CtEDO 10.04.2007 Auto

SOLOVYEV v. RUSSIA

RESPONDENT
RUS
HOTĂRÂRE
10.04.2007
Pe scurt
Instanță
CtEDO
Concluzie
Struck out of the list
RĂSFOIEȘTE: CtEDO · 2007
DESCARCĂ: PDF · DOCX 🔒 Pro
Citează această cauză
SOLOVYEV v. RUSSIA (CtEDO, 2007)
HUDOC · oficial

PRIMEA SECȚIUNE DECIZIE Nr. 804/03, de către Georgiy Dmitriyevich SOLOVYEV împotriva Rusiei Curtea Europeană a Drepturilor Omului (prima secțiune), care a stat la 10 aprilie 2007 ca Cameră compusă de: Președintele C.L. Rozakis Loucaides Doamna Vajić Kovler Steiner Hajiyev S.E. Jebens, judecători și dl S. Nielsen, grefierul secțiunii, având în vedere cererea depusă la 29 noiembrie 2002, având în vedere decizia de a aplica art. 29 § 3 din Convenție și de a examina împreună admisibilitatea și meritul cazului, după deliberare, hotărăște după cum urmează: FACTE Dl Georgiy Dmitriyevich Solovyev este un național rus care s-a născut în 1936 și locuiește în orașul Kovrov din regiunea Vladimir. El a fost reprezentat în fața Curții de către dl S. Shenkman, avocat care practică în Kovrov. Guvernul Rus (“Guvernul”) a fost reprezentat de dl P. Laptev, reprezentant al Federației Ruse la Curtea Europeană a Drepturilor Omului. Reclamantul s-a plâns, în special, cu privire la neexecutarea în favoarea sa în temeiul diferitelor dispoziții ale Convenției. La 30 august 2005, Curtea a comunicat guvernului cazul în temeiul articolului 54 alineatul (2) litera (b) din Regulamentul Curții. Guvernul a prezentat observațiile lor cu privire la admisibilitatea și meritul cazului la 11 ianuarie 2006. Prin scrisoarea din 30 ianuarie 2006, Curtea a solicitat reclamantului să prezinte, până la 13 martie 2006, observațiile sale privind observațiile guvernului. Având în vedere absența răspunsului reclamantului, prin scrisoarea din 12 septembrie 2006, trimisă prin scrisoarea înregistrată, Curtea a informat reclamantul că perioada permisă de prezentare a observațiilor sale a expirat la 13 martie 2006 și că nu a fost solicitată prelungirea termenului. Reclamantul a atras atenția asupra articolului 37 § 1 litera (a) din Convenție, care prevede că Curtea poate elimina cazul din lista sa de cazuri în care circumstanțele au dus la concluzia că un reclamant nu intenționează să urmărească cererea. Din dosarul urmărește că această scrisoare a rămas fără răspuns. Curtea remarcă că, în ciuda scrisorilor Curții din 30 ianuarie și 12 septembrie 2006, reclamantul nu și-a prezentat observațiile guvernului, și nu a formulat nici alte cereri Curții de la comunicarea cauzei. În acest context, Curtea consideră că reclamantul a pierdut interesul în urmărirea cererii. Curtea nu constată motive privind respectarea drepturilor omului care justifică examinarea în continuare a cazului. În consecință, art. 29 § 3 din convenție nu ar trebui să se mai aplice și, cu referire la art. 37 § 1 a) din Convenție, Curtea consideră că cererea ar trebui eliminată din lista de cazuri. Din aceste motive, Curtea decide în unanimitate să elimine cererea din lista de cazuri.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
Sursă