KREMNEV v. RUSSIA

Primă secțiune decizia nr. 10041/04, de către Mikhail Grigorievich KREMNEV împotriva Rusiei Curtea Europeană a Drepturilor Omului (prima secțiune), care a stat la 6 mai 2008 ca cameră compusă de: Christos Rozakis, președinte, Nina Vajić, Anatoly Kovler, Elisabeth Steiner, Khanlar Hajiyev, Dean Spielmann, Sverre Erik Jebens, judecători și Søren Nielsen, grefierul secțiunii, având în vedere cererea depusă la 3 februarie 2004, având în vedere decizia de a aplica art. 29 § 3 din Convenție și de a examina împreună admisibilitatea și meritele cazului, având în vedere observațiile prezentate de guvernul contestat, după deliberare, hotărăște după cum urmează: FACTE Reclamantul, dl Mikhail Grigorievich Kremnev, este un național rus care s-a născut în 1955 și locuiește în orașul Shakhty în regiunea Rostov. Guvernul rus (“Guvernul”) a fost reprezentat de dna V. Milinchuk, reprezentantul Federației Ruse la Curtea Europeană a Drepturilor Omului. Faptele cazului, astfel cum au fost prezentate de părți, pot fi rezumate după cum urmează. La 3 martie 2003, Curtea orașului Shakhty a susținut acțiunea reclamantului împotriva Consiliului municipal al Shakhty și i-a acordat 24.172.39 ruble ruse. Hotărârea a devenit finală la 18 iunie 2003 când Curtea regională Rostov a susținut-o. Potrivit Guvernului, hotărârea a fost executată în întregime la 22 aprilie 2004. 1 din Protocolul nr. 1 pe care hotărârea din 3 martie 2003, astfel cum a fost susținută la 18 iunie 2003, nu a fost pusă în aplicare. HOTĂRÂREA La 26 martie 2007, cererea a fost comunicată guvernului contestat. La 25 iulie 2007, au fost primite observațiile guvernului cu privire la admisibilitatea și meritul cererii. La 7 august 2007, Curtea a invitat reclamantul să își prezinte observațiile scrise în răspuns până la 9 octombrie 2007. Întrucât observațiile reclamantului cu privire la admisibilitatea și fondurile nu au fost primite până la 9 octombrie 2007, la 22 ianuarie 2008, reclamantul a fost informat prin corespondență înregistrată că neaprobarea observațiilor sale ar putea duce la grevarea cererii. După cum rezultă din avizul de primire care a revenit la Curte, scrisoarea din 22 ianuarie 2008 a atins reclamantul la 7 februarie 2008. Nu a urmat niciun răspuns. Curtea reamintește art. 37 din Convenție care, în partea relevantă, citește după cum urmează: „1. În orice etapă a procedurii, Curtea poate decide să scoată o cerere din lista cazurilor în cazul în care circumstanțele conduc la concluzia că (a) reclamantul nu intenționează să-și continue cererea; ... Cu toate acestea, Curtea continuă examinarea cererii, dacă respectul drepturilor omului, astfel cum este definit în Convenția și în Protocolurile acestuia.” Curtea remarcă că reclamantul a fost solicitat să prezinte observații scrise cu privire la admisibilitatea și fondurile cauzei, iar ulterior a primit un aviz cu privire la aceasta. Reclamantul a fost informat, de asemenea, cu privire la o consecință a neaprovizionării acestei observații. Nu s-a primit niciun răspuns până în prezent. Curtea declară că reclamantul nu intenționează să-și urmeze cererea. În plus, Curtea consideră că respectarea drepturilor omului, astfel cum este definită în Convenție și în Protocolele sale, nu o impune să continue examinarea cazului. În aceste circumstanțe, consideră că art. 29 § 3 din Convenție nu se mai aplică cazului și că acesta ar trebui eliminat din listă în conformitate cu art. 37 § 1 litera (a) din Convenție. Din aceste motive, Curtea hotărăște în unanimitate să întrerupă aplicarea articolului 29 § 3 din Convenție și să elimine aplicarea din lista cazurilor sale.

FIRST SECTION

DECISION

Application no. 10041/04

by Mikhail Grigoryevich KREMNEV

against Russia

The European Court of Human Rights (First Section), sitting on 6

May 2008 as a Chamber composed of:

Christos Rozakis,

President,

Nina Vajić,

Anatoly Kovler,

Elisabeth Steiner,

Khanlar Hajiyev,

Dean Spielmann,

Sverre Erik Jebens,

judges,

and Søren Nielsen,

Section Registrar,

Having regard to the above application lodged on 3 February 2004,

Having regard to the decision to apply Article 29 § 3 of the Convention and examine the admissibility and merits of the case together,

Having regard to the observations submitted by the respondent Government,

Having deliberated, decides as follows:

THE FACTS

The applicant, Mr Mikhail Grigoryevich Kremnev, is a Russian national who was born in 1955 and lives in the town of Shakhty in the Rostov Region. The Russian Government (“the Government”) were represented by Mrs V. Milinchuk, the Representative of the Russian Federation at the European Court of Human Rights.

The facts of the case, as submitted by the parties, may be summarised as follows.

On 3 March 2003 the Shakhty Town Court upheld the applicant’s action against the Shakhty Town Council and awarded him 24,172.39 Russian roubles. The judgment became final on 18 June 2003 when the Rostov Regional Court upheld it.

According to the Government, the judgment was enforced in full on 22

April 2004.

COMPLAINT

The applicant complained under Article 6 of the Convention and Article

1 of Protocol No. 1 that the judgment of 3 March 2003, as upheld on 18

June 2003, had not been enforced.

THE LAW

On 26 March 2007 the application was communicated to the respondent Government.

On 25 July 2007 the Government’s observations on the admissibility and merits of the application were received. On 7 August 2007 the Court invited the applicant to submit his written observations in reply by 9 October 2007.

As the applicant’s observations on the admissibility and merits had not been received by 9 October 2007, on 22 January 2008 the applicant was advised by registered mail that the failure to submit his observations might result in the strike-out of the application. As it follows from the advice of receipt which returned to the Court, the letter of 22 January 2008 reached the applicant on 7 February 2008. No response followed.

The Court recalls Article

37 of the Convention which, in the relevant part, reads as follows:

“1. The Court may at any stage of the proceedings decide to strike an application out of its list of cases where the circumstances lead to the conclusion that

(a) the applicant does not intend to pursue his application;

...

However, the Court shall continue the examination of the application if respect for human rights as defined in the Convention and the Protocols thereto so requires.”

The Court notes that the applicant was requested to submit written observations on the admissibility and merits of the case. He subsequently received a reminder thereof. The applicant was also informed about a consequence of his failure to submit the observations. No response has been received to date. The Court infers therefrom that the applicant does not intend to pursue his application. Furthermore, the Court considers that respect for human rights as defined in the Convention and its Protocols does not require it to continue the examination of the case.

In these circumstances it considers that Article 29 § 3 of the Convention should no longer apply to the case and it should be struck out of the list in accordance with Article 37 § 1 (a) of the Convention.

For these reasons, the Court unanimously

Decides

to discontinue the application of Article 29 § 3 of the Convention and to strike the application out of its list of cases.

Søren

Nielsen

Christos

Rozakis

Registrar

President