ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 955/2019

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Circumstanțele cauzei

Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel Brașov, secția de contencios administrativ și fiscal, în Dosar nr. x/2017, odată cu acțiunea pe fond, reclamanta Gospodărie Comunală SA Sfântu Gheorghe a solicitat suspendarea executării următoarelor acte administrative emise de Ministerul Fondurilor Europene - Direcția Generală Programe Infrastructură Mare - Autoritatea de Management POS Mediu: Nota de constatare a neregulilor și de stabilire a corecțiilor financiare pentru programele operaționale în cadrul obiectivului convergență nr. x/28.12.2016, Nota de constatare a neregulilor și de stabilire a corecțiilor financiare pentru programele operaționale în cadrul obiectivului convergență nr. x/28.12.2016, Nota de constatare a neregulilor și de stabilire a corecțiilor financiare pentru programele operaționale în cadrul obiectivului convergență nr. x/28.12.2016, Nota de constatare a neregulilor și de stabilire a corecțiilor financiare pentru programele operaționale în cadrul obiectivului convergență nr. x/28.12.2016, Nota de constatare a neregulilor și de stabilire a corecțiilor financiare pentru programele operaționale în cadrul obiectivului convergență nr. x/28.12.2016.

Prin încheierea din 27 iulie 2017 a Curții de Apel Brașov, secția contencios administrativ și fiscal, s-a admis cererea formulată de reclamanta Gospodărie Comunală SA Sfântu Gheorghe, în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Dezvoltării Regionale, Administrației Publice și Fondurilor Europene (succesor în drepturi și obligații al Ministerului Fondurilor Europene), și în consecință s-a dispus suspendarea executării Notei de constatare a neregulilor și de stabilire a corecțiilor financiare pentru programele operaționale în cadrul obiectivului convergență nr. x/28.12.2016, Notei de constatare a neregulilor și de stabilire a corecțiilor financiare pentru programele operaționale în cadrul obiectivului convergență nr. x/28.12.2016, Notei de constatare a neregulilor și de stabilire a corecțiilor financiare pentru programele operaționale în cadrul obiectivului convergență nr. x/28.12.2016, Notei de constatare a neregulilor și de stabilire a corecțiilor financiare pentru programele operaționale în cadrul obiectivului convergență nr. x/28.12.2016, Notei de constatare a neregulilor și de stabilire a corecțiilor financiare pentru programele operaționale în cadrul obiectivului convergență nr. x/28.12.2016, până la soluționarea definitivă a cauzei.

Împotriva acestei sentințe pârâtul Ministerul Dezvoltării Regionale, Administrației Publice și Fondurilor Europene a formulat recurs, criticând soluția instanței de fond ca netemeinică și nelegală.

S-a solicitat admiterea recursului și modificarea sentinței atacate în sensul respingerii acțiunii.

Un prim motiv de nelegalitate îl reprezintă încălcarea obligației de motivare a hotărârii judecătorești, în sensul că instanța, nu a făcut o analiză a apărărilor pe aspectul existenței prejudiciului în prezenta cauză, ci a luat în considerare, în exclusivitate, motivele susținute de intimata-reclamantă pe acest aspect.

Consideră recurenta că s-a demonstrat cu prisosință, contrar aprecierilor instanței de fond, existența în cauză a unui prejudiciu cert care prejudiciază bugetul UE și bugetul de stat, însă instanța de fond nu a prezentat absolut nici un motiv pentru care nu s-a pronunțat asupra apărărilor formulate, ceea ce face încheierea de ședință din data de 27 iulie 2017 pasibilă de casare, pentru motivul prevăzut la art. 488 alin. (1) pct. 6 din C. proc. civ.

În strânsă legătură cu acest motiv, a fost susținut și cazul de casare prevăzut de pct. 5 al aceluiași articol, în ceea ce privește încălcarea dispozițiilor art. 425 din C. proc. civ., cu privire la mențiunile obligatorii ale hotărârii și anume, considerentele.

Totodată, s-a arătat că încheierea de ședința din data de 27 iulie 2017 a fost pronunțată cu aplicarea greșită a normelor de drept material, făcând astfel hotărârea judecătorească pasibilă de casare și pentru motivele prevăzute la art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ.

Astfel, sub aspectul existenței în cauză a unui prejudiciu, s-a învederat instanței de fond faptul ca, deși la data de 22.02.2015 Curtea Constituțională a României a emis Decizia 66/2015, prin intermediul căreia au fost declarate neconstituționale prevederile art. 66 din O.U.G. nr. 66/2011, în cauză se impune a se reține concluziile Hotărârii Curții Europene de Justiție (Camera a cincea) din data de 26.05.2016, pronunțată în cauzele conexate C-260/14 și C-261/14.

A fost criticată soluția primei instanțe prin care s-a constatat inexistența unui prejudiciu în bugetul Uniunii Europene.

