ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1423/2013
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1423/2013 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2013)
Asupra recursului de față; În baza înscrisurilor aflate la dosar, constată următoarele: Prin Sentința penală nr. 46/2012 pronunțată de Tribunalul Sibiu în Dosar nr. 7046/85/2011 s-a dispus: Respingerea cererii de schimbare a încadrării juridice a faptei inculpatului C.C.M. din infracțiunea prevăzută de art. 20 raportat la art. 17 4 alin. (1) și (2) combinat cu art. 17 5 alin. (1) lit. i) C. pen. în infracțiunea prevăzută de art. 180 alin. (2) C. pen. 1. În baza art. 20 raportat la art. 17 4 alin. (1) și (2) combinat cu art. 17 5 alin. (1) lit. i) C. pen. cu aplic art. 73 lit. b) C. pen., a fost condamnat inculpatul C.C.M., cetățean român, studii 5 clase, necăsătorit, fără copii minori, fără ocupație, fără antecedente penale, la pedeapsa de 3 (trei) ani închisoare pentru comiterea infracțiunii de omor calificat în forma tentativei.
În baza art. 65 alin. (2) C. pen. s-a aplicat inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor civile prevăzute de art. 64 lit. a), lit. b) C. pen. pe o durată de 2 ani după executarea pedepsei. În baza art. 192 alin. (1) și (2), teza 1 și 3 C. pen. cu aplic. art. 73 lit. b) C. pen. a fost condamnat inculpatul la pedeapsa de 1 (un) an închisoare pentru comiterea infracțiunii de violare de domiciliu. În baza art. 321 alin. (1) C. pen. cu aplic. art. 73 lit. b) C. pen., a fost condamnat același inculpat la pedeapsa de 6 (șase) luni închisoare pentru comiterea infracțiunii de ultraj contra bunelor moravuri și tulburarea ordinii și liniștii publice. În baza art. 2 alin. (1) pct. 1 din Legea nr. 61/1991 republicată cu aplic.
art. 73 lit. b) C. pen., a fost condamnat același inculpat la pedeapsa de 2 (două) luni închisoare pentru comiterea infracțiunii de port fără drept a cuțitului în locurile și împrejurările în care s-ar putea primejdui viața sau integritatea corporală a persoanelor ori s-ar putea tulbura ordinea și liniștea publică. În baza art. 33 lit. a) C. pen., art. 34 C. pen. s-au contopit pedepsele aplicate inculpatului C.C.M., urmând ca acesta să execute pedeapsa cea mai grea de 3 (trei) ani închisoare. În baza art. 71 C. pen. au fost interzise inculpatului C.C.M. exercitarea drepturilor civile prevăzute de art. 64 lit. a), lit. b) C. pen. 2. În baza art. 322 alin. (1) C. pen. a fost condamnat inculpatul C.F., cetățean român, studii 2 clase, necăsătorit, fără copii minori, fără ocupație, fără antecedente penale, la pedeapsa de 3 (trei) luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de încăierare.
În baza art. 321 alin. (1) C. pen. a fost condamnat același inculpat la pedeapsa de 1 (un) an închisoare pentru comiterea infracțiunii de ultraj contra bunelor moravuri și tulburarea ordinii și liniștii publice. În baza art. 33 lit. a) C. pen., art. 34 C. pen. au fost contopite pedepsele aplicate inculpatului C.F., urmând ca acesta să execute pedeapsa rezultantă de 1 (un) an închisoare. În baza art. 71 C. pen. a fost interzisă inculpatului C.F. exercitarea drepturilor civile prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b) C. pen. În baza art. 81 C. pen. s-a suspendat condiționat executarea pedepsei de 1 an închisoare pe o durată de 3 ani, care constituie termen de încercare în condițiile art. 82 C. pen.
