ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1423/2013

ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1423/2013 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2013)

Asupra recursului de față;

În baza înscrisurilor aflate la dosar,

constată următoarele:

Prin

Sentința penală nr. 46/2012 pronunțată de Tribunalul Sibiu în Dosar nr.

7046/85/2011 s-a dispus:

Respingerea cererii de schimbare a încadrării

juridice a faptei inculpatului C.C.M. din infracțiunea prevăzută de art. 20

raportat la art. 17

4

alin. (1) și (2) combinat cu art. 17

5

alin. (1) lit. i) C. pen. în infracțiunea prevăzută de art. 180 alin. (2) C.

pen.

4

alin. (1) și (2) combinat cu art. 17

5

alin. (1) lit. i) C. pen. cu

aplic art. 73 lit. b) C. pen., a fost condamnat inculpatul C.C.M., cetățean

român, studii 5 clase, necăsătorit, fără copii minori, fără ocupație, fără

antecedente penale, la pedeapsa de 3 (trei) ani închisoare pentru comiterea

infracțiunii de omor calificat în forma tentativei.

În baza art. 65 alin. (2) C. pen. s-a aplicat

inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor civile prevăzute

de art. 64 lit. a), lit. b) C. pen. pe o durată de 2 ani după executarea

pedepsei.

În baza art. 192 alin. (1) și (2), teza 1 și

3 C. pen. cu aplic. art. 73 lit. b) C. pen. a fost condamnat inculpatul la

pedeapsa de 1 (un) an închisoare pentru comiterea infracțiunii de violare de

domiciliu.

În baza art. 321 alin. (1) C. pen. cu aplic.

art. 73 lit. b) C. pen., a fost condamnat același inculpat la pedeapsa de 6

(șase) luni închisoare pentru comiterea infracțiunii de ultraj contra bunelor

moravuri și tulburarea ordinii și liniștii publice.

În baza art. 2 alin. (1) pct. 1 din Legea nr.

61/1991 republicată cu aplic. art. 73 lit. b) C. pen., a fost condamnat același

inculpat la pedeapsa de 2 (două) luni închisoare pentru comiterea infracțiunii

de port fără drept a cuțitului în locurile și împrejurările în care s-ar putea

primejdui viața sau integritatea corporală a persoanelor ori s-ar putea tulbura

ordinea și liniștea publică.

În baza art. 33 lit. a) C. pen., art. 34 C.

pen. s-au contopit pedepsele aplicate inculpatului C.C.M., urmând ca acesta să

execute pedeapsa cea mai grea de 3 (trei) ani închisoare.

În baza art. 71 C. pen. au fost interzise

inculpatului C.C.M. exercitarea drepturilor civile prevăzute de art. 64 lit.

a),  lit. b) C. pen.

condamnat inculpatul C.F., cetățean român, studii 2 clase, necăsătorit, fără

copii minori, fără ocupație, fără antecedente penale, la pedeapsa de 3 (trei)

luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de încăierare.

În baza art. 321 alin. (1) C. pen. a fost

condamnat același inculpat la pedeapsa de 1 (un) an închisoare pentru comiterea

infracțiunii de ultraj contra bunelor moravuri și tulburarea ordinii și

liniștii publice.

În baza art. 33 lit. a) C. pen., art. 34 C.

pen. au fost contopite pedepsele aplicate inculpatului C.F., urmând ca acesta

să execute pedeapsa rezultantă de 1 (un) an închisoare.

În baza art. 71 C. pen. a fost interzisă

inculpatului C.F. exercitarea drepturilor civile prevăzute de art. 64 lit. a)

teza a II-a, lit. b) C. pen.

În baza art. 81 C. pen. s-a suspendat

condiționat executarea pedepsei de 1 an închisoare pe o durată de 3 ani, care

constituie termen de încercare în condițiile art. 82 C. pen. În baza art. 71

alin. (5) C. pen., pe durata suspendării condiționate a pedepsei aplicate s-a

suspendat și pedeapsa accesorie.

