ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 28.11.2013

ÎCCJ, Secția penală

HOTĂRÂRE
28.11.2013
CAMERĂ
penal
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția penală (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2013)

R O M Â N l A

Asupra conflictului de competență de

față;

În baza lucrărilor din dosar, constată

următoarele:

Prin cererea de revizuire formulată de

către condamnatul B.T., s-a solicitat revizuirea Sentinței penale nr. 357 din 08

octombrie 2008 a Judecătoriei Deta pronunțată în Dosarul cu nr. 738/220/2008,

rămasă definitivă prin neapelare - prin care a fost condamnat la o pedeapsă de

2 (doi) ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii, prevăzută de art. 87 alin.

(1) din O.U.G. nr. 195/2002, invocând ca temei de drept al cererii sale cazul

prevăzut de art. 394 lit. a) C. proc. pen. întrucât există probe noi care nu au

fost cunoscute de instanțele de judecată, procesul desfășurându-se în lipsa

inculpatului.

Judecătoria Deta, prin sentința penală

nr. 121 din 26 februarie 2013, în temeiul dispozițiilor art. 403 alin. (1) și (3)

inadmisibilă cererea de revizuire formulată de către revizuentul inculpat B.T.

Pentru a pronunța această hotărâre

prima instanță a reținut că revizuentul fiind condamnat, pe calea cererii de

revizuire pe baza motivelor invocate ar trebui să tindă la obținerea unei

soluții de achitare, dar în chiar cuprinsul cererii, acesta nu învederează care

sunt probele care să înlăture starea de fapt reținută de instanță prin Sentința

penală nr. 357 din 08 octombrie 2008 a Judecătoriei Deta pronunțată în Dosarul cu

nr. 738/220/2008. Mai mult decât atât, prin declarațiile date în cursul

urmăririi penale, când a fost audiat în calitate de învinuit (la data de 06

iunie 2008) și apoi la prezentarea materialului de urmărire penală, în data de

14 iunie 2008, acesta a recunoscut și a arătat că regretă fapta săvârșită.

O astfel de poziție face să devină

inadmisibilă reluarea cercetării judecătorești pe calea revizuirii, pentru

motivul prev. de art. 394 alin. (1) lit. a) C. proc. pen.

Împotriva, acestei hotărâri a declarat

recurs, în termenul prevăzut de lege, revizuentul B.T., dosarul fiind

înregistrat la Tribunalul Timiș în data de 26 martie 2013 sub nr. 356/220/2013.

Prin decizia penală nr. 255 din 10 mai

2013, pronunțată de Tribunalul Timiș în Dosarul nr. 356/220/2013, în baza art. 42

1

pct. 3 C. proc. pen. a fost declinată competența de soluționare a recursului

declarat de condamnatul B.T. împotriva Sentinței penale nr. 121 din 26

februarie 2013 a Judecătoriei Deta, pronunțată în Dosar nr. nr. 356/220/2013, în

favoarea Cur

ț

ii de Apel Timișoara.

În motivarea soluției, Tribunalul

Timiș a reținut că sentință penală a cărei revizuire se cere privește

săvârșirea de către revizuent a unei infracțiuni care nu este urmărită la

plângerea prealabilă a persoanei vătămate și nu se încadrează în nicio altă

categorie a hotărârilor penale expres și limitativ prevăzute de art. 27 pct. 3 C.

proc. pen., motiv pentru care. competenta de soluționare a unui recurs declarat

împotriva acesteia nu ar aparține Tribunalului Timiș, ci Curții de Apel

Timișoara, luându-se în considerare dispozițiile art. 28

1

pct. 3 C.

proc. pen.

Curtea de Apel Timișoara, prin decizia

penală nr. 843/ R din 17 iulie 2013, în: baza art. 42 C. proc. pen., rap. la art.

24 alin. (1) din Legea nr. 202/2010, privind unele măsuri pentru accelerarea

soluționării proceselor, a declinat competenta de soluționare a apelului

declarat de revizuentul B.T., împotriva Sentinței penale nr. 121 din 26

februarie 2013 a Judecătoriei Deta, pronunțată în Dosarul nr. 356/220/2013, în

favoarea Tribunalului Timiș.

Pentru a decide astfel, Curtea de Apel

Timișoara a reținut că Sentința penală nr. 357 din 8 octombrie 2008 a

Judecătoriei Deta a cărei revizuire se cere - în raport de care se determină

calea de atac care poate fi declarată împotriva sentinței instanței de revizuire

și instanța competentă să o soluționeze - privește săvârșirea de către -

revizuenta infracțiunii prev. de art. 87 alin. (1) din O.U.G. nr. 195/2002,

infracțiune care era supusă căilor de atac

:

apel și recurs, înainte de intrarea în vigoare a Legii nr. 202/2010.

Curtea a calificat calea de atac

declarată de revizuent împotriva Sentinței penale nr. 121 din 26 februarie 2013

a Judecătoriei Deta, ca fiind apel, fiind vorba de o sentință .penală din 08

octombrie 2008 a Judecătoriei Deta, când, competența de soluționare a apelului,

aparținea Tribunalului Timiș, și potrivit cu disp. art. 407 C. proc. pen.,

sentințele de revizuire sunt supuse acelorași căi de atac ca și hotărârile la

care se referă revizuirea. În conformitate cu dispozițiile art. 24 alin. (1)

din Legea nr. 202/2010, privind unele măsuri pentru accelerarea soluționării

proceselor, hotărârile pronunțate în cauzele penale înainte de intrarea în

vigoare a acestei legi, rămân supuse căilor de atac, motivelor și termenelor

prevăzute de legea sub care a început procesul, iar potrivit alin. (2) al

aceluiași articol, procesele în curs de judecată la data schimbării competențelor

instanțelor legal învestite vor continua să fie judecate de acele instanțe, iar

dispozițiile referitoare la competența instanțelor, aduse prin prezenta lege se

aplică numai cauzelor cu care instanțele au fost sesizate după intrarea în

vigoare a prezentei legi.