În baza art. 71 alin. (5) C. pen., pe durata suspendării condiționate a pedepsei aplicate s-a suspendat și pedeapsa accesorie. În baza art. 359 C. proc. pen., a fost atrasă atenția inculpatului asupra cauzelor de revocare a suspendării condiționate a executării pedepsei prevăzute de art. 83 C. pen. 3. În baza art. 322 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 320 1 C. proc. pen. a fost condamnat inculpatul C.C., cetățean român, studii 4 clase, căsătorit, 4 copii minori, fără ocupație, fără antecedente penale, la pedeapsa de 2 (două) luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de încăierare. În baza art. 321 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 320 1 C. proc. pen. a fost condamnat același inculpat la pedeapsa de 8 (opt) luni închisoare pentru comiterea infracțiunii de ultraj contra bunelor moravuri și tulburarea ordinii și liniștii publice.
În baza art. 33 lit. a) C. pen., art. 34 C. pen. au fost contopite pedepsele aplicate inculpatului C.C., urmând ca acesta să execute pedeapsa rezultantă de 8 (opt) luni închisoare. În baza art. 71 C. pen. a fost interzisă inculpatului C.C. exercitarea drepturilor civile prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b) C. pen. În baza art. 81 C. pen. s-a suspendat condiționat executarea pedepsei de 6 luni închisoare pe o durată de 2 ani și 8 luni, care constituie termen de încercare în condițiile art. 82 C. pen. În baza art. 71 alin. (5) C. pen., pe durata suspendării condiționate a pedepsei aplicate s-a suspendat și pedeapsa accesorie. În baza art. 359 C. proc. pen., a fost atrasă atenția inculpatului asupra cauzelor de revocare a suspendării condiționate a executării pedepsei prevăzute de art. 83 C. pen.
4. În baza art. 322 alin. (1) C. pen. a fost condamnat inculpatul C.V., cetățean român, studii 8 clase, căsătorit, cu doi copii minori, stagiul militar nesatisfăcut, fără ocupație, la pedeapsa de 3 (trei) luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de încăierare. În baza art. 321 alin. (1) C. pen. a fost condamnat același inculpat la pedeapsa de 1 (un) an închisoare pentru comiterea infracțiunii de ultraj contra bunelor moravuri și tulburarea ordinii și liniștii publice. În baza art. 33 lit. a) C. pen., art. 34 C. pen. au fost contopite pedepsele aplicate inculpatului C.V., urmând ca acesta să execute pedeapsa rezultantă de 1 (un) an închisoare. În baza art. 71 C. pen. a fost interzisă inculpatului C.V.
exercitarea drepturilor civile prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b) C. pen. În baza art. 81 C. pen. s-a suspendat condiționat executarea pedepsei de 1 an închisoare pe o durată de 3 ani, care constituie termen de încercare în condițiile art. 82 C. pen. În baza art. 71 alin. (5) C. pen., pe durata suspendării condiționate a pedepsei aplicate s-a suspendat și pedeapsa accesorie. În baza art. 359 C. proc. pen., s-a atras atenția inculpatului asupra cauzelor de revocare a suspendării condiționate a executării pedepsei prevăzute de art. 83 C. pen. În baza art. 14, 346 C. proc. pen., art. 313 din Legea 95/2006 au fost admise acțiunile civile exercitate de părțile civile Spitalul Clinic Județean de Urgență Sibiu și Serviciul de Ambulanță Județean Sibiu, și în consecință: A fost obligat inculpatul C.C.M.
să plătească, în raport cu contribuția sa la cheltuielile de spitalizare și transport a inculpatului - parte vătămată C.C. următoarele sume: Spitalului Clinic Județean de Urgență Sibiu suma de 705, 24 RON; Serviciului de Ambulanță Județean Sibiu - suma de 167,2 RON. Au fost obligați fiecare dintre inculpații C.F., C.C. și C.V. la plata următoarelor sume: câte 211,36 RON fiecare în favoarea Spitalului Clinic Județean de Urgență Sibiu; câte 236,29 RON fiecare în favoarea Serviciului Județean de Ambulanță Sibiu. Au fost respinse acțiunile civile formulate de inculpații-părți vătămate C.F., C.C.M. și respectiv inculpatul-parte vătămată C.C. ca neîntemeiate. În baza art. 118 lit. b) C. pen. s-a dispus confiscarea cuțitului - corp delict folosit de inculpatul C.C.M.
