ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 374/2019

Asupra cererii de revizuire de față, din examinarea actelor și lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată la data de 04.01.2010 pe rolul Tribunalului Prahova sub număr de dosar x/2010, A. - prin mandatar B., a formulat contestație în anulare împotriva Sentinței nr. 1269/19.12.2003, pronunțată de Tribunalul Prahova în Dosarul nr. x/1996, iar prin Sentința civilă nr. 202 din 25 ianuarie 2013, Tribunalul Prahova a respins ca inadmisibilă contestația în anulare formulată de contestatoarea A. - prin mandatar B..

Împotriva acestei sentințe contestatorii A.- prin mandatar B. și B. în nume propriu, au declarat apel, care, prin Decizia nr. 36 din 13 iunie 2013 pronunțată de Curtea de Apel Ploiești, secția I civilă a fost anulat ca netimbrat.

Împotriva Deciziei nr. 36 din 13 iunie 2013 și a încheierii de ședință din 19 septembrie 2013 pronunțate de Curtea de Apel Ploiești, secția I civilă, A., prin reprezentant B., a formulat cereri de recurs, întemeiate pe dispozițiile art. 304-317 C. proc. civ.

Prin Decizia nr. 3315 din 29 octombrie 2014 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția a II-a civilă, în Dosarul nr. x/2010 a fost anulat recursul declarat de reclamanta A. împotriva Deciziei nr. 36 din 13 iunie 2013 pronunțată de Curtea de Apel Ploiești, secția I civilă, ca netimbrat. A fost respins recursul declarat de reclamanta A. împotriva încheierii din 19 septembrie 2013 pronunțate de Curtea de Apel Ploiești, secția I civilă, ca nefondat.

Împotriva acestei decizii a formulat cerere de revizuire A., înregistrată pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția I civilă.

Prin încheierea nr. 4 din 16 ianuarie 2019 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția I civilă, a fost scoasă cauza de pe rol și trimisă, spre competentă soluționare, secției a II-a Civile a Înaltei Curți de Casație și Justiție.

La termenul din 27 februarie 2019 Înalta Curte, a luat în examinare cu prioritate excepția necompetenței funcționale invocată de revizuenta A. și a reținut că este neîntemeiată având în vedere că, în conformitate cu art. 323 alin. (1) C. proc. civ., cererea de revizuire se îndreaptă la instanța care a dat hotărârea rămasă definitivă și a cărei revizuire se cere.

În cauză decizia supusă revizuirii a fost pronunțată de secția a II-a civilă a Înaltei Curți de Casație și Justiție ca atare, această secție este competentă să soluționeze cauza raportat și la prevederile Hotărârii nr. 8 din 5 aprilie 2012 a Colegiului de conducere al Înaltei Curți de Casație și Justiție, conform cărora cererile de revizuire-stadiul procesual fond-se repartizează secției a cărei hotărâre este atacată.

La același termen, Înalta Curte a luat examinare și excepția tardivității formulării cerere de revizuire, excepție pe care a admis-o pentru considerentele ce succed.

Potrivit art. 322 alin. (1) C. proc. civ., revizuirea unei hotărâri rămase definitive în instanța de apel sau prin neapelare, precum și a unei hotărâri dată de o instanță de recurs atunci când evocă fondul, se poate cere în cazurile enumerate la punctele 1-9. În speță cererea a fost întemeiată pe punctul 7 care vizează situația când există hotărâri potrivnice date de instanțe de același grad sau de grade diferite, în una și aceeași pricină, între aceleași persoane, având aceeași calitate.

Înalta Curte constată că decizia atacată, a fost pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, iar conform art. 324 teza a II-a C. proc. civ. pentru aceste hotărâri termenul de revizuire se calculează începând de la data pronunțării.

În raport de data formulării cererii de revizuire, respectiv 18.10.2018 și data pronunțării deciziei, adică, 29 octombrie 2014, rezultă că termenul de o lună prevăzut de art. 324 C. proc. civ. este depășit, considerente pentru care cererea de revizuire urmează a fi respinsă ca tardiv formulată.

În aceste condiții aspectele formale care țin de analiza existenței hotărârilor potrivnice așa cum sunt reglementate de art. 322 pct. 7 C. proc. civ. nu se mai impune a fi făcută.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge excepția necompetenței funcționale invocată de revizuenta A..

Respinge ca tardivă cererea de revizuire formulată de revizuenta A. împotriva Deciziei nr. 3315 din 29 octombrie 2014 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția a II-a civilă, în Dosarul nr. x/2010.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 27 februarie 2019.

GGC - GV