În baza art. 359 C. proc. pen., a fost atrasă

atenția inculpatului asupra cauzelor de revocare a suspendării condiționate a

executării pedepsei prevăzute de art. 83 C. pen.

aplicarea art. 320

1

C. proc. pen. a fost condamnat inculpatul C.C.,

cetățean român, studii 4 clase, căsătorit, 4 copii minori, fără ocupație, fără

antecedente penale, la pedeapsa de 2 (două) luni închisoare pentru săvârșirea

infracțiunii de încăierare.

În baza art. 321 alin. (1) C. pen. cu

aplicarea art. 320

1

C. proc. pen. a fost condamnat același inculpat

la pedeapsa de 8 (opt) luni închisoare pentru comiterea infracțiunii de ultraj

contra bunelor moravuri și tulburarea ordinii și liniștii publice.

În baza art. 33 lit. a) C. pen., art. 34 C.

pen. au fost contopite pedepsele aplicate inculpatului C.C., urmând ca acesta

să execute pedeapsa rezultantă de 8 (opt) luni închisoare.

În baza art. 71 C. pen. a fost interzisă

inculpatului C.C. exercitarea drepturilor civile prevăzute de art. 64 lit. a)

teza a II-a, lit. b) C. pen.

În baza art. 81 C. pen. s-a suspendat

condiționat executarea pedepsei de 6 luni închisoare pe o durată de 2 ani și 8

luni, care constituie termen de încercare în condițiile art. 82 C. pen.

În baza art. 71 alin. (5) C. pen., pe durata

suspendării condiționate a pedepsei aplicate s-a suspendat și pedeapsa

accesorie.

În baza art. 359 C. proc. pen., a fost atrasă

atenția inculpatului asupra cauzelor de revocare a suspendării condiționate a

executării pedepsei prevăzute de art. 83 C. pen.

condamnat inculpatul C.V., cetățean român, studii 8 clase, căsătorit, cu doi

copii minori, stagiul militar nesatisfăcut, fără ocupație, la pedeapsa de 3

(trei) luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de încăierare.

În baza art. 321 alin. (1) C. pen. a fost

condamnat același inculpat la pedeapsa de 1 (un) an închisoare pentru comiterea

infracțiunii de ultraj contra bunelor moravuri și tulburarea ordinii și

liniștii publice.

În baza art. 33 lit. a) C. pen., art. 34 C.

pen. au fost contopite pedepsele aplicate inculpatului C.V., urmând ca acesta

să execute pedeapsa rezultantă de 1 (un) an închisoare.

În baza art. 71 C. pen. a fost interzisă

inculpatului C.V. exercitarea drepturilor civile prevăzute de art. 64 lit. a)

teza a II-a, lit. b) C. pen.

În baza art. 81 C. pen. s-a suspendat

condiționat executarea pedepsei de 1 an închisoare pe o durată de 3 ani, care

constituie termen de încercare în condițiile art. 82 C. pen.

În baza art. 71 alin. (5) C. pen., pe durata

suspendării condiționate a pedepsei aplicate s-a suspendat și pedeapsa

accesorie.

În baza art. 359 C. proc. pen., s-a atras

atenția inculpatului asupra cauzelor de revocare a suspendării condiționate a

executării pedepsei prevăzute de art. 83 C. pen.

În baza art. 14, 346 C. proc. pen., art. 313

din Legea 95/2006 au fost admise acțiunile civile exercitate de părțile civile

Spitalul Clinic Județean de Urgență Sibiu și Serviciul de Ambulanță Județean

Sibiu, și în consecință:

A fost obligat inculpatul C.C.M. să

plătească, în raport cu contribuția sa la cheltuielile de spitalizare și

transport a inculpatului - parte vătămată C.C. următoarele sume: Spitalului

Clinic Județean de Urgență Sibiu suma de 705, 24 RON; Serviciului de Ambulanță

Județean Sibiu - suma de 167,2 RON.

Au fost obligați fiecare dintre inculpații

C.F., C.C. și C.V. la plata următoarelor sume: câte 211,36 RON fiecare în

favoarea Spitalului Clinic Județean de Urgență Sibiu; câte 236,29 RON fiecare

în favoarea Serviciului Județean de Ambulanță Sibiu.

Au fost respinse acțiunile civile formulate

de inculpații-părți vătămate C.F., C.C.M. și respectiv inculpatul-parte

vătămată C.C. ca neîntemeiate.