la comiterea faptei, înregistrat în Registru Corpuri delicte al Tribunalului Sibiu 57/2011. În baza art. 7 din Legea nr. 76/2008 s-a dispus prelevarea de probe biologice de la inculpatul C.C.M. în vederea introducerii profilului genetic în baza de date a S.N.D.G.J., la data la data eliberării din penitenciar. în baza art. 191 alin. (1) și (2) C. proc. pen., obligă inculpații la plata cheltuielilor judiciare către stat. Pentru a pronunța această soluție prima instanță a reținut următoarele considerente: În temeiul probațiunii administrate în faza de urmărire penală și nemijlocit în fața instanței, respectiv : procesului-verbal de cercetare la față locului ocazie cu care a fost ridicat cuțitul folosit de învinuitul C.C.M.
în agresarea învinuitului C.C. iar în curtea imobilului locuit de înv. C.C. s-a constatat prezența unei substanțe roșietice, după aspect sânge, dispusă sub formă de pete; raportul de constatare medico-legală nr. 399/II/a/44 din 4 august 2011, al Serviciului de Medicină Legală Județean Sibiu, privind leziunile traumatice prezentate de învinuitul C.C., mecanismul lor de formare și urmările acestora asupra sănătății și vieții persoanei menționate; certificatul medico-legal nr. 1/a/678 din 27 iulie 2011, în care se concluzionează că învinuitul C.C.M. a prezentat leziuni traumatice produse prin lovire cu corpuri dure și compresiune cu mâna care au necesitat îngrijiri medicale de 4 - 5 zile pentru vindecare; certificatul medico-legal nr. 1/a/689 din 28 iulie 2011 al Serviciului de Medicină Legală Județean Sibiu, în care se reține că învinuitul C.V.
a prezentat leziuni traumatice produse prin lovire cu corpuri dure, cădere pe un plan dur și compresiune cu mâna la nivelul gâtului; declarațiile martorilor F.I., C.I., C.C.F., R.C., C.M., C.C.Z., C.M.Z., și R.I.G., care precizează că în data de 26 iulie 2011, orele 22.00, în comuna G.R., jud. Sibiu, în stradă, învinuiții C.C.M. și C.F. s-au încăierat cu învinuiții C.C. și C.V., și-au adresat cuvinte injurioase și indecente, și-au aplicat reciproc lovituri cu pumnii și picioarele, fiind despărțiți de învinuiții G.C. și G.D., că învinuitul C.C.M. a pătruns în curtea imobilului vecin unde l-a atacat și lovit cu un cuțit pe învinuitul C.C., toate aceste acțiuni fiind desfășurate în prezența unui număr mare de consăteni, speriați și neliniștiți de cele văzute; declarațiile învinuiților C.C.M., C.F., C.C., C.V., G.C.
și G.D., cu privire la modul în care s-a produs și desfășurat încăierarea și urmările acesteia; declarațiile inculpaților în fața instanței; declarațiile martorii F.I.; R.C., C.C.Z., C.C.F., C.I., R.I.G., C.M.Z., instanța a reținut în fapt următoarele: Toți inculpații locuiesc în comuna G.R., jud. Sibiu, având casele în apropiere una de cealaltă. În data de 26 iulie 2011, în jurul orelor 22.00, inculpatul C.C.M., aflat în stare de ebrietate, a rupt scânduri din gardul casei familiei C.C., lucru ce a determinat ieșirea inculpatului C.C. în stradă. Acesta l-a înjurat pe inculpatul C.C.M., imediat între cei doi declanșându-se un conflict verbal, urmat de agresiuni fizice reciproce. La scurt timp, în stradă au ieșit C.F.
