ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 673/2017

Asupra recursului de față, constată următoarele:

Prin decizia civilă nr. 2188/31.03.2014, Curtea de Apel București, secția a VII-a civilă și pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale a constatat nulitatea recursului declarat de recurenta A. împotriva sentinței civile nr. 10956/06.12.2013, pronunțată de Tribunalul București, secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale, în contradictoriu cu intimata Casa de Pensii a Municipiului București.

Împotriva acestei decizii, dar și împotriva sentinței nr. 10956/06.12.2013 a Tribunalului București, secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale, A. a formulat contestație în anulare, întemeiată pe dispozițiile art. 317 pct. 2 și art. 318 C. proc. civ.

Prin decizia civilă nr. 1149/01.04.2015, Curtea de Apel București, secția a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale a respins ca inadmisibilă contestația în anulare formulată împotriva deciziei civile nr. 2188/31.03.2014 pronunțată de Curtea de Apel București, secția a VII-a civilă și pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale, a admis excepția necompetenței sale materiale în ceea ce privește soluționarea contestației în anulare formulată împotriva sentinței civile nr. 10956/06.12.2013, pronunțată de Tribunalul București, secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale și a declinat competența de soluționare a acesteia în favoarea Tribunalului București; în baza art. 108 alin. (1) pct. 1 lit. a) C. proc. civ., a aplicat contestatoarei o amendă judiciară în cuantum de 500 RON.

Împotriva acestei decizii, A. a declarat recurs, solicitând casarea tuturor hotărârilor pronunțate în cauză, care, în opinia recurentei, au fost date prin abuz de funcție și cu încălcarea cu rea-credință a deontologiei profesionale, a legii și a drepturilor sale.

În drept, a invocat dispozițiile art. 304 pct. 4, 5, 6, 7, 8 și 9 C. proc. civ.

Astăzi, în ședință publică, Înalta Curte a invocat, din oficiu, excepția inadmisibilității recursului, în temeiul art. 299 alin. (1), cu aplicarea art. 320 alin. (3) și art. 377 alin. (2) pct. 4 C. proc. civ., dar și al art. 108

5

alin. (1) din același Cod, asupra căreia reține următoarele:

Unul dintre principiile fundamentale ce guvernează procesul civil este acela al legalității căilor de atac și el presupune că părțile nu pot uza, în scopul apărării drepturilor și intereselor lor legitime, decât de mijloacele procedurale prevăzute de lege și astfel nu pot exercita decât căile de atac reglementate legal.

Principiul enunțat este consacrat și la nivel constituțional, în art. 129 din Constituția României.

Prin decizia atacată, curtea de apel a respins ca inadmisibilă contestația în anulare îndreptată împotriva unei decizii date de o instanță de recurs și, în baza art. 108 alin. (1) pct. 1 lit. a) C. proc. civ., a aplicat contestatoarei o amendă judiciară în cuantum de 500 RON.

Potrivit art. 320 alin. (3) C. proc. civ., hotărârea dată în contestație este supusă acelorași căi de atac ca și hotărârea atacată.

În speță, contestația în anulare a fost îndreptată împotriva unei decizii date de o instanță de recurs.

Or, potrivit art. 299 alin. (1) C. proc. civ., sunt supuse recursului doar hotărârile date fără drept de apel și cele date în apel.

În schimb, hotărârea împotriva căreia a fost îndreptată contestația în anulare este irevocabilă, în sensul art. 377 alin. (2) pct. 4 C. proc. civ.

De aceea, raportat la dispozițiile art. 320 alin. (3) C. proc. civ., și hotărârea pronunțată în contestația în anulare este una irevocabilă.

Altfel spus, hotărârea atacată nu este supusă recursului, întrucât nici hotărârea împotriva căreia a fost îndreptată contestația în anulare nu era supusă, la rândul său, recursului.

Pe de altă parte, potrivit dispozițiilor art. 108

5

alin. (1) C. proc. civ., împotriva măsurii aplicării amenzii judiciare, cel obligat la amendă va putea face numai cerere de reexaminare, care se soluționează, prin încheiere irevocabilă, de instanța de judecată ori de președintele instanței de executare care a aplicat amenda.

Așadar, împotriva măsurii de aplicare a amenzii judiciare în cuantum de 500 de RON, contestatoarea avea deschisă numai calea cererii de reexaminare, prevăzute de art. 108

5

alin. (1) C. proc. civ., nu și cea a recursului.

În consecință, față de considerentele expuse, în temeiul dispozițiilor art. 312 alin. (1), raportat la art. 299 alin. (1), cu aplicarea art. 320 alin. (3) și art. 377 alin. (2) pct. 4 C. proc. civ., dar și la art. 108

5

alin. (1) din același Cod, Înalta Curte va respinge ca inadmisibil recursul.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge ca inadmisibil recursul declarat de recurenta A. împotriva deciziei civile nr. 1149/01.04.2015, pronunțată de Curtea de Apel București, secția a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 11 aprilie 2017.