În baza art. 118 lit. b) C. pen. s-a dispus

confiscarea cuțitului - corp delict folosit de inculpatul C.C.M. la comiterea

faptei, înregistrat în Registru Corpuri delicte al Tribunalului Sibiu 57/2011.

În baza art. 7 din Legea nr. 76/2008 s-a dispus prelevarea de probe biologice

de la inculpatul C.C.M. în vederea introducerii profilului genetic în baza de

date a S.N.D.G.J., la data la data eliberării din penitenciar. în baza art. 191

alin. (1) și (2) C. proc. pen., obligă inculpații la plata cheltuielilor

judiciare către stat.

Pentru a pronunța această soluție prima

instanță a reținut următoarele considerente:

În temeiul probațiunii administrate în faza

de urmărire penală și nemijlocit în fața instanței, respectiv :

procesului-verbal de cercetare la față locului ocazie cu care a fost ridicat

cuțitul folosit de învinuitul C.C.M. în agresarea învinuitului C.C. iar în

curtea imobilului locuit de înv. C.C. s-a constatat prezența unei substanțe

roșietice, după aspect sânge, dispusă sub formă de pete; raportul de constatare

medico-legală nr. 399/II/a/44 din 4 august 2011, al Serviciului de Medicină

Legală Județean Sibiu, privind leziunile traumatice prezentate de învinuitul

C.C., mecanismul lor de formare și urmările acestora asupra sănătății și vieții

persoanei menționate; certificatul medico-legal nr. 1/a/678 din 27 iulie 2011,

în care se concluzionează că învinuitul C.C.M. a prezentat leziuni traumatice

produse prin lovire cu corpuri dure și compresiune cu mâna care au necesitat

îngrijiri medicale de 4 - 5 zile pentru vindecare; certificatul medico-legal

nr. 1/a/689 din 28 iulie 2011 al Serviciului de Medicină Legală Județean Sibiu,

în care se reține că învinuitul C.V. a prezentat leziuni traumatice produse

prin lovire cu corpuri dure, cădere pe un plan dur și compresiune cu mâna la

nivelul gâtului; declarațiile martorilor F.I., C.I., C.C.F., R.C., C.M.,

C.C.Z., C.M.Z., și R.I.G., care precizează că în data de 26 iulie 2011, orele

22.00, în comuna G.R., jud. Sibiu, în stradă, învinuiții C.C.M. și C.F. s-au

încăierat cu învinuiții C.C. și C.V., și-au adresat cuvinte injurioase și

indecente, și-au aplicat reciproc lovituri cu pumnii și picioarele, fiind

despărțiți de învinuiții G.C. și G.D., că învinuitul C.C.M. a pătruns în curtea

imobilului vecin unde l-a atacat și lovit cu un cuțit pe învinuitul C.C., toate

aceste acțiuni fiind desfășurate în prezența unui număr mare de consăteni,

speriați și neliniștiți de cele văzute; declarațiile învinuiților C.C.M., C.F.,

C.C., C.V., G.C. și G.D., cu privire la modul în care s-a produs și desfășurat

încăierarea și urmările acesteia; declarațiile inculpaților în fața instanței;

declarațiile martorii F.I.; R.C., C.C.Z., C.C.F., C.I., R.I.G., C.M.Z.,

instanța a reținut în fapt următoarele:

Toți inculpații locuiesc în comuna G.R., jud.

Sibiu, având casele în apropiere una de cealaltă.

În data de 26 iulie 2011, în jurul orelor

22.00, inculpatul C.C.M., aflat în stare de ebrietate, a rupt scânduri din

gardul casei familiei C.C., lucru ce a determinat ieșirea inculpatului C.C. în

stradă. Acesta l-a înjurat pe inculpatul C.C.M., imediat între cei doi

declanșându-se un conflict verbal, urmat de agresiuni fizice reciproce.

La scurt timp, în stradă au ieșit C.F.

(fratele lui C.C.M.) și respectiv C.V. (fiul lui C.C.), între cele patru

persoane constituite în două grupuri producându-se o încăierare în care acestea

s-au lovit reciproc și și-au adresat injurii. Conflictul a durat câteva minute,

timp în care, la fața locului s-au strâns mai multe persoane care încercau să-i

despartă pe cei patru inculpați.