(fratele lui C.C.M.) și respectiv C.V. (fiul lui C.C.), între cele patru persoane constituite în două grupuri producându-se o încăierare în care acestea s-au lovit reciproc și și-au adresat injurii. Conflictul a durat câteva minute, timp în care, la fața locului s-au strâns mai multe persoane care încercau să-i despartă pe cei patru inculpați. Într-un final, inculpații au intrat fiecare în curțile proprii, astfel că incidentul părea încheiat. Din cauza surescitării produse de alcool, inculpatul C.C.M. a revenit în stradă, de unde a pătruns fără drept în curtea locuinței familiei C.C. având asupra sa și un cuțit. Cu acest obiect contondent i-a aplicat mai multe lovituri inculpatului C.C., în prezența familiei acestuia din urmă.
Loviturile au vizat zona toracică posterioară, soldându-se cu două plăgi toracice înjunghiate, una dintre ele penetrantă cu hemotorax drept, care au impus spitalizarea celui agresat și acordarea de îngrijiri medicale pentru salvarea vieții. Pe parcursul încăierării au suferit leziuni și inculpații C.V., C.F. și C.C.M. care au necesitat 4 - 9 zile de îngrijiri medicale. Actele de agresiune reciproce exercitate de cei patru inculpați au tulburat în mod vădit liniștea publică, manifestările la care aceștia s-au dedat aducând atingere bunelor moravuri. La ultimul termen de judecată, inculpatul C.C.M., prin apărător ales, a solicitat schimbarea încadrării juridice a faptelor acestui inculpat din infracțiunea de tentativă la omor calificat în infracțiunea de lovire motivându-și solicitarea prin aceea că viața inculpatului C.C.
nu a fost pusă în primejdie, și pe de altă parte cuțitul folosit nu îndeplinește condițiile Legii nr. 295/2004 pentru a fi considerată armă. Instanța a respins această cerere ca neîntemeiată, din probatoriul administrat în cauză rezultând cu certitudine că inculpatul C.C.M. a acționat cu intenție (indirectă) de a ucide acceptând că prin acțiunea sa agresivă, se poate produce moartea victimei. Susținerea inculpatului în sensul că a săvârșit fapta în stare de legitimă apărare a fost înlăturată cu motivarea că acesta a comis infracțiunea de omor în momentul în care se afla fără drept în curtea victimei, astfel că această apărare a acestui inculpat este neîntemeiată.
În drept, s-a arătat că faptele inculpatului C.C.M., așa cum au fost descrise, constituie infracțiunile de tentativă la omor calificat, violare de domiciliu în formă agravată, ultraj contra bunelor moravuri și tulburarea ordinii și liniștii publice și port fără drept al cuțitului în locurile și împrejurările în care s-ar putea primejdui viața sau integritatea corporală a persoanelor ori s-ar putea tulbura ordinea și liniștea publică, fapte aflate în concurs real de infracțiuni. Instanța a reținut în favoarea acestui inculpat circumstanța atenuantă prev. de art. 73 lit. b) C. pen., respectiv scuza provocării arătând că inculpatul a reacționat violent într-o primă fază, când s-a produs încăierarea, datorită faptului că a fost înjurat de către coinculpatul C.C., iar apoi, așa cum rezultă din declarațiile martorilor audiați în cursul judecății, a fost persoana cea mai agresată în încăierarea creată în stradă.
În privința celorlalți trei inculpați, instanța a apreciat, din coroborarea probelor administrate că vinovăția acestora în comiterea infracțiunilor de încăierare și ultraj contra bunelor moravuri și tulburarea ordinii și liniștii publice a fost dovedită în cauză. Susținerea inculpatului C.V. în sensul că a fost prins în încăierare împotriva voinței sale, doar pentru a-și apăra tatăl a fost înlăturată ca neîntemeiată, instanța motivând că acest inculpat a participat activ, intenționat, la încăierare, lovind și el pe ceilalți inculpați, nu s-a limitat doar la a-l apăra pe coinculpatul C.C. Inculpatul C.C., și-a recunoscut vinovăția, în procedura prevăzută de art. 320 1 C. proc. pen. La individualizarea judiciară a pedepsei instanța a reținut criteriile generale de individualizare prev. de art. 72 C. pen.
