ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1873/2019

Deliberând asupra cauzei de față, constată următoarele:

Pe rolul Curții de Apel Timișoara, secția I civilă, a fost înregistrată la data de 24.05.2019, cererea de comisie rogatorie formulată de Curtea de Apel Craiova, constând în efectuarea unei expertize tehnice pentru evaluare imobil, în vederea soluționării acțiunii civile formulată de reclamanții A., B., C., D., în contradictoriu cu intervenienții E., F. și G. prin tutore H. și SC I. SRL Timișoara, prin reprezentant legal J., cu pârâții Primăria Municipiului Timișoara, Consiliul Local al Municipiului Timișoara, Unitatea Administrativ Teritorială a Municipiului Timișoara, Ministerul Finanțelor Publice București, prin Direcția Regională a Finanțelor Publice Timișoara și intervenienții K., L., M. și N., reținută spre rejudecare în urma casării deciziei recurate nr. 2363/28.09.2016, pronunțată de Tribunalul Timiș în Dosarul nr. x/2010.

Prin încheierea nr. 331 din data de 06 iunie 2019, pronunțată de Curtea de Apel Timișoara, secția I civilă, cauza a fost scoasă de pe rolul acestei instanțe, cererea de comisie rogatorie fiind restituită Curții de Apel Craiova.

În motivarea acestei hotărâri s-au reținut următoarele:

Prin încheierea de ședință din data de 15 mai 2019 pronunțată în Dosarul nr. x/2010, Curtea de Apel Craiova a decis efectuarea unei expertize tehnice pentru evaluarea imobilului situat în Timișoara, Bd. x, conform H.G. nr. 89/2014, prin raportare la grila notarială valabilă la data intrării în vigoare a Legii nr. 165/2913.

Prin aceeași încheiere, Curtea de Apel Craiova a dispus ca această probă cu expertiza tehnică judiciară să fie efectuată prin comisie rogatorie, de către Curtea de Apel Timișoara, dispunând totodată ca aceasta din urmă instanță să desemneze și expertul judiciar în cauză și să îi stabilească acestuia onorariul.

Dosarul de comisie rogatorie a fost înregistrat pe rolul Curții de apel Timișoara sub nr. x/2019 în data de 24 mai 2019.

La termenul de judecată din 6 iunie 2019, Curtea de Apel Timișoara a constatat că se află între-o imposibilitate absolută de a administra această probă cu expertiza tehnică judiciară, prin comisie rogatorie, câtă vreme Dosarul nr. x/2010 a fost strămutat de Înalta Curte de Casație și Justiție de la Curtea de Apel Timișoara, la Curtea de Apel Craiova pentru motivul de bănuială legitimă, astfel cum este definit acest concept de textul art. 37 alin. (2) C. proc. civ., normă care asociată fiind cu art. 40 alin. (5) C. proc. civ. face să fie nul orice act de procedură făcut de către instanța de la care s-a strămutat procesul, ca efect al admiterii cererii de strămutare.

Împotriva acestei încheieri, reclamanții A., B., C. și D. au declarat recurs.

La termenul de judecată din data de 23 octombrie 2019, Înalta Curte a rămas în pronunțare asupra excepției inadmisibilității căii de atac, ce se impune a fi analizată cu prioritate, în temeiul art. 137 alin. (1) C. proc. civ.

Potrivit art. 282 alin. (2) din C. proc. civ., împotriva încheierilor premergătoare nu se poate face apel decât odată cu fondul, afară de cazul când prin ele s-a întrerupt cursul judecății.

Prevederile art. 299 alin. (1) teza a II-a C. proc. civ. stipulează că normele conținute în art. 282 alin. (2) ale aceluiași act normativ sunt aplicabile în mod corespunzător și în recurs, rezultând că încheierile premergătoare pot fi atacate cu recurs numai odată cu fondul, afară de cazul în care prin ele s-a întrerupt cursul judecății, iar hotărârea finală este susceptibilă de recurs.

În raport de prevederile art. 268 C. proc. civ., toate încheierile care preced hotărârea instanței de judecată și care au ca scop pregătirea soluționării cauzei sunt încheieri premergătoare, cu caracter preparatoriu.

Obiect al prezentului recurs este o încheiere premergătoare, pronunțată de către Curtea de Apel Timișoara în ceea ce privește administrarea probei cu expertiză judiciară prin comisie rogatorie.

Față de dispozițiile art. 282 alin. (2) coroborate cu art. 299 alin. (1) teza a II-a C. proc. civ., încheierea atacată nu este supusă căii de atac a recursului, întrucât are caracter preparatoriu, iar prin măsurile luate instanța nu a rezolvat aspecte sau împrejurări legate de fondul cauzei.

Totodată, prin încheierea recurată nu operează o întrerupere a cursului procesului, în realitate, instanța învestită cu soluționarea cauzei, ca urmare a admiterii unei cereri de strămutare, având îndreptățirea de a proceda la administrarea probatoriilor apreciate ca fiind utile și concludente.

Astfel, efectele obligatorii ale strămutării nu pot fi circumstanțiate la anumite acte de procedură, în realitate, cauza a cărei judecată a fost strămutată intrând în circuitul normal de judecată la instanța unde s-a strămutat, instanța inițial învestită pierzând definitiv competența de a judeca cauza și de a realiza acte de procedură în legătură cu pricina strămutată.

În consecință, admiterea posibilității atacării cu recurs a unei asemenea încheieri, în cadrul procedurii ce precede judecarea recursului, ar echivala cu crearea unui nou grad de jurisdicție, ceea ce ar fi inadmisibil.

Or, căile de atac, respectiv condițiile în care acestea pot fi exercitate, sunt de ordine publică, deoarece se întemeiază pe interesul general de a înlătura orice cauze care ar putea ține în loc, în mod nedefinit, judecata unui proces.

Ca atare, nici uneia dintre părți nu îi este permis să formuleze și nici instanța judecătorească nu se poate învesti cu judecata unei căi de atac exercitată în afara sistemului căilor de atac prevăzute de lege.

Așa fiind, în speță, partea a tins la obținerea unei judecăți în afara cadrului legal, ceea ce nu poate fi primit.

Față de considerentele expuse, Înalta Curte constată că recursul declarat împotriva încheierii de nr. 331 din data de 06 iunie 2019, pronunțată de Curtea de Apel Timișoara, secția I civilă, este inadmisibil, deoarece nu este recunoscut de lege drept o cale de atac viabilă în ipoteza dată, urmând a fi respins ca atare.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca inadmisibil, recursul declarat de reclamanții A., B., C. și D. împotriva încheierii nr. 331 din data de 06 iunie 2019, pronunțată de Curtea de Apel Timișoara, secția I civilă.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 23 octombrie 2019.

GGC - GV