Într-un final, inculpații au intrat fiecare

în curțile proprii, astfel că incidentul părea încheiat.

Din cauza surescitării produse de alcool,

inculpatul C.C.M. a revenit în stradă, de unde a pătruns fără drept în curtea

locuinței familiei C.C. având asupra sa și un cuțit. Cu acest obiect contondent

i-a aplicat mai multe lovituri inculpatului C.C., în prezența familiei acestuia

din urmă. Loviturile au vizat zona toracică posterioară, soldându-se cu două plăgi

toracice înjunghiate, una dintre ele penetrantă cu hemotorax drept, care au

impus spitalizarea celui agresat și acordarea de îngrijiri medicale pentru

salvarea vieții.

Pe parcursul încăierării au suferit leziuni

și inculpații C.V., C.F. și C.C.M. care au necesitat 4 - 9 zile de îngrijiri

medicale.

Actele de agresiune reciproce exercitate de

cei patru inculpați au tulburat în mod vădit liniștea publică, manifestările la

care aceștia s-au dedat aducând atingere bunelor moravuri.

La ultimul termen de judecată, inculpatul

C.C.M., prin apărător ales, a solicitat schimbarea încadrării juridice a

faptelor acestui inculpat din infracțiunea de tentativă la omor calificat în

infracțiunea de lovire motivându-și solicitarea prin aceea că viața

inculpatului C.C. nu a fost pusă în primejdie, și pe de altă parte cuțitul

folosit nu îndeplinește condițiile Legii nr. 295/2004 pentru a fi considerată

armă. Instanța a respins această cerere ca neîntemeiată, din probatoriul

administrat în cauză rezultând cu certitudine că inculpatul C.C.M. a acționat

cu intenție (indirectă) de a ucide acceptând că prin acțiunea sa agresivă, se

poate produce moartea victimei. Susținerea inculpatului în sensul că a săvârșit

fapta în stare de legitimă apărare a fost înlăturată cu motivarea că acesta a

comis infracțiunea de omor în momentul în care se afla fără drept în curtea

victimei, astfel că această apărare a acestui inculpat este neîntemeiată.

În drept, s-a arătat că faptele inculpatului

C.C.M., așa cum au fost descrise, constituie infracțiunile de tentativă la omor

calificat, violare de domiciliu în formă agravată, ultraj contra bunelor

moravuri și tulburarea ordinii și liniștii publice și port fără drept al

cuțitului în locurile și împrejurările în care s-ar putea primejdui viața sau

integritatea corporală a persoanelor ori s-ar putea tulbura ordinea și liniștea

publică, fapte aflate în concurs real de infracțiuni.

Instanța a reținut în favoarea acestui

inculpat circumstanța atenuantă prev. de art. 73 lit. b) C. pen., respectiv

scuza provocării arătând că inculpatul a reacționat violent într-o primă fază,

când s-a produs încăierarea, datorită faptului că a fost înjurat de către

coinculpatul C.C., iar apoi, așa cum rezultă din declarațiile martorilor

audiați în cursul judecății, a fost persoana cea mai agresată în încăierarea

creată în stradă. În privința celorlalți trei inculpați, instanța a apreciat,

din coroborarea probelor administrate că vinovăția acestora în comiterea

infracțiunilor de încăierare și ultraj contra bunelor moravuri și tulburarea

ordinii și liniștii publice a fost dovedită în cauză. Susținerea inculpatului

C.V. în sensul că a fost prins în încăierare împotriva voinței sale, doar

pentru a-și apăra tatăl a fost înlăturată ca neîntemeiată, instanța motivând că

acest inculpat a participat activ, intenționat, la încăierare, lovind și el pe

ceilalți inculpați, nu s-a limitat doar la a-l apăra pe coinculpatul C.C.

Inculpatul C.C., și-a recunoscut vinovăția, în procedura prevăzută de art. 320

1

C. proc. pen.

La individualizarea judiciară a pedepsei

instanța a reținut criteriile generale de individualizare prev. de art. 72 C.

pen. art. 4 lit. a),  lit. b) C. pen.

