ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3997/2018

Asupra recursului de față;

Din examinarea actelor de la dosar, constată următoarele:

Prin cererea de chemare în judecată, înregistrată pe rolul Curții de Apel Constanța, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, sub nr. x/2015, reclamanta SC A. SRL Constanța a solicitat, în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Fondurilor Europene prin Direcția Generală Programe Infrastructura Mare - Autoritatea de Management pentru Programul Operațional Sectorial de Mediu, în temeiul prevederilor art. 51 alin. (2) din O.U.G. nr. 66/2011:

- Anularea Notei de constatare a neregulilor și de stabilire a corecțiilor financiare nr. x/22.04.2015 privind contractul de servicii nr. x/24.10.2014 "Elaborarea planului de management pentru situl Natura 2000 ROSPA0076 Marea Neagră" din cadrul proiectului "Managementul capitalului natural ROSPA0076 Marea Neagră", emisă de Ministerul Fondurilor Europene prin Direcția Generală Programe Infrastructura Mare - Autoritatea de Management pentru Programul Operațional Sectorial de Mediu;

- Anularea Deciziei nr. 9116/15.06.2015 privind soluționarea contestației formulată împotriva Notei de constatare a neregulilor și de stabilirea corecțiilor financiare nr. x/22.04.2015, emisă de comisia de contestații din cadrul Ministerului Fondurilor Europene prin Direcția Generală Programe Infrastructura Mare - Autoritatea de Management pentru Programul Operațional Sectorial de Mediu;

- Exonerarea reclamantei de plata corecției financiare aplicate, în valoare de 192.574,92 RON, reprezentând c/v corecției forfetara în procent de 5% din valoarea eligibila a contractului;

- Obligarea pârâtului la plata sumei de 192.574,92 RON, reprezentând c/v corecției forfetară în procent de 5% din valoarea eligibilă a contractului;

- Obligarea pârâtului la plata cheltuielilor de judecată ocazionate de proces.

Prin Sentința nr. 29 din 08.02.2016, Curtea de Apel Constanța, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, a admis acțiunea formulată de reclamanta SC A. SRL, în contradictoriu cu pârâtul Ministrul Fondurilor Europene prin Ministerul Finanțelor Publice, a anulat Decizia nr. 9116/15.06.2015 emisă de Ministerul Fondurilor Europene - Direcția Generală Programe Infrastructură Mare - Autoritatea de Management POS Mediu privind soluționarea contestației și nota de constatare a neregulilor și de stabilire a corecțiilor financiare nr. x/22.04.2015 emisă de Ministerul Fondurilor Europene - Autoritatea de Management POS Mediu, a obligat pârâtul la plata sumei de 192.574,92 RON, reprezentând contravaloarea corecției forfetare aplicată reclamantului și la plata cheltuielilor de judecată în cuantum total de 2.400 RON, reprezentând taxă judiciară de timbru și onorariu avocat.

Împotriva Sentinței nr. 29 din 08.02.2016 a Curții de Apel Constanța, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, a declarat recurs pârâtul Ministerul Finanțelor Publice, în numele și pentru Ministrul Fondurilor Europene, invocând dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.

În susținerea căii de atac formulate, recurentul arată că deși instanța de fond a considerat că niciuna dintre neregulile constatate de către echipa de control nu sunt întemeiate, se impune a fi reținute următoarele critici de nelegalitate:

Referitor la prima constatare cu privire la faptul că intimata, în calitate de autoritate contractantă nu a respectat termenele de publicare ale clarificărilor la documentația de atribuire în SEAP este fără echivoc că instanța învestită cu soluționarea pe fond a cauzei nu a interpretat în mod corect prevederile legale incidente, respectiv dispozițiile art. 79 alin. (1) din O.U.G. nr. 34/2006.

Astfel, deși instanța de fond face trimitere la normele legale enunțate, aceasta a apreciat în mod total eronat că, prin răspunsul la clarificări, intimata în calitate de autoritate contractantă, nu a completat factorul de evaluare T4 - Termen de prestare a activităților A1 - A3, cu 3 zile înainte de data depunerii ofertelor, fapt pentru care acesta nu avea obligativitatea de a prelungi termenul limită de depunere a ofertelor.

Consideră recurentul că în măsura în care intimata aprecia că aceste clarificări nu ar fi modificat informațiile deja publicate, acesta avea posibilitatea de a nu răspunde respectivelor clarificări, având în vedere termenul la care acestea au fost solicitate.

Mai arată recurentul că deși instanța a reținut că, prin răspunsul la clarificări, nu s-a modificat documentația de atribuire publicată inițial, urmează a se observa că se modifică substanțial informațiile prezentate în Fișa de date, în sensul în care termenul minim de 4 luni era aferent realizării subactivităților A2.1 - A2.3 și se identifică termenul alocat activității A3, respectivul lunile din calendarul de implementare nr. 15 - 17.