art. 4 lit. a), lit. b) C. pen. În privința inculpaților C.F., C.C. și C.V. instanța a apreciat că pronunțarea condamnării constituie un avertisment pentru aceștia, în sensul că, chiar și fără executarea efectivă a pedepsei nu vor mai săvârși infracțiuni, astfel că scopul pedepsei poate fi realizat fără privare de libertate, și a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei. În ce privește latura civilă a cauzei s-a reținut că s-au constituit părți civile spitalul Clinic Județean de Urgență Sibiu și Serviciul de Ambulanță Județean Sibiu cu contravaloarea cheltuielilor de spitalizare și de transport necesare inculpaților - părți vătămate C.C., C.F., C.C.M. Ținând cont de proporția culpei inculpatului C.C.M.
la producerea acestor cheltuieli (apreciată de instanță la 75%), instanța a obligat inculpații la suportarea lor. S-a reținut că s-au constituit părți civile și inculpații părți vătămate C.F. și C.C.M. împotriva inculpaților C.C. și C.V. (cu suma de 100.000 fiecare, reprezentând daune morale) și de asemenea inculpatul parte vătămată C.C. împotriva inculpaților C.F. și C.C.M. (cu suma de 1500 RON daune materiale și 5000 RON daune morale). Instanța a respins ca neîntemeiate acțiunile civile reciproce ale inculpaților motivând că prejudiciile cauzate sunt consecința propriilor acțiuni de natură penală. Împotriva acestei soluții au declarat apel Parchetul de pe lângă Tribunalul Sibiu și inculpații C.C.M.
și C.F. În apelul său Parchetul de pe lângă Tribunalul Sibiu a solicitat desființarea hotărârii și în rejudecare înlăturarea reținerii stării de provocare în favoarea inculpatului C.C.M. în raport cu infracțiunile de violare de domiciliu, ultraj contra bunelor moravuri, tulburarea liniștii publice și portul fără drept a cuțitului în locurile publice, aplicarea unei pedepsei complementare la pedeapsa rezultantă obținută în urma contopirii pentru inculpatul C.C.M. și aplicarea unui spor la pedeapsa rezultantă aplicată inculpatului C.C.M. În apelul său inculpatul C.C.M. a solicitat desființarea hotărârii și în rejudecare suspendarea executării pedepsei sub supraveghere, prev. de art. 86 1 C. pen., s-a susținut că o asemenea soluție poate fi adoptată deoarece inculpatul nu are antecedente penale, regretă faptele și a săvârșit faptele în stare de provocare.
În plus s-a arătat că soția inculpatului este însărcinată. În ce-l privește pe inculpatul C.F. s-a solicitat să se dispună încetarea procesului penal deoarece a intervenit decesul acestuia. Deliberând asupra apelurilor, prin prisma motivelor invocate, și din oficiu, în limitele prevăzute de art. 371 C. proc. pen. Curtea a reținut următoarele: Instanța de fond a stabilit, în temeiul, probațiunii administrate o stare de fapt corectă. Apelanții nu au criticat hotărârea sub acest aspect. Din declarațiile inculpaților coroborate cu declarațiile martorilor F.I., R.C., C.C.Z., C.C.F., C.I., R.I.G., C.M.Z. a rezultat fără dubiu că în data de 26 iulie 2011 între inculpații C.C.M. și C.F., pe de o parte, și inculpații C.C.
și C.V. a avut loc un conflict aceștia insultându-se și agresându-se reciproc, încăierarea lor aducând atingere bunelor moravuri și tulburând ordinea și liniștea publică, fapte care întrunesc elementele constitutive ale infracțiunilor prev. de art. 321 alin. (1) C. pen. și 322 alin. (1) C. pen. Totodată inculpatul C.C.M. cu același prilej a intrat fără drept în curtea familiei C.C. purtând asupra sa, fără drept, un cuțit cu care, a aplicat mai multe lovituri părții vătămate C.C. în zona pieptului, una dintre ele afectând plămânul acesteia, fapte care întrunesc elementele constitutive ale infracțiunilor de violare de domiciliu prev. de art. 192 alin. (1) și (2) C. pen., port, fără drept, de cuțit, prev. de art. 2 alin. (1) pct. 1 din Legea nr. 61/1991 și tentativă de omor calificat prev. de art. 20 rap.