În privința inculpaților C.F., C.C. și C.V.

instanța a apreciat că pronunțarea condamnării constituie un avertisment pentru

aceștia, în sensul că, chiar și fără executarea efectivă a pedepsei nu vor mai

săvârși infracțiuni, astfel că scopul pedepsei poate fi realizat fără privare

de libertate, și a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei.

În ce privește latura civilă a cauzei s-a

reținut că s-au constituit părți civile spitalul Clinic Județean de Urgență

Sibiu și Serviciul de Ambulanță Județean Sibiu cu contravaloarea cheltuielilor

de spitalizare și de transport necesare inculpaților - părți vătămate C.C.,

C.F., C.C.M.

Ținând cont de proporția culpei inculpatului

C.C.M. la producerea acestor cheltuieli (apreciată de instanță la 75%),

instanța a obligat inculpații la suportarea lor.

S-a reținut că s-au constituit părți civile

și inculpații părți vătămate C.F. și C.C.M. împotriva inculpaților C.C. și C.V.

(cu suma de 100.000 fiecare, reprezentând daune morale) și de asemenea

inculpatul parte vătămată C.C. împotriva inculpaților C.F. și C.C.M. (cu suma

de 1500 RON daune materiale și 5000 RON daune morale). Instanța a respins ca

neîntemeiate acțiunile civile reciproce ale inculpaților motivând că

prejudiciile cauzate sunt consecința propriilor acțiuni de natură penală.

Împotriva acestei soluții au declarat apel

Parchetul de pe lângă Tribunalul Sibiu și inculpații C.C.M. și C.F.

În apelul său Parchetul de pe lângă

Tribunalul Sibiu a solicitat desființarea hotărârii și în rejudecare

înlăturarea reținerii stării de provocare în favoarea inculpatului C.C.M. în

raport cu infracțiunile de violare de domiciliu, ultraj contra bunelor moravuri,

tulburarea liniștii publice și portul fără drept a cuțitului în locurile

publice, aplicarea unei pedepsei complementare la pedeapsa rezultantă obținută

în urma contopirii pentru inculpatul C.C.M. și aplicarea unui spor la pedeapsa

rezultantă aplicată inculpatului C.C.M.

În apelul său inculpatul C.C.M. a solicitat

desființarea hotărârii și în rejudecare suspendarea executării pedepsei sub

supraveghere, prev. de art. 86

1

C. pen., s-a susținut că o asemenea

soluție poate fi adoptată deoarece inculpatul nu are antecedente penale,

regretă faptele și a săvârșit faptele în stare de provocare. În plus s-a arătat

că soția inculpatului este însărcinată.

În ce-l privește pe inculpatul C.F. s-a

solicitat să se dispună încetarea procesului penal deoarece a intervenit

decesul acestuia.

Deliberând asupra apelurilor, prin prisma

motivelor invocate, și din oficiu, în limitele prevăzute de art. 371 C. proc.

pen. Curtea a reținut următoarele:

Instanța de fond a stabilit, în temeiul,

probațiunii administrate o stare de fapt corectă. Apelanții nu au criticat

hotărârea sub acest aspect.

Din declarațiile inculpaților coroborate cu

declarațiile martorilor F.I., R.C., C.C.Z., C.C.F., C.I., R.I.G., C.M.Z. a

rezultat fără dubiu că în data de 26 iulie 2011 între inculpații C.C.M. și

C.F., pe de o parte, și inculpații C.C. și C.V. a avut loc un conflict aceștia

insultându-se și agresându-se reciproc, încăierarea lor aducând atingere

bunelor moravuri și tulburând ordinea și liniștea publică, fapte care întrunesc

elementele constitutive ale infracțiunilor prev. de art. 321 alin. (1) C. pen.

și 322 alin. (1) C. pen. Totodată inculpatul C.C.M. cu același prilej a intrat

fără drept în curtea familiei C.C. purtând asupra sa, fără drept, un cuțit cu

care, a aplicat mai multe lovituri părții vătămate C.C. în zona pieptului, una

dintre ele afectând plămânul acesteia, fapte care întrunesc elementele

constitutive ale infracțiunilor de violare de domiciliu prev. de art. 192 alin.

(1) și (2) C. pen., port, fără drept, de cuțit, prev. de art. 2 alin. (1) pct.