A fost invocată și natura de excepție a măsurii suspendării, astfel cum este aceasta recunoscută de practica secției de contencios administrativ și fiscal a Înaltei Curți de Casație și Justiție reliefată prin Deciziile nr. 1002/2012 și 442/2013.

În ceea ce privește paguba iminentă, s-a considerat că prin hotărârea atacata în mod greșit s-a reținut că ar fi îndeplinită condiția, în lipsa unui probatoriu concludent și pertinent, instanța de fond neindicând, în concret, care sunt dovezile pe care se fundamentează aceste aprecieri, cu încălcarea regulilor de procedură a căror nerespectare atrage sancțiunea nulității, fără a motiva neluarea în considerare a apărărilor formulate și cu aplicarea greșită a normelor de drept material.

A precizat recurenta că referirea Curții de Apel Brașov la cuantumul creanței bugetare nu este suficientă pentru a demonstra existența condiției pagubei iminente, întrucât eventuala producere a unei pagube trebuie să fie o consecință a executării, iar nu însăși executarea actului administrativ atacat.

Față considerentelor expuse mai sus, s-a solicitat să se constate neîndeplinirea cumulativă a condițiilor imperativ cerute de legislația în vigoare pentru admiterea cererii de suspendare a executării actelor administrative atacate, admiterea recursului formulat pentru motivele prevăzute de dispozițiile art. 488 pct. 5, 6 și 8 din C. proc. civ. și, casând încheierea ședință din data de 27 iulie 2017 pronunțată de Curtea de Apel Brașov în Dosarul nr. x/2017, să se respingă ca nefondată cererea de suspendare a executării Notei de constatare a neregulilor.

Prin întâmpinarea depusă la dosar la filele x de către intimata Gospodărie Comunală SA s-a solicitat respingerea recursului ca nefondat și menținerea hotărârii instanței de fond, ca legală și temeinică.

Înalta Curte a stabilit termenul pentru judecata pe fond a recursului, constatând că nu mai subzistă motivele care au determinat fixarea termenului de judecată pentru examinarea recursului, prin prisma exigențelor dispozițiilor art. 493 alin. (5) - (7) din C. proc. civ., față de Hotărârea Colegiului de Conducere al Înaltei Curți de Casație și Justiție nr. 106 din 20 septembrie 2018, prin care s-a luat act de Hotărârea Plenului Judecătorilor secției de contencios administrativ și fiscal a Înaltei Curți de Casație și Justiție, adoptată la data de 13 septembrie 2018, în sensul că procedura de filtrare a recursurilor reglementată prin dispozițiile art. 493 din C. proc. civ. este incompatibilă cu specificul domeniului contenciosului administrativ și fiscal.

Examinând sentința atacată prin prisma criticilor ce i-au fost aduse, raportat la motivele de recurs, la apărările formulate de către intimată prin întâmpinare și la prevederile legale incidente din materia supusă verificării, precum și în conformitate cu art. 488 pct. 5,6 și 8 din C. proc. civ., Înalta Curte reține că recursul este nefondat, pentru considerentele în continuare arătate.

6.1 Argumente de fapt și de drept relevante

În fapt, prin Notele de constatare a căror suspendare a executării se solicită, Ministerul Fondurilor Europene - Direcția Generală Programe Infrastructură Mare - Autoritatea de Management POS Mediu a constatat, în temeiul dispozițiilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 66/2011 coroborat cu art. 2 alin. (4), art. 5 din Hotărârea Guvernului nr. 925/2006 și art. 23, art. 25 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 34/2006, săvârșirea de către reclamanta Gospodărie Comunală S.A. Sfântu Gheorghe de nereguli constând în divizarea artificială în 5 contracte de lucrări cu același obiectiv principal cu scopul de a evita aplicarea prevederilor O.U.G. nr. 34/2006 care instituie obligații ale autorității contractante în raport cu anumite praguri valorice.

Împotriva Notelor de constatare reclamanta a formulat contestații, care au fost soluționate prin respingere de către Ministerul Fondurilor Europene - Direcția Generală Programe Infrastructură Mare - Autoritatea de Management POS Mediu.

În drept, prin Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004 s-au instituit proceduri speciale de suspendare a executării actului administrativ, proceduri prevăzute de art. 14 și art. 15 din lege, atât în faza procedurii prealabile prevăzută de art. 7 din actul normativ indicat, cât și în faza sesizării instanței cu cererea de anulare a respectivului act administrativ.

În ceea ce privește cazul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 5 din C. proc. civ., constată Înalta Curte de Casație și Justiție că motivele invocate, care vizează absența considerentelor și a argumentelor prin care au fost respinse apărările pârâtei, nu se circumscriu acestui caz, ci se încadrează în pct. 6 al aceluiași articol.

Referitor la nemotivarea sentinței, caz de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 6 din C. proc. civ., instanța de control judiciar reține particularitatea obiectului cauzei, în condițiile în care în cadrul unei cereri de suspendare a executării actului administrativ judecătorul nu poate prejudeca fondul.

