ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 3037/2013

Deliberând asupra recursului declarat de persoana solicitată C.G. împotriva încheierii din 04 octombrie 2013 a Curții de Apel București, secția a II-a penală, pronunțată în Dosarul nr. 6630/2/2013 (3272/2013), constată următoarele: Prin încheierea recurată, Curtea de Apel București, secția a II-a penală, în baza art. 103 alin. (2) din Legea nr. 302/2004 a dispus arestarea persoanei solicitate C.G., pe o durată de 5 zile, începând cu 05 octombrie 2013 până la 09 octombrie 2013, inclusiv. A dispus emiterea mandatului de arestare și a acordat termen la data de 08 octombrie 2013, ora 12:00 în vederea depunerii la dosarul cauzei, de către procuror, a mandatului european de arestare privin pe recurent, tradus în limba română.

Pentru a dispune astfel, instanța a reținut că la data de 04 octombrie 2013, a fost înregistrată adresa nr. 2128/II/5/2013 din data de 04 octombrie 2013 a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel București, prin care s-a înaintat semnalarea emisă de autoritățile judiciare belgiene, fiind sesizată instanța în procedura prevăzută de art. 102 din Legea nr. 302/2004 privind arestarea persoanei solicitate C.G., față de care s-a emis un mandatul european de arestare de către Tribunalul de Primă Instanță din Bruxelles în Dosarul nr. 2012/0181 din data de 18 septembrie 2013. Totodată, au fost înaintate procesul verbal încheiat la data de 04 octombrie 2013 de procuror M.E. din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel București și ordonanța de reținere din 04 octombrie 2013, prin care s-a dispus reținerea persoanei solicitate C. pentru 24 de ore, cu începere de la 04 octombrie 2013 ora 08:30 și pana la 05 octombrie 2013 ora 08:30.

În cuprinsul semnalării se arată că persoana solicitată este căutată pentru săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 66, art. 322, art. 323, art. 324, art. 324 bis, art. 324 ter, art. 325, art. 461, art. 463, art. 465 și art. 504 quater C. pen. belgian. În fapt se arată că, în perioada mai-noiembrie 2012, in V., Bruxelles și in alte orașe din Regatul Belgiei, persoana solicitata a participat la comiterea unor fapte de furt de carduri bancare și utilizarea fără drept a acestora, prin efectuarea de operațiuni financiare, în cadrul unui grup organizat.

Ținând cont de dispozițiile art. 103 alin. (2) din Legea nr. 302/2004, precum și de faptul că a fost emis un mandat european de arestare de către autoritățile judiciare belgiene, Curtea a apreciat că se impune arestarea persoanei solicitate pe o perioadă de 5 zile, începând cu 05 octombrie 2013 și pana la data de 09 octombrie 2013, inclusiv, pentru a preîntâmpina o eventuală sustragere a acestuia de la procedura prevăzută de legea română, având în vedere că mandatul european de arestare urmează să fie înaintat instanței tradus în limba română. Totodată, a apreciat ca nefondată cererea apărătorului persoanei solicitate de punere a acestea în stare de libertate, având în vedere gravitatea infracțiunilor cu privire la care s-a emis mandatul european de arestare pe numele persoanei solicitate, dar și datele ce caracterizează persoana solicitată care, așa cum rezultă din fișa de cazier judiciar, a suferit mai multe condamnări la pedeapsa inchisorii.

Împotriva acestei încheieri a declarat recurs persoana solicitată C.G. Recursul nu a fost motivat în scris. Concluziile apărătorului ales al recurentului și ale reprezentantului Ministerului Public au fost consemnate în partea introductivă a prezentei hotărâri, urmând a nu mai fi reluate. Examinând cauza în raport cu dispozițiile legale aplicabile, Înalta Curte de Casație și Justiție constată că recursul este nefondat, pentru următoarele consideumte: În fapt, s-a reținut că persoana solicitată, care a contribuit la transferuri, așa cum rezulta din procesul verbal din 4 octombrie 2013 încheiat de către procuror M.E., a fost prezentată Curții de Apel București pentru a se dispune potrivit art. 103 alin. (2) din Legea nr. 302/2004, ocazie cu care Curtea a constatat reținerea acestei persoane, în baza unei semnalări introdusă în Sistemul Informatic Schengen, conform art. 100 alin. (1) și 101 din Legea nr. 302/2004.

Se constată că în mod corect prima instanță a făcut aplicarea prevederilor art. 103 alin. (2) din Legea nr. 302/2004, potrivit cărora, dacă persoana a fost reținută în baza art. 101, judecătorul poate dispune, prin încheiere motivată, arestarea persoanei solicitate sau obligarea de a nu părăsi localitatea pe o durată de 5 zile, caz în care instanța amână cauza și fixează un termen de 5 zile pentru prezentarea de către procuror a mandatului european de arestare, însoțit de traducerea în limba română. Fată de natura infracțiunilor menționate în semnalarea autorităților belgiene și datele personale ce îl caracterizează pe inculpat, care a suferit deja o serie de condamnări pentru săvârșirea unor fapte de natură penală, Înalta Curte apreciază că măsura instanței de fond de a dispune arestarea persoanei solicitate pe o durată de 5 zile este întemeiată, existând temerea că aceasta ar putea încerca să se sustragă de la executarea mandatului european de arestare.

Fată de aceste considerente, constatând că încheierea atacată este temeinică și legală, fiind și motivată corespunzător, Înalta Curte va respinge, ca nefondat, recursul declarat de persoana solicitată C.G. împotriva încheierii din 04 octombrie 2013 a Curții de Apel București, secția a II-a penală, pronunțată în Dosarul nr. 6630/2/2013 (3272/2013). În baza art. 192 alin. (2) C. proc. pen., cheltuielile judiciare vor fi suportate de către recurent.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge, ca nefondat, recursul declarat de persoana solicitată C.G. împotriva încheierii din 04 octombrie 2013 a Curții de Apel București, secția a II-a penală, pronunțată în Dosarul nr. 6630/2/2013 (3272/2013). Obligă recurentul persoană solicitată la plata sumei de 520 RON cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 320 RON, reprezentând onorariul pentru apărarea din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiției. Definitivă. Pronunțată în ședință publică, azi 08 octombrie 2013.