1 din Legea nr. 61/1991 și tentativă de omor calificat prev. de art. 20 rap. la

art. 17

4

alin. (1) și (2) cu art. 17

5

alin. (1) lit. i)

C. pen.

În ce privește criticile apelantului

Parchetul de pe lângă Tribunalul Sibiu Curtea a reținut că acestea sunt

întemeiate.

În mod eronat instanța de fond a reținut la

încadrarea juridică a infracțiunilor de violare de domiciliu, ultraj contra

bunelor moravuri și port fără drept de cuțit starea de provocare reținute în

sarcina inculpatului C.C.M. Starea de provocare trebuie stabilită pentru

fiecare infracțiune în parte, or, în cauză nu s-a dovedit că săvârșirea acestor

infracțiuni ar fi avut loc sub stăpânirea unei puternice tulburări sau emoții

determinate de o tulburare din partea părții vătămate. Distinct de aceasta în

situația infracțiunilor de port fără drept de cuțit și ultraj contra bunelor

moravuri subiectul pasiv al acestora este statul astfel că nu poate fi vorba de

o "provocare a părții vătămate".

S-a reținut că este justificată susținerea

apelantului în sensul că instanța de fond a omis, la contopirea pedepselor

stabilite inculpatului C.C.M., să aplice dispozițiile art. 35 alin. (1) C. pen.

referitoare la aplicarea pedepsei complementare alături de pedeapsa rezultată

în urma contopirii pedepselor cu închisoare.

De asemenea având în vedere numărul mare de

infracțiuni pentru care a fost condamnat inculpatul C.C.M., gravitatea

acestora, Curtea a arătat că la individualizarea judiciară a pedepsei, instanța

trebuia ca în procesul de contopire să dispună, în temeiul art. 34 lit. b) C.

pen., aplicarea unui spor pedepsei rezultante.

Criticile apelantului C.C.M. s-a apreciat că

sunt întemeiate în parte. Astfel Curtea a arătat că, în raport de conduita

inculpatului anterior săvârșirii infracțiunilor - acesta nu a mai fost

confruntat cu legea penală și de conduita sa sinceră pe parcursul derulării

procedurilor era justificată reținerea în favoarea sa a circumstanțelor

atenuante facultative prev. de art. 74 lit. a) și b) C. pen.

De asemenea Curtea a arătat că în mod eronat

instanța de fond a interzis inculpatului, ca pedeapsă accesorie, exercitarea

drepturilor civile prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza I, apreciind că

deși inculpatul a săvârșit fapte grave conduita generală a acestuia nu impune

privarea sa de dreptul de a alege.

Solicitarea inculpatului de a se aplica la

individualizare judiciară a executării pedepsei rezultante dispozițiile art. 86

1

C. pen. privind suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei s-a reținut

că sunt neîntemeiate. În raport de gravitatea faptei de tentativă de omor, și

de împrejurările săvârșirii ei, Curtea a arătat că nu sunt temeiuri suficiente

de a considera că scopul pedepsei poate fi atins și fără executarea acesteia în

regim de detenție. Scuza provocării reținută în favoarea inculpatului a avut

drept consecință, alături de circumstanțele atenuante facultative aplicarea

unei pedepse sub minimul special însă nu poate justifica și suspendarea

executării pedepsei. Distinct de aceasta, ca urmare a admiterii apelului parchetului

și aplicării unui spor de pedeapsă la pedeapsa rezultantă a închisorii,

condiția limitei de 3 ani închisoare pentru concurs de infracțiuni prev. de

art. 86

1

alin. (2) C. pen. nu este îndeplinită astfel că o asemenea

soluție nu poate fi adoptată legal.

În ceea ce-l privește pe apelantul C.F.

Curtea a constatat că pe durata derulării procedurilor, la data de 21 mai 2012

a intervenit decesul acestuia astfel că sunt incidente în cauză dispozițiile

referitoare la încetarea procesului penal.