În ceea ce privește cea de a treia abatere instanța de fond a apreciat în mod eronat că au fost respectate prevederile art. 78 alin. (3) din O.U.G. nr. 34/2006,

Cu privire la constatarea inexistenței ultimei abateri, recurentul susține că deși instanța de fond a considerat că metoda de calcul pentru evaluarea ofertelor este prezentată în mod clar în Fișa de date a achiziției urmează a se observa faptul că potrivit secțiunii IV2.11 Criterii de atribuire, la criteriul nr. 4, Termen de prestare a activităților A.1 - A.3, algoritmul de calcul ales de intimata reclamantă a fost activitatea 3 ce presupune avizarea, derularea procedurii SEA și aprobarea Planului de management nu poate fi estimată, deoarece nu depinde de ofertanți, se punctează suplimentar doar termenul de realizare al Planului de management integrat pentru a putea fi pus pentru avizare și aprobare(termenul de realizare a Activităților A.1 - A.3)

Mai mult decât atât potrivit răspunsului nr. x/27.08.2014 la solicitarea de clarificare nr. 5154/26.08.2015, " durata minimă acceptată de 4 luni se referă la subactivitățile 2.1, A2.2, A2.3, care integral, nu pot fi realizate într-un termen mai scurt. Durata maximă de 17 luni acceptată se referă la activitățile A.1, A.3, E.3. În calendarul de implementare apar lunile 15,16,17 și chiar 18, perioadă în care nu sunt executate activități propriu-zise de contractant astfel, cum reiese din Fișa de date a achiziției pentru Activitatea A3.

În fine, consideră recurentul că, față de modalitatea de prezentare a metodei de calcul publicată de intimata-reclamantă din prezenta cauză, în calitate de autoritate contractantă, este evident faptul că, în mod eronat a apreciat instanța de fond că metoda de calcul pentru evaluarea ofertelor a fost prezentată fără ambiguități.

Prin întâmpinarea formulată, SC A. SRL, a solicitat respingerea recursului ca nefondat susținând, în esență, că raportat la motivele de recurs invocate [art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.] instanța de fond a interpretat și aplicat în mod corect dispozițiile legale invocate și incidente în cauză.

Examinând cauza din perspectiva obiectului și a normelor legale incidente, a probatoriului administrat, și a dispozițiilor art. 304 pct. 8 C. proc. civ. Înalta Curte constată că recursul este nefondat și îl va respinge ca atare, pentru considerentele arătate în continuare.

Cu titlu prealabil, Înalta Curte constată că prin cererea de chemare în judecată cu care a fost învestită instanța de fond au fost contestate toate cele patru nereguli constatate prin Nota de constatare a neregulilor și de stabilire a corecțiilor financiare încheiată la data de 22.04.2015 privind Contractul de servicii nr. x/24.10.2014 "Elaborarea planului de management pentru situl Natura 2000 Rospa0076 Marea Neagră" din cadrul proiectului" Managementul capitalului natural ROSPA0076 Marea Neagră", cod SMIS 42785, prin prisma unor critici de nelegalitate pe care instanța de fond le-a validat în mod justificat, pentru argumentele expuse pe larg prin considerentele hotărârii pronunțate și însușite de instanța de control judiciar.

În acest context, Înalta Curte amintește că potrivit art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., invocat de recurent drept singur temei legal al recursului, casarea unei hotărâri se poate cere, pentru motive de nelegalitate, atunci când a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greșită a normelor de drept material, ceea ce presupune expunerea unor critici în legătură cu modul în care instanța de fond a interpretat și aplicat în cauză normele juridice incidente raportului juridic dedus judecății.

Limitele în care este cercetată legalitatea unei hotărâri judecătorești în recurs, în condițiile în care această cale de atac este una extraordinară și poate fi exercitată exclusiv pentru motivele de nelegalitate reglementate prin dispozițiile art. 488 C. proc. civ., sunt stabilite prin criticile formulate prin cererea de recurs, respectiv apărările expuse prin întâmpinare.

Cu referire concretă la recursul de față, Înalta Curte constată că instanța de fond a făcut o corectă interpretare și aplicare în cauză a dispozițiilor art. 79 din O.U.G. nr. 34/2006, așa încât în mod întemeiat a reținut inexistența neregulilor referitoare la faptul că " Autoritatea contractantă nu a respectat termenele de publicare a clarificărilor/modificărilor la documentația de atribuire în SEAP - încălcarea art. 79 alin. (1) din O.U.G. nr. 34/2006 - și că nu a fost prelungit termenul de depunere a ofertelor".

Problema esențială supusă dezbaterii, prin prisma aplicării în cauză a dispozițiilor art. 79 din O.U.G. nr. 34/2006, este dacă prin răspunsul formulat, prin adresa nr. x/27.08.2014, la solicitarea de clarificare nr. x/26.08.2014, au fost sau nu modificate informațiile deja publicate, recurenta susținând punctul de vedere al organelor de control în sensul că au fost modificate informațiile deja publicate, prin documentația de atribuire, în sensul că s-a completat factorul de evaluare T4, cu numai 3 zile înainte de data termenului de depunere a ofertelor.