la art. 17 4 alin. (1) și (2) cu art. 17 5 alin. (1) lit. i) C. pen. În ce privește criticile apelantului Parchetul de pe lângă Tribunalul Sibiu Curtea a reținut că acestea sunt întemeiate. În mod eronat instanța de fond a reținut la încadrarea juridică a infracțiunilor de violare de domiciliu, ultraj contra bunelor moravuri și port fără drept de cuțit starea de provocare reținute în sarcina inculpatului C.C.M. Starea de provocare trebuie stabilită pentru fiecare infracțiune în parte, or, în cauză nu s-a dovedit că săvârșirea acestor infracțiuni ar fi avut loc sub stăpânirea unei puternice tulburări sau emoții determinate de o tulburare din partea părții vătămate.
Distinct de aceasta în situația infracțiunilor de port fără drept de cuțit și ultraj contra bunelor moravuri subiectul pasiv al acestora este statul astfel că nu poate fi vorba de o "provocare a părții vătămate". S-a reținut că este justificată susținerea apelantului în sensul că instanța de fond a omis, la contopirea pedepselor stabilite inculpatului C.C.M., să aplice dispozițiile art. 35 alin. (1) C. pen. referitoare la aplicarea pedepsei complementare alături de pedeapsa rezultată în urma contopirii pedepselor cu închisoare. De asemenea având în vedere numărul mare de infracțiuni pentru care a fost condamnat inculpatul C.C.M., gravitatea acestora, Curtea a arătat că la individualizarea judiciară a pedepsei, instanța trebuia ca în procesul de contopire să dispună, în temeiul art. 34 lit. b) C. pen., aplicarea unui spor pedepsei rezultante.
Criticile apelantului C.C.M. s-a apreciat că sunt întemeiate în parte. Astfel Curtea a arătat că, în raport de conduita inculpatului anterior săvârșirii infracțiunilor - acesta nu a mai fost confruntat cu legea penală și de conduita sa sinceră pe parcursul derulării procedurilor era justificată reținerea în favoarea sa a circumstanțelor atenuante facultative prev. de art. 74 lit. a) și b) C. pen. De asemenea Curtea a arătat că în mod eronat instanța de fond a interzis inculpatului, ca pedeapsă accesorie, exercitarea drepturilor civile prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza I, apreciind că deși inculpatul a săvârșit fapte grave conduita generală a acestuia nu impune privarea sa de dreptul de a alege.
Solicitarea inculpatului de a se aplica la individualizare judiciară a executării pedepsei rezultante dispozițiile art. 86 1 C. pen. privind suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei s-a reținut că sunt neîntemeiate. În raport de gravitatea faptei de tentativă de omor, și de împrejurările săvârșirii ei, Curtea a arătat că nu sunt temeiuri suficiente de a considera că scopul pedepsei poate fi atins și fără executarea acesteia în regim de detenție. Scuza provocării reținută în favoarea inculpatului a avut drept consecință, alături de circumstanțele atenuante facultative aplicarea unei pedepse sub minimul special însă nu poate justifica și suspendarea executării pedepsei. Distinct de aceasta, ca urmare a admiterii apelului parchetului și aplicării unui spor de pedeapsă la pedeapsa rezultantă a închisorii, condiția limitei de 3 ani închisoare pentru concurs de infracțiuni prev. de art. 86 1 alin. (2) C. pen.
nu este îndeplinită astfel că o asemenea soluție nu poate fi adoptată legal. În ceea ce-l privește pe apelantul C.F. Curtea a constatat că pe durata derulării procedurilor, la data de 21 mai 2012 a intervenit decesul acestuia astfel că sunt incidente în cauză dispozițiile referitoare la încetarea procesului penal. Față de cele ce preced, în temeiul art. 379 alin. (1) pct. 2 lit. b) C. proc. pen. s-au admis apelurile declarate de Parchetul de pe lângă Tribunalul Sibiu și inculpații C.C.M. și C.F. împotriva Sentinței penale nr. 46 din 4 aprilie 2012 pronunțată de Tribunalul Sibiu în Dosar penal nr. 7046/85/2011. A fost desființată sentința penală atacată sub următoarele aspecte: - reținerea greșită a stării de provocare în favoarea inculpatului C.C.M.
