ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 451/2020

Obiectul cererii de chemare în judecată: Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului București, secția a III-a civilă, la data de 29 august 2017, reclamantul A. în contradictoriu cu pârâtul Oficiul de Stat pentru Invenții și Mărci a formulat contestație împotriva Hotărârii nr. 64 din 08.12.2016, pronunțată de Comisia de Reexaminare Invenții, în Dosarul nr. x/2016.

Sentința pronunțată de Tribunalul București: Prin Sentința nr. 1.094 din 06 iunie 2018, pronunțată de Tribunalul București, secția a III-a civilă, a fost respinsă cererea reclamantului A., în contradictoriu cu pârâtul Oficiul de Stat pentru Invenții și Mărci, ca neîntemeiată.

Decizia pronunțată de Curtea de Apel București: Prin Decizia nr. 463A din 25 martie 2019, Curtea de Apel București, secția a IV-a civilă, a respins apelul promovat de către apelantul - reclamant A., împotriva Sentinței nr. 1.094 din 6 iunie 2018 a Tribunalului București, secția a III-a civilă, ca nefondat.

Calea de atac formulată în cauză: Împotriva Deciziei nr. 463A din 25 martie 2019, pronunțată de Curtea de Apel București, secția a IV-a civilă, a declarat " apel extraordinar" reclamantul A., cu a cărui soluționare a fost învestită Înalta Curte de Casație și Justiție în prezenta cauză. Cu privire la cererea intitulată "apel extraordinar" formulată de reclamantul A., s-a reținut că în ceea ce privește normele de competență, potrivit dispozițiilor art. 97 C. proc. civ., Înalta Curte de Casație și Justiție judecă recursuri, precum și orice alte cereri date prin lege în competența sa. În această materie, art. 21 din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, republicată prevede că "Secția I civilă, secția a II-a civilă și secția de contencios administrativ și fiscal, ale Înaltei Curți de Casație și Justiție judecă recursurile împotriva hotărârilor pronunțate de curțile de apel și a altor hotărâri, în cazurile prevăzute de lege, precum și recursurile declarate împotriva hotărârilor nedefinitive sau a actelor judecătorești, de orice natură, care nu pot fi atacate pe nicio altă cale, iar cursul judecății a fost întrerupt în fața curților de apel". În ceea ce privește completele de judecată, potrivit art. 314 alin. (1) din aceeași lege, "Completele de judecată se compun din 3 judecători ai aceleiași secții". În reglementarea dispozițiilor C. proc. civ. și ale Legii nr. 304/2004, menționate anterior, Înaltei Curți nu i-au fost atribuite competențe în a judeca litigii aflate în stadiul procesual al apelului, în condițiile în care legile procesuale și de organizare judiciară nu menționează expres o astfel de posibilitate. Pentru a judeca, potrivit art. 97 alin. (1) pct. 4 C. proc. civ., orice alte cereri date prin lege în competență, trebuie ca aceste cereri să fie expres atribuite de lege în competența Înaltei Curți de Casație și Justiție. Or, din economia textelor de lege citate anterior, nu există o prevedere care să confere expres Înaltei Curți competență în soluționarea apelului. Prin urmare, în raport de cele anterior reținute, calea de atac intitulată "apel extraordinar", formulată de reclamantul A. împotriva Deciziei nr. 463A din 25 martie 2019, pronunțată de Curtea de Apel București, secția a IV-a civilă, a fost calificată drept recurs și analizată din perspectiva dispozițiilor art. 483 și urm. C. proc. civ.