Față de cele ce preced, în temeiul art. 379

alin. (1) pct. 2 lit. b) C. proc. pen. s-au admis apelurile declarate de

Parchetul de pe lângă Tribunalul Sibiu și inculpații C.C.M. și C.F. împotriva

Sentinței penale nr. 46 din 4 aprilie 2012 pronunțată de Tribunalul Sibiu în

Dosar penal nr. 7046/85/2011. A fost desființată sentința penală atacată sub

următoarele aspecte:

- reținerea greșită a stării de provocare în

favoarea inculpatului C.C.M. în raport cu infracțiunile de violare de

domiciliu, ultraj contra bunelor moravuri, tulburarea liniștii publice și

portul fără drept a cuțitului în locurile publice;

- omisiunii aplicării pedepsei complementare

la pedeapsa rezultantă obținută în urma contopirii;

- nereținerea circumstanțelor atenuante

facultative prev. de art. 74 lit. a),  c) C. pen. în favoarea inculpatului

C.C.M.;

- omisiunea aplicării unui spor de pedeapsă

inculpatului C.C.M.;

- aplicarea pedepsei accesorii și

complementare a interzicerii dreptului de a alege prev. de art. 64 lit. a) teza

I C. pen.;

- intervenția cauzei de încetare a procesului

penal față de inculpatul C.F.

și

procedând la o nouă judecată în aceste limite:

S-a descontopit pedeapsa de 3 ani închisoare

aplicată inculpatului C.C.M. în elementele ei componente de: - 3 ani închisoare

și 2 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a),  b) C. pen. pentru

infracțiunea de tentativă la omor calificat prev. de art. 20 rap. la art. 17

4

alin. (1) și (2) combinat cu art. 17

5

alin. (1) lit. i) cu art. 73

lit. b) C. pen.; - 1 an închisoare pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art.

192 alin. (1) și (2) teza 1 și 3 C. pen. cu aplicarea art. 73 lit. b) C. pen.;

- 6 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 321 alin. (1)

C. pen. cu aplicarea art. 73 lit. b) C. pen.; - 2 luni închisoare pentru

comiterea infracțiunii prev. de art. 2 alin. (1) pct. 1 din Legea nr. 61/1991

republicată cu art. 73 lit. b) C. pen. S-au înlăturat dispozițiile art. 73 lit.

b) C. pen. pentru infracțiunile prev. de art. 192 alin. (1) și (2) teza 1 și 3

C. pen., art. 321 alin. (1) C. pen., art. 2 alin. (1) pct. 1 din Legea nr.

61/1991 republicată. S-au reținut în favoarea inculpatului C.C.M.

circumstanțele atenuante prev. de art. 74 lit. a),  c) C. pen. în raport cu

toate infracțiunile deduse judecății, și s-au stabilit la: - 3 ani închisoare

și 1 an interzicerea drepturilor civile prev. de art. 64 lit. a) teza 2, lit.

b) C. pen. pedeapsa pentru infracțiunea prev. de art. 20 rap. la art. 17

4

alin. (1) și (2) combinat cu art. 17

5

alin. (1) lit. i) C. pen. cu

art. 73 lit. b) C. pen., art. 74 lit. a),  c) C. pen., - 1 an închisoare pentru

săvârșirea infracțiunii prev. de art. 192 alin. (1) și (2) C. pen. cu aplicarea

art. 74 lit. a),  c) C. pen., 76 C. pen., - 6 luni închisoare pentru săvârșirea

infracțiunii prev. de art. 321 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 74 lit. a),

c) C. pen., 76 C. pen., - 3 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii

prev. de art. 2 alin. (1) pct. 1 din Legea nr. 61/1991 cu aplicarea art. 74

lit. a),  c) C. pen., 76 C. pen. în baza art. 33 lit. a),  34 lit. b), 35 C.

pen. s-au contopit pedepsele sus-arătate în cea mai grea de 3 ani închisoare

care a fost sporită la 3 ani și 4 luni închisoare și 1 an pedeapsa

complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza 2 C.

pen., lit. b) C. pen. S-au înlăturat din conținutul pedepsei accesorii aplicate

inculpatului C.C.M. dispozițiile prev. la teza 1 lit. a) a art. 64 C. pen. În

baza art. 11 pct. 2 lit. b) rap. la art. 10 lit. g) C. proc. pen. s-a încetat

procesul penal pornit împotriva inculpatului C.F. pentru săvârșirea

infracțiunilor prev. de art. 321 alin. (1) C. pen. și art. 322 alin. (1) C.

pen., ca urmare a intervenției decesului acestuia. Celelalte dispoziții ale

sentinței penale atacate au fost menținute.

