ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 2034/2013

Asupra recursului de față; În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin Sentința penală nr. 289 din 7 iunie 2013 a Curții de Apel București, secția I penală, s-au dispus următoarele: "Admite sesizarea formulată de către Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București. Dispune punerea în executare a Mandatului European de Arestare nr. 7ER 59/12-3930 Js 251334/11 emis la data de 21 mai 2013 de către Procuratura Generală Frankfurt am Main - Germania față de persoana solicitată G.D. Dispune predarea persoanei solicitate către autoritățile judiciare germane. Ia act că persoana solicitată nu dorește a i se respecta regula specialității, ia act că persoana solicitată nu este de acord cu predarea sa către autoritățile germane.

Dispune arestarea persoanei solicitate G.D. pe o durată de 29 de zile 7 iunie 2013 - 5 iulie 2013 inclusiv în vederea predării către autoritățile germane.

Constată că persoana solicitată a fost reținută pe o durată de 24 de ore începând cu data de 6 iunie 2013 16,30 până la data de 7 iunie 2013 ora 16,30." Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut următoarele: "La data de 7 iunie 2013, pe rolul Curții de Apel București, secția I penală, a fost înregistrată sesizarea nr. 1100/II-5/2013 din 7 iunie 2013, formulată în conformitate cu dispozițiile prev. de art. 102 alin. (1) din Legea nr. 302/2004, republicată, privind cooperarea judiciară internațională în materie penală, modificată și completată prin Legea nr. 222/2008, de către Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București, având ca obiect punerea în executare a mandatului european de arestare emis la data de 21 mai 2013, de către Procuratura Generală Frankfurt am Main, față de cetățeanul român G.D.

În cadrul procedurii prealabile, realizată de procurorul din cadrul parchetului de pe lângă Curtea de Apel București, a fost verificată identitatea persoanei solicitate și i s-au adus la cunoștință acesteia, motivele reținerii, dreptul de a fi asistat de un apărător, i s-a înmânat un exemplar (copie) a traducerii în limba română a mandatului european de arestare. De asemenea, i s-a adus la cunoștință posibilitatea încunoștiințării unei persoane despre măsura reținerii sale. S-a încheiat de către procurorul de caz, un proces-verbal, la data de 6 iunie 2013 (Dosarul nr. 1100/II-5/2013 al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel București). Cu același prilej, persoana solicitată a fost ascultată în prezența apărătorului ales, declarația fiind consemnată în procesul-verbal întocmit de către procuror.

Fiind prezentată personal în fața Curții de Apel București, pe data de 7 iunie 2013, judecătorul a verificat identitatea persoanei solicitate, constatând că nu există obiecțiuni cu privire la acest aspect, după care, prin interpelarea directă a acesteia, s-a asigurat că, în cadrul procedurii desfășurate la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București, i-au fost aduse la cunoștință motivele reținerii. În ședință publică, judecătorul i-a adus la cunoștință persoanei solicitate conținutul mandatului european de arestare emis împotriva sa, prezentându-i situația de fapt și încadrarea juridică menționată în mandatul respectiv, după care i-a adus la cunoștință faptul că poate să beneficieze de regula specialității, precum și posibilitatea de a consimți la predarea către autoritatea judiciară emitentă.

Curtea a procedat la ascultarea persoanei solicitate, care a declarat că a fost informată cu privire la conținutul mandatului european de arestare, că nu are de formulat obiecții în ceea ce privește identitatea, că nu este de acord cu predarea către autoritățile germane, motivat de faptul că nu este vinovat, nu a săvârșit faptele reținute în sarcina sa, prin mandatul european de arestare. A mai precizat faptul că are o situație familială precară, atât material, cât și medical, fosta sa soție, B.V. (în întreținerea căreia se află cei trei copii minori, rezultați din căsătorie și concubinaj), este bolnavă psihiatric (dg. Schizofrenie paranoidă), referat medical din 21 mai 2013, Spitalul de Psihiatrie Poroschia, județul Teleorman (dosar fond C.A.B., secția I penală) și certificat de încadrare în grad de handicap (dosar fond, C.S.B., secția I penală).

Așadar, și el contribuie la îngrijirea respectivilor copii, cât și a fostei soții, neaflându-se în prezent în nicio altă relație de concubinaj. A mai învederat Curții că, în Germania, nu a mai fost din anul 2010, așa încât, perioada reținută în mandatul european respectiv, 5 februarie 2011 - 28 mai 2011, ca presupusă că ar fi săvârșit vreo faptă penală, se afla în România, alături de familia sa, de soția sa grav bolnavă psihiatric, de copii săi, așa cum rezultă din actele depuse la dosarul cauzei. A arătat că, în Germania, a plecat la sfârșitul anului 2012 și a ieșit din țară cu cartea de identitate, pașaportul său fiind expirat (dosar fond, C.A.B., secția I penală).

Analizând actele și lucrările dosarului, Curtea constată că, în privința persoanei solicitate G.D., procurorul din cadrul Procuraturii Generale Frankfurt am Main - Germania a emis la data de 21 mai 2013, un mandat european de arestare, în vederea efectuării urmăririi penale, sub acuzația săvârșirii infracțiunilor prev. de art. 259 alin. (1), art. 260 alin. (1), 260 a alin. (1), art. 25 alin. (2), art. 23 C. pen. german, de bandă organizată infracțională (trafic de vehicule furate). Sub aspectul situației de fapt, s-a reținut că persoana solicitată este bănuită că, din jumătatea anului 2010 a constituit o bandă infracțională, cu co-faptași neidentificați până în prezent, în Italia și România.

