civ.

Completul de filtru, constatând că raportul întrunește condițiile prevăzute de art. 493 alin. (3) C. proc. civ. a dispus, prin încheierea din data de 05 aprilie 2017, comunicarea acestuia părților, pentru ca acestea să depună puncte de vedere cu privire la raport.

La data de 28 aprilie 2017, recurenta a depus punct de vedere privind raportul, arătând că a invocat în cuprinsul recursului motive de nelegalitate și că cererea este întemeiată pe dispozițiile art. 488 pct. 8 din noul C. proc. civ.

Analizând recursul formulat, Înalta Curte va aplica acestuia sancțiunea nulității, pentru următoarele considerente:

Potrivit dispozițiilor imperative ale art. 486 alin. (1) lit. d) noul C. proc. civ., cererea de recurs va cuprinde motivele de nelegalitate pe care se întemeiază recursul și dezvoltarea lor sau, după caz, mențiunea că motivele vor fi depuse printr-un memoriu separat.

În conformitate cu prevederile art. 489 alin. (2) din C. proc. civ., sancțiunea nulității intervine în cazul în care motivele invocate nu se încadrează în motivele de casare prevăzute la art. 488.

Așa fiind, încadrarea motivelor de recurs în cele enumerate de lege este o cerință care consacră legislativ o practică îndelungată și stabilă a instanțelor judecătorești, în condițiile în care și sub imperiul vechii legi de procedură sancțiunea nulității exista și era reglementată atunci când, nefiind structurate, criticile din recurs nu puteau fi încadrate în motivele de nelegalitate prevăzute de art. 304 C. proc. civ. de la 1865.

Din dispozițiile imperative ale art. 489 alin. (2) C. proc. civ., se reține că instanțele au obligația de a verifica dacă motivele invocate de recurent se încadrează în cazurile de casare prevăzute de art. 488, iar dacă această cerință nu este îndeplinită, operează sancțiunea nulității recursului.

Înalta Curte constată că susținerile prezentate nu pot face obiectul controlului judiciar în recurs, reprezentând aspecte de netemeinicie a hotărârii atacate, fapt ce excede motivelor de nelegalitate expres și limitativ prevăzute de dispozițiile art. 488 noul C. proc. civ., acestea situându-se în afara competențelor instanței de recurs.

Prin urmare, pentru considerentele ce preced, Înalta Curte va anula recursul declarat de recurenta - reclamantă A. împotriva încheierii din 19 septembrie 2016, pronunțate de Curtea de Apel Bacău, secția I civilă.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Anulează recursul declarat de recurenta - reclamantă A. împotriva încheierii din 19 septembrie 2016, pronunțate de Curtea de Apel Bacău, secția I civilă.

Fără nicio cale de atac.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 7 iunie 2017.