Împotriva acestei decizii a declarat recurs

inculpatul C.C.M. care a criticat decizia recurată prin prisma cazului de

casare prev. de art. 385

9

pct. 14 C. proc. pen., solicitând

admiterea recursului, casarea deciziei recurate, reținerea circumstanțelor

atenuante, înlăturarea sporului de pedeapsă și schimbarea modalității de

executare.

Examinând recursul declarat prin prisma

cazului de casare invocat, Înalta Curte reține că recursul este nefondat,

pentru considerentele ce se vor arăta.

Instanța de apel a avut în vedere criteriile

generale de individualizare prev. de art. 72 C. pen., gradul de pericol social

concret al infracțiunilor săvârșite de inculpat, modalitatea concretă de

săvârșire a faptelor, gradul de participație al inculpatului la săvârșirea

faptelor reținute în sarcina sa.

Înalta Curte adaugă analizei instanței

anterioare, pe aspectul individualizării judiciare, faptul că din perspectiva

gradului de pericol social al faptei și al făptuitorilor acestea trebuie

apreciate ca fiind relativ ridicate având în vedere modul de operare descris

anterior, pluralitatea de infracțiuni și inculpați, urmările produse asupra

părții vătămate, dar și aspectul favorabil privitor la conduita inculpatului în

cursul urmăririi penale și a cercetării judecătorești, de cooperare cu organul

judiciar, aspect ce a determinat reținerea circumstanțelor atenuante

facultative prev. de art. 74 lit. a) și c) C. pen.

Aceste criterii conduc la concluzia că

pedepsele principale, pedeapsa accesorie, cât și modalitatea de executare sunt

corespunzătoare și pot asigura atingerea scopurilor preventive și educative ale

sancțiunii.

Circumstanțele personale referitoare la

situația familială, conduita bună avută anterior săvârșirii faptei, cu accent

pe lipsa antecedentelor penale, vârstă și starea materială, precum și faptul că

este întreținător al familiei, având un copil minor, nu sunt suficiente pentru

a conduce la necesitatea reducerii cuantumului pedepselor ori la reținerea mai

largă a unor circumstanțe atenuante, sau înlăturarea sporului de pedeapsă,

raportat la natura și gravitatea faptelor imputate, modalitatea de operare și

consecințele acestora, aceste împrejurări nu pot fi apreciate decât ca și

riscuri asumate la încălcarea legii penale și cu atât mai mult, cu cât instanța

de apel a reținut deja în favoarea inculpatului aceste circumstanțe.

Înalta Curte apreciază că pedepsele stabilite

și modalitatea de executare sunt apte să atingă scopul preventiv și educativ al

sancțiunii și nu se impune reindividualizarea judiciară a acestora și în raport

de cuantumul pedepselor aplicate, dispozițiile art. 86

1

C. pen. nu

au incidență în cauză.

Față de aceste considerente, în baza art. 385

15

pct. 1 lit. b) C. proc. pen., se va respinge ca nefondat recursul declarat de

inculpatul C.C.M. împotriva Deciziei penale nr. 101/A din 13 septembrie 2012 a

Curții de Apel Alba Iulia, secția penală.

Va obliga recurentul inculpat la plata sumei

de 300 RON cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 100

RON, reprezentând onorariul parțial cuvenit apărătorului desemnat din oficiu

până la prezentarea apărătorului ales, se va avansa din fondul Ministerului

Justiției.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge ca nefondat recursul declarat de

inculpatul C.C.M. împotriva Deciziei penale nr. 101/A din 13 septembrie 2012 a

Curții de Apel Alba Iulia, secția penală.

Obligă recurentul inculpat la plata sumei de

300 RON cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 100 RON,

reprezentând onorariul parțial cuvenit apărătorului desemnat din oficiu până la

prezentarea apărătorului ales, se va avansa din fondul Ministerului Justiției.

Definitivă.

Pronunțată în ședința publică, azi 24 aprilie

2013.

Procesat de GGC - GV