în raport cu infracțiunile de violare de domiciliu, ultraj contra bunelor moravuri, tulburarea liniștii publice și portul fără drept a cuțitului în locurile publice; - omisiunii aplicării pedepsei complementare la pedeapsa rezultantă obținută în urma contopirii; - nereținerea circumstanțelor atenuante facultative prev. de art. 74 lit. a), c) C. pen. în favoarea inculpatului C.C.M.; - omisiunea aplicării unui spor de pedeapsă inculpatului C.C.M.; - aplicarea pedepsei accesorii și complementare a interzicerii dreptului de a alege prev. de art. 64 lit. a) teza I C. pen.; - intervenția cauzei de încetare a procesului penal față de inculpatul C.F. și procedând la o nouă judecată în aceste limite: S-a descontopit pedeapsa de 3 ani închisoare aplicată inculpatului C.C.M.
în elementele ei componente de: - 3 ani închisoare și 2 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a), b) C. pen. pentru infracțiunea de tentativă la omor calificat prev. de art. 20 rap. la art. 17 4 alin. (1) și (2) combinat cu art. 17 5 alin. (1) lit. i) cu art. 73 lit. b) C. pen.; - 1 an închisoare pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 192 alin. (1) și (2) teza 1 și 3 C. pen. cu aplicarea art. 73 lit. b) C. pen.; - 6 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 321 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 73 lit. b) C. pen.; - 2 luni închisoare pentru comiterea infracțiunii prev. de art. 2 alin. (1) pct. 1 din Legea nr. 61/1991 republicată cu art. 73 lit. b) C. pen.
S-au înlăturat dispozițiile art. 73 lit. b) C. pen. pentru infracțiunile prev. de art. 192 alin. (1) și (2) teza 1 și 3 C. pen., art. 321 alin. (1) C. pen., art. 2 alin. (1) pct. 1 din Legea nr. 61/1991 republicată. S-au reținut în favoarea inculpatului C.C.M. circumstanțele atenuante prev. de art. 74 lit. a), c) C. pen. în raport cu toate infracțiunile deduse judecății, și s-au stabilit la: - 3 ani închisoare și 1 an interzicerea drepturilor civile prev. de art. 64 lit. a) teza 2, lit. b) C. pen. pedeapsa pentru infracțiunea prev. de art. 20 rap. la art. 17 4 alin. (1) și (2) combinat cu art. 17 5 alin. (1) lit. i) C. pen. cu art. 73 lit. b) C. pen., art. 74 lit. a), c) C. pen., - 1 an închisoare pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 192 alin. (1) și (2) C. pen.
cu aplicarea art. 74 lit. a), c) C. pen., 76 C. pen., - 6 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 321 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 74 lit. a), c) C. pen., 76 C. pen., - 3 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 2 alin. (1) pct. 1 din Legea nr. 61/1991 cu aplicarea art. 74 lit. a), c) C. pen., 76 C. pen. în baza art. 33 lit. a), 34 lit. b), 35 C. pen. s-au contopit pedepsele sus-arătate în cea mai grea de 3 ani închisoare care a fost sporită la 3 ani și 4 luni închisoare și 1 an pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza 2 C. pen., lit. b) C. pen. S-au înlăturat din conținutul pedepsei accesorii aplicate inculpatului C.C.M.
dispozițiile prev. la teza 1 lit. a) a art. 64 C. pen. În baza art. 11 pct. 2 lit. b) rap. la art. 10 lit. g) C. proc. pen. s-a încetat procesul penal pornit împotriva inculpatului C.F. pentru săvârșirea infracțiunilor prev. de art. 321 alin. (1) C. pen. și art. 322 alin. (1) C. pen., ca urmare a intervenției decesului acestuia. Celelalte dispoziții ale sentinței penale atacate au fost menținute. Împotriva acestei decizii a declarat recurs inculpatul C.C.M. care a criticat decizia recurată prin prisma cazului de casare prev. de art. 385 9 pct. 14 C. proc. pen., solicitând admiterea recursului, casarea deciziei recurate, reținerea circumstanțelor atenuante, înlăturarea sporului de pedeapsă și schimbarea modalității de executare.