Că aceștia cumpărau autoturisme aflate în leasing, de mare valoare, sustrase din străinătate și aduse cu precădere în România și Italia, aceasta constituind o sursă continuă de venit. Se mai reține că, ceilalți cofăptași se ocupau cu înmatricularea lor (regula, o persoană cu o situație precară, așa zis agent de înmatriculare), cu documente false ale vehiculului și cu contracte de vânzare-cumpărare false. Se mai reține că, persoana solicitată a înstrăinat pe bandă, în perioada 5 februarie - 28 octombrie 2011, aproximativ 6 vehicule (6 acte materiale), în valoare totală de 194.700.00 euro către terți care erau cumpărători de bună credință.

Verificând conținutul mandatului european de arestare, Curtea constată că acesta cuprinde toate informațiile prevăzute de Legea nr. 302/2004, republicată, privind cooperarea judiciară internațională în materie penală, modificată prin Legea nr. 222/2008 care reglementează conținutul mandatului european de arestare, formă și conținut, în sensul că, în cuprinsul acestuia, sunt menționate identitatea și cetățenia persoanei solicitate, se precizează încadrarea juridică a infracțiunilor, sunt descrise circumstanțele săvârșirii faptelor. Se mai constată că faptele sunt incriminate și de legea penală română, deși verificarea nu vizează îndeplinirea condiției dublei incriminări, și, totodată nu este incident nici un motiv de refuz al executării mandatului european de arestare.

De asemenea, Curtea constată că persoana solicitată nu este de acord cu predarea către autoritățile germane și arestarea sa în vederea acestei predări. Se constată că mandatul european de arestare a fost tradus de doamna M.M.E. (traducător-interpret), care a certificat exactitatea traducerii (dosar P.C.A.B.). Susținerea apărătorului ales, cum că nu există claritate referitoare la faptul - dacă vehiculele sunt aduse cu precădere "în România" sau "din România", Curtea apreciază că acest aspect nu este un impediment privind punerea în executare a mandatului european de arestare, că atâta timp cât există o certificare a exactității traducerii cu textul actului autentic, din limba germană (dosar P.C.A.B.).

În raport de aceste considerente, instanța constată că nu există temeiuri de refuz a punerii în executare a mandatului european de arestare, astfel că va admite sesizarea formulată de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București." Împotriva acestei sentințe a declarat recurs persoana solicitată, care a invocat, prin apărător din oficiu, neîndeplinirea condițiilor legale pentru punerea în executare a mandatului european de arestare, sub aspectul lipsei mențiunii faptelor pretins săvârșite. Examinând recursul declarat prin raportare la dispozițiile art. 385 9 C. proc. pen., Înalta Curte de Casație și Justiție constată că acesta este nefondat, urmând a fi respins ca atare, pentru cele ce succed: În primul rând, se constată că, în raport de data pronunțării hotărârii atacate, sunt aplicabile dispozițiile actuale ale C. proc.

pen., astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 2/2013. Potrivit art. 385 alin. (1) și (2) din C. proc. pen., recursul trebuie să fie motivat prin cererea de recurs sau printr-un memoriu separat, care trebuie depus la instanța de recurs cu cel puțin 5 zile înaintea primului termen de judecată. Conform art. 385 10 alin. (2 1 ) din C. proc. pen., în cazul în care nu sunt respectate condițiile de mai sus, instanța de recurs ia în considerare numai cazurile de casare care, potrivit art. 385 alin. (3) din C. proc. pen., trebuie avute în vedere din oficiu. În speță, recursul nu a fost motivat în scris în termenul prevăzut de lege și, cu ocazia dezbaterilor, nu s-a invocat nici un caz de casare. Trebuie însă precizat că judecarea prezentului recurs se realizează și din perspectiva soluției pronunțate prin sentința recurată, prin prisma efectului integral devolutiv prevăzut de art. 385 6 alin. (3) C. proc.

pen., reținând, în ce privește invocarea neîndeplinirii condițiilor legale pentru punerea în executare a mandatului european de arestare, sub aspectul lipsei mențiunii faptelor pretins săvârșite, că această aserțiune nu subzistă, din relațiile autorităților judiciare și din hotărârea curții de apel rezultând existența mandatului european de arestare emis, în vederea instrumentării, de către autoritățile germane, în condițiile de fond și de formă prevăzute de lege. În consecință, recursul promovat va fi respins ca nefondat, conform prevederilor art. 385 13 pct. 1 lit. b) C. proc. pen. Văzând și dispozițiile art. 192 alin. (2) C. proc. pen.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge, ca nefondat, recursul declarat de persoana solicitată G.D. împotriva Sentinței penale nr. 289 din 7 iunie 2013 a Curții de Apel București, secția I penală. Obligă recurentul persoană solicitată la plata sumei de 520 RON cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 320 RON, reprezentând onorariul pentru apărarea din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiției. Definitivă. Pronunțată în ședință publică, azi 11 iunie 2013. Procesat de GGC - CL