Înalta Curte constată, în acord cu judecătorul fondului, prin însușirea integrală a considerentelor expuse prin hotărârea recurată, și prin raportare la faptul că prin cererea de recurs au fost aduse alte argumente față de cele expuse în fața instanței de fond, că prin răspunsul nr. x/27.08.2014 la solicitarea de clarificare nr. x/26.08.2014, formulate cu privire la factorul de evaluare T4, nu s-au modificat informațiile deja publicate, detalierea făcută în respectivul răspuns nu modifică informațiile prezentate în Fișa de date, așa cum în mod greșit susține recurentul.

Prin urmare, în cauză nu erau incidente dispozițiile art. 79 alin. (1) din O.U.G. nr. 34/2006, așa încât criticile aduse de recurent hotărârii instanței de fond, prin prisma aplicării dispozițiilor art. 79 alin. (1) din O.U.G. nr. 34/2006, sunt neîntemeiate, probele administrate în cauză dovedind fără echivoc că cele două solicitări de clarificare la care se face referire în nota de control nu au fost transmise în timp util așa încât autoritatea contractantă, intimate în prezenta cauză, a formulat cele două răspunsuri, prin adresele nr. x/27.08.2014 și nr. y/29.08.2014, cu respectarea cumulativă a condițiilor impuse prin art. 79 alin. (2) lit. a) din O.U.G. nr. 34/2006.

Cu privire la constatarea inexistenței neregulii nr. 3 referitoare la faptul că "Autoritatea contractantă a publicat solicitările de clarificare în SEAP cu nominalizarea numelui solicitantului", respectiv a neregulii nr. 4 referitoare la faptul că "metoda de calcul pentru evaluarea ofertelor nu este prezentată în mod clar în fișa de date", recurentul nu aduce veritabile critici hotărârii instanței de fond, în condițiile în care, sub acest aspect, cererea de recurs este limitată fie la o simpla invocare a unei presupuse aprecieri eronate din partea instanței de fond cu privire la respectarea dispozițiilor art. 78 alin. (3) din O.U.G. nr. 34/2006, (neregula nr. 3), fără nici o altă precizare, fie la redarea integrală a constatărilor echipei de control, urmată de concluzia că față de modalitatea de prezentare a metodei de calcul, în mod eronat instanța de fond a constatat că respectiva metodă de calcul pentru evaluarea ofertelor a fost prezentată fără ambiguități. (neregula nr. 4)

Prin urmare criticile recurentului sub acest aspect sunt pur formale, context în care controlul Înaltei Curți, asupra hotărârii instanței de fond cu privire la considerentele referitoare la inexistența neregulii nr. 3 și 4, este limitat, așa încât în acord cu dispozițiile art. 20 C. proc. civ., va analiza cauza, sub acest aspect, în limitele stabilite prin cererea de recurs.

Astfel, Înalta Curte constată că, în cauză, recurenta nu a dovedit afirmația potrivit căreia instanța de fond a apreciat în mod eronat asupra respectării, de către autoritatea contractantă, intimată în prezenta cauză, a dispozițiilor art. 78 alin. (3) din O.U.G. nr. 34/2006, în procedura de publicare în SEAP a răspunsului nr. x/27.08.2018 la solicitarea de clarificare nr. x/26.08.2014. Simpla invocare a nerespectării unei norme legale, nu este de natură a conduce la reformarea unei hotărâri judecătorești.

În fine, hotărârea instanței de fond este lipsită de critici și sub aspectul raționamentului juridic care a condus la constatarea inexistenței celei de a patra nereguli, în condițiile în care din analiza documentației de atribuire (fișă de date, caietul de sarcini, nota justificativă) rezultă că modalitatea în care intimata a înțeles să stabilească metoda de calcul pentru evaluarea ofertelor, cu referire concretă la modalitatea de calcul a punctajului pentru factorul de evaluare T4 - termen de prestare a activităților A1 - A3, este clară și în acord cu principiul transparenței achiziției.

Pentru toate aceste motive, Înalta Curte în temeiul art. 20 din Legea nr. 554/2004 raportat la art. 488 alin. (1) pct. 8 și art. 496 C. proc. civ., va respinge recursul ca nefondat, cu obligarea recurentului la plata cheltuielilor de judecată, în baza art. 453 C. proc. civ.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de pârâtul Ministerul Finanțelor Publice, în numele și pentru Ministerul Fondurilor Europene împotriva Sentinței nr. 29 din 8 februarie 2016 a Curții de Apel Constanța, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.

Obligă recurentul-pârât Ministerul Finanțelor Publice la plata cheltuielilor de judecată în sumă de 2000 RON, către intimata-reclamantă SC A. SRL.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 19 noiembrie 2018.

GGC - GV