Constată Înalta Curte că încheierea atacată satisface exigențele dispozițiilor art. 425 alin. (1) lit. b) din C. proc. civ., instanța explicând soluția pronunțată în dispozitiv, prin argumente de fapt și de drept care demonstrează că judecătorul fondului a analizat în mod adecvat situația de fapt și susținerile părților, trecându-le prin filtrul propriei sale aprecieri.

Analizând sentința atacată prin perspectiva art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ., instanța de recurs reține că judecătorul fondului s-a pronunțat exclusiv prin prisma dispozițiilor art. 14 din Legea nr. 554/2004, apreciind că există atât elemente care să constituie "cazul bine justificat" cât și dovezi privind producerea unui prejudiciu iminent în ceea ce privește activitatea societății reclamante

Analizând hotărârea atacată, în raport de criticile formulate, Înalta Curte constată că actele administrate în cauză oferă indicii suficiente de răsturnare a prezumției de legalitate de care se bucură actul administrativ și fac verosimilă iminența producerii unei pagube, dificil de reparat, în cazul particular supus evaluării.

Înalta Curte constată că întotdeauna cazul bine justificat și iminența producerii unei pagube sunt analizate în funcție de circumstanțele concrete ale fiecărei cauze, fiind lăsate la aprecierea judecătorului, care efectuează o analiză sumară a aparenței dreptului, pe baza împrejurărilor de fapt și de drept prezentate de partea interesată; acestea trebuie să ofere indicii suficiente de răsturnare a prezumției de legalitate și să facă verosimilă iminența producerii unei pagube, în cazul particular supus evaluării.

Cu privire la prima condiție legală - existența unui caz bine justificat - reține Înalta Curte, în acord cu hotărârea primei instanțe, că în cauză există o "îndoială serioasă în privința legalității actului administrativ" în măsura în care la o verificare sumară a notelor de nereguli rezultă că, cel puțin din punctul de vedere al amplasamentului lucrărilor, nu rezultă că acestea ar face parte dintr-un tot unitar, fiind vorba despre localități diferite pe o arie geografică extinsă.

Desigur, rămâne ca instanța învestită cu fondul cauzei să aprecieze dacă prin reducerea valorii contractelor, astfel încât acestea să se situeze sub pragul necesar publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, s-a produs sau nu un prejudiciu în bugetul Uniunii Europene, sau dacă această divizare a fost justificată de natura lucrărilor.

Nu în ultimul rând, Înalta Curte constată că, prin Sentința civilă nr. 176/14.11.2017, Curtea de Apel Brașov a dispus anularea notelor de constatare a căror suspendare se solicită.

Această sentință constituie un reper în verificarea aparenței de nelegalitate, pentru că judecătorul fondului a avut posibilitatea administrării și interpretării unor probe și a efectuării unei evaluări aprofundate, posibilitate pe care mecanismul procesual al suspendării de executare nu o îngăduie.

Astfel soluția pronunțată de instanța de fond conduce la răsturnarea prezumției de legalitate a actelor administrative, ducând la concluzia întrunirii cazului bine justificat, în sensul art. 2 alin. (1) lit. t) din Legea nr. 554/2004, pentru a fundamenta dispunerea măsurii provizorii a suspendării executării, în cadrul procedurii sumare reglementate de art. 15 din Legea nr. 554/2004.

În ceea ce privește cerința pagubei iminente, se impune a fi subliniat faptul că iminența prejudiciului nu trebuie dovedită cu certitudine absolută, ci este suficient, mai ales atunci când realizarea prejudiciului depinde de intervenția unui ansamblu de factori, ca acesta să poată fi prevăzut cu un grad de probabilitate suficient de mare, cum este cazul și în situația dedusă prezentei judecăți.

Așadar, aprecierea instanței de fond, în sensul că sumele mari reprezentate de corecțiile financiare stabilite, suportate din bugetul reclamantei ar duce la o blocare a activității acesteia, activitate care este de un vădit interes public și cu un impact serios inclusiv asupra sănătății publice, reprezintă un argument suficient pentru a se dispune măsura prevăzută de art. 15 din Legea nr. 554/2004.

6.2 Temeiul legal al soluției adoptate în recurs

În conformitate cu prevederile art. 496 teza a II-a din C. proc. civ., constatând că sentința recurată este legală și temeinică și că nu există motive care să atragă casarea sau modificarea acesteia, potrivit art. 20 alin. (3) din Legea nr. 554/2004 ori potrivit art. 488 din C. proc. civ., Înalta Curte va respinge recursul ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de recurentul-pârât Ministerul Dezvoltării Regionale, Administrației Publice și Fondurilor Europene împotriva încheierii din 27 iulie 2017 a Curții de Apel Brașov, secția contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 26 februarie 2019.

GGC - OB