Procedura derulată în fața Înaltei Curți: Învestită cu soluționarea căii de atac, Înalta Curte de Casație și Justiție, secția I civilă, în temeiul art. 493 alin. (2) C. proc. civ., a procedat la întocmirea raportului asupra admisibilității în principiu a recursului. În procedura de filtru, constatând că raportul întrunește condițiile art. 493 alin. (3) C. proc. civ., instanța a dispus comunicarea acestuia, pentru depunerea punctelor de vedere, conform dispozițiilor art. 493 alin. (4) C. proc. civ. Recurentul a depus punct de vedere la raport prin care a susținut admisibilitatea recursului. II. Considerentele Înaltei Curți asupra recursului: Analizând recursul, Înalta Curte constată că este inadmisibil, în considerarea argumentelor ce succed: Litigiul dedus judecății are ca obiect contestația formulată de reclamantul A. în contradictoriu cu pârâtul Oficiul de Stat pentru Invenții și Mărci împotriva Hotărârii nr. 64 din 08.12.2016, pronunțată de Comisia de Reexaminare Invenții, în Dosarul nr. x/2016. Potrivit dispozițiilor art. 483 alin. (1) C. proc. civ.: "Hotărârile date în apel, cele date, potrivit legii, fără drept de apel, precum și alte hotărâri în cazurile expres prevăzute de lege sunt supuse recursului". Excepțiile de la regula înscrisă în art. 483 alin. (1) C. proc. civ. sunt reglementate de art. XVIII alin. (2) din Legea nr. 2/2013 privind unele măsuri pentru degrevarea instanțelor judecătorești, precum și pentru pregătirea punerii în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind C. proc. civ., care prevăd că: "În procesele pornite începând cu data intrării în vigoare a prezentei legi nu sunt supuse recursului hotărârile pronunțate până la data de 19 iulie 2017 inclusiv, în cererile prevăzute la art. 94 pct. 1 lit. a) - i) din Legea nr. 134/2010 privind C. proc. civ., republicată, cu modificările și completările ulterioare, în cele privind navigația civilă și activitatea în porturi, conflictele de muncă și de asigurări sociale, în materie de expropriere, în cererile privind repararea prejudiciilor cauzate prin erori judiciare, precum și în alte cereri evaluabile în bani în valoare de până la 1.000.000 RON inclusiv. În procesele pornite anterior datei de 20 iulie 2017 inclusiv și nesoluționate prin hotărâre pronunțată până la data de 19 iulie 2017 inclusiv, precum și în procesele pornite începând cu data de 20 iulie 2017 și până la data de 31 decembrie 2018 inclusiv, nu sunt supuse recursului hotărârile pronunțate în cererile prevăzute la art. 94 pct. 1 lit. a) - i) din Legea nr. 134/2010, republicată, cu modificările și completările ulterioare, în cele privind navigația civilă și activitatea în porturi, conflictele de muncă și de asigurări sociale, în materie de expropriere, precum și în cererile privind repararea prejudiciilor cauzate prin erori judiciare. De asemenea, în aceste procese nu sunt supuse recursului hotărârile date de instanțele de apel în cazurile în care legea prevede că hotărârile de primă instanță sunt supuse numai apelului." Potrivit art. 54 alin. (1) din Legea nr. 64/1991 privind brevetele de invenție, hotărârea comisiei de reexaminare, motivată, se comunică părților în termen de 30 de zile de la pronunțare și poate fi atacată cu contestație la Tribunalul București în termen de 30 de zile de la comunicare. Alin. (2) al aceluiași articol din actul normativ enunțat dispune în sensul că hotărârile Tribunalului București pot fi atacate numai cu apel la Curtea de Apel București. Obiectul prezentului dosar îl reprezintă o contestație la Hotărârea nr. 64 din 8 decembrie 2016, emisă de Comisia de Reexaminare Invenții în Dosarul nr. x/2016. Pentru această categorie de litigii, dispozițiile speciale prevăd doar două grade de jurisdicție, anume fond și apel. Conform art. 634 alin. (1) pct. 4 C. proc. civ., sunt hotărâri definitive, hotărârile date fără drept de apel, fără drept de recurs, precum și cele neatacate cu recurs. Față de cele menționate, din coroborarea dispozițiilor art. 634 alin. (1) pct. 4 C. proc. civ. cu cele ale art. 54 din Legea nr. 64/1991 privind brevetele de invenție și art. XVIII alin. (2) din Legea nr. 2/2013 rezultă că Decizia nr. 463A din 25 martie 2019, pronunțată de Curtea de Apel București, secția a IV-a civilă, nu poate fi supusă recursului, fiind pronunțată de curtea de apel în cadrul soluționării unui apel declarat împotriva unei hotărâri supuse numai apelului. Această concluzie este susținută și de principiul legalității căilor de atac, principiu reglementat prin dispozițiile art. 457 din C. proc. civ., potrivit cărora hotărârea judecătorească este supusă numai căilor de atac prevăzute de lege, în condițiile și termenele stabilite de aceasta, indiferent de mențiunile din cuprinsul ei. Prin urmare, în afară de căile de atac prevăzute de lege nu se pot folosi alte mijloace procedurale în scopul de a se obține reformarea sau retractarea unei hotărâri judecătorești. Față de toate cele de mai sus, recursul declarat în cauză apare ca inadmisibil, urmând a fi respins ca atare. În consecință, pentru considerentele expuse, instanța urmează să respingă, ca inadmisibil, recursul declarat de reclamantul A. împotriva Deciziei nr. 463A din 25 martie 2019, pronunțată de Curtea de Apel București, secția a IV-a civilă.