Întrucât cauza a cărei revizuire se

cere a fost înregistrată înainte de intrarea în vigoare a Legii nr. 202/2010,

văzând și dispozițiile art. art. 407 C. proc. pen., Curtea, în baza art. 42 C.

proc. pen., a declinat competența de soluționare a apelului declarat, nr. 121

din 26 februarie 2013 a Judecătoriei Deta, pronunțată în Dosarul nr. 356/220/2013,

în favoarea Tribunalului Timiș.

În baza art. 43 C. proc. pen. s-a

constatat ivit conflict negativ de competență, iar în baza art. 29 pct. 5 lit. a)

regulator de competență.

Înalta Curte, în baza actelor și

lucrărilor dosarului, constată că instanța competentă să soluționeze cauza este

Curtea de Apel Timișoara.

Conform dispozițiilor art. 407 C.

proc. pen., sentințele instanței de revizuire, date potrivit art. 403 alin. (3)

și art. 406 alin. (1) sunt supuse acelorași căi de atac ca și hotărârile la

care se referă revizuirea.

Conform dispozițiilor art. 27 alin.

(3) C. proc. pen., așa cum a fost modificat prin intrarea în vigoare a Legii nr.

202/2010, tribunalul judecă, ca instanță de recurs, recursurile declarate

împotriva sentințelor pronunțate de judecătorii privind infracțiunile pentru

care punerea în mișcare a acțiunii penale se face la plângerea prealabilă a

persoanei vătămate, precum și recursurile împotriva hotărârilor penale

pronunțate de judecătorii în materia măsurilor preventive, a liberării

provizorii sau a măsurilor asigurătorii, a hotărârilor penale pronunțate de

judecătorii în materia executării hotărârilor penale sau a reabilitării, precum

și în alte cazuri anume prevăzute de lege.

Pe de altă parte, conform art. 28

1

alin. (3) C. proc. pen., așa cum a fost modificat prin intrarea în vigoare a

Legii nr. 202/2010, Curtea de Apel judecă, ca instanță de recurs, recursurile

declarate împotriva hotărârilor penale pronunțate de judecătorii în primă

instanță, cu excepția celor date în competența tribunalului, precum și în alte

cazuri anume prevăzute de lege.

Sentința penală pronunțată de

Judecătoria Deta, a cărei revizuire se cere - în raport de care se determină

calea de atac care poate fi declarată împotriva sentinței instanței de

revizuire și instanța competentă să o soluționeze - privește săvârșirea de

către revizuent a infracțiunii prev. de art. 87 alin. (1) din O.U.G. nr.

195/2002, infracțiune care nu este urmărită la plângerea prealabilă a persoanei

vătămate.

Totodată, această sentință penală nu

se încadrează în nicio altă categorie a hotărârilor penale expres și limitativ

prevăzute de art. 27 pct. 3 C. proc. pen. motiv pentru care competența de

soluționare a unui recurs declarat împotriva acesteia nu ar aparține

Tribunalului Timiș, ci Curții de Apel Timișoara, luându-se în considerare

dispozițiile art. 28

1

pct. 3 C. proc. pen.

Conform art. 193 alin. (3) C. proc.

pen. cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului și se vor suporta din

fondul Ministerului Justiției.

Stabilește competența de soluționare a

cauzei privind pe condamnatul B.T. în favoarea Curții de Apel Timișoara, instanță

căreia i se va trimite dosarul.

Cheltuielile judiciare rămân în

sarcina statului.

Onorariul avocatului din oficiu in

cuantum 200 lei, se va suporta din fondul Ministerului Justiției.

Definitivă.

Pronunțată, în ședință publică, azi 28

noiembrie 2013.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2014-01-16
0,93
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 145/2014
39/2003, art. 26 C. pen., rap. la art. 211 alin. (1), alin. (2) lit. a), b), c) alin. (2 1 ) lit. a) și b) C. pen. (3 fapte), totul cu aplic. art. 33 lit. a) C. pen. Totodată, prin respectiva sentință inculpatul a fost condamnat la o pedeap
ÎCCJ 2013-09-03
0,93
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 2557/2013
s-a reținut că declarația martorului este în concordanță cu materialul probator, C.S., relatând împrejurări esențiale ale cauzei (împrejurări privind elementul material al infracțiunii, situația premisă, cerințele esențiale). Împotriva celo
ÎCCJ 2014-05-12
0,93
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1617/2014
anterior, cu aplic. art. 41 alin. (2) și art. 33 lit. a) din același cod, în infracțiunea prev. de art. 215 alin. (1), (2), (3) și (5) C. pen. anterior, cu aplic. art. 41 alin. (2) din același cod. În baza art. 215 alin. (1), (2), (3) și (5
ÎCCJ 2013-01-15
0,93
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 106/2013
51 din 26 ianuarie 2012 a Tribunalului București, secția a II-a penală, pronunțată în Dosarul nr. 25889/3/2011, care a rămas definitivă, prin neapelare, la data de 13 februarie 2012, astfel încât condiția prevăzută de art. 393 C. proc. pen.
ÎCCJ 2013-04-24
0,93
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1429/2013
Asupra recursului de față; În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin Sentința penală nr. 724/F din data de 23 octombrie 2012, pronunțată în Dosarul nr. 37591/3/2012, Tribunalul București, secția a II-a penală, în temeiul art.
Sursă