Examinând recursul declarat prin prisma cazului de casare invocat, Înalta Curte reține că recursul este nefondat, pentru considerentele ce se vor arăta. Instanța de apel a avut în vedere criteriile generale de individualizare prev. de art. 72 C. pen., gradul de pericol social concret al infracțiunilor săvârșite de inculpat, modalitatea concretă de săvârșire a faptelor, gradul de participație al inculpatului la săvârșirea faptelor reținute în sarcina sa.
Înalta Curte adaugă analizei instanței anterioare, pe aspectul individualizării judiciare, faptul că din perspectiva gradului de pericol social al faptei și al făptuitorilor acestea trebuie apreciate ca fiind relativ ridicate având în vedere modul de operare descris anterior, pluralitatea de infracțiuni și inculpați, urmările produse asupra părții vătămate, dar și aspectul favorabil privitor la conduita inculpatului în cursul urmăririi penale și a cercetării judecătorești, de cooperare cu organul judiciar, aspect ce a determinat reținerea circumstanțelor atenuante facultative prev. de art. 74 lit. a) și c) C. pen. Aceste criterii conduc la concluzia că pedepsele principale, pedeapsa accesorie, cât și modalitatea de executare sunt corespunzătoare și pot asigura atingerea scopurilor preventive și educative ale sancțiunii.
Circumstanțele personale referitoare la situația familială, conduita bună avută anterior săvârșirii faptei, cu accent pe lipsa antecedentelor penale, vârstă și starea materială, precum și faptul că este întreținător al familiei, având un copil minor, nu sunt suficiente pentru a conduce la necesitatea reducerii cuantumului pedepselor ori la reținerea mai largă a unor circumstanțe atenuante, sau înlăturarea sporului de pedeapsă, raportat la natura și gravitatea faptelor imputate, modalitatea de operare și consecințele acestora, aceste împrejurări nu pot fi apreciate decât ca și riscuri asumate la încălcarea legii penale și cu atât mai mult, cu cât instanța de apel a reținut deja în favoarea inculpatului aceste circumstanțe.
Înalta Curte apreciază că pedepsele stabilite și modalitatea de executare sunt apte să atingă scopul preventiv și educativ al sancțiunii și nu se impune reindividualizarea judiciară a acestora și în raport de cuantumul pedepselor aplicate, dispozițiile art. 86 1 C. pen. nu au incidență în cauză. Față de aceste considerente, în baza art. 385 15 pct. 1 lit. b) C. proc. pen., se va respinge ca nefondat recursul declarat de inculpatul C.C.M. împotriva Deciziei penale nr. 101/A din 13 septembrie 2012 a Curții de Apel Alba Iulia, secția penală. Va obliga recurentul inculpat la plata sumei de 300 RON cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 100 RON, reprezentând onorariul parțial cuvenit apărătorului desemnat din oficiu până la prezentarea apărătorului ales, se va avansa din fondul Ministerului Justiției.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E Respinge ca nefondat recursul declarat de inculpatul C.C.M. împotriva Deciziei penale nr. 101/A din 13 septembrie 2012 a Curții de Apel Alba Iulia, secția penală. Obligă recurentul inculpat la plata sumei de 300 RON cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 100 RON, reprezentând onorariul parțial cuvenit apărătorului desemnat din oficiu până la prezentarea apărătorului ales, se va avansa din fondul Ministerului Justiției. Definitivă. Pronunțată în ședința publică, azi 24 aprilie 2013. Procesat de GGC - GV
Grupate prin similitudine semantică
Caută în toată jurisprudența, nu doar în această hotărâre.
Contul gratuit ridică limita la 40 de căutări pe zi, deschide căutarea semantică în română, rusă și engleză și 3 întrebări zilnice către asistentul AI. Fără card.