ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3280/2019
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3280/2019 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2019)
Asupra recursului de față;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
I. Circumstanțele cauzei
1.1. Cadrul procesual
Prin acțiunea înregistrată pe rolul Tribunalului Cluj sub nr. x/2015, la 16 iunie 2015, reclamanta SC A. SRL, în contradictoriu cu pârâta Agenția Națională de Administrare Fiscală, Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice Cluj-Napoca - Administrația Județeană a Finanțelor Publice Cluj, a solicitat să se dispună anularea Deciziei de impunere nr. x/24 februarie 2015 privind obligațiile fiscale suplimentare de plată stabilite de inspecția fiscală pentru persoanele juridice și implicit a Raportului de Inspecție Fiscala nr. x/24 februarie 2015 întocmite de organul de control din cadrul Serviciului de Inspecție Fiscală Persoane Juridice 4, urmând a înlătura în mod subsecvent toate obligațiile ce le-au fost impuse.
Ulterior, reclamanta a formulat modificare și completare de acțiune, solicitând în principal:
- Anularea Deciziei nr. 587 din 28 august 2015 emisă de ANAF - DGRFP Cluj-Napoca - Serviciul Soluționare Contestații, privind soluționarea contestației nr. x din 25 martie 2015 formulată de către SC A. SRL împotriva Deciziei de impunere nr. x/23 februarie 2015 emisă de către ANAF - AJFP CLUJ, cu consecința soluționării pe fond a cauzei și anularea Deciziei de impunere nr. x/23 februarie 2015;
În subsidiar:
- Anularea Deciziei nr. 587 din 28 august 2015 emisă de ANAF - DGRFP Cluj-Napoca - Serviciul Soluționare Contestații, privind soluționarea contestației nr. x din 25 martie 2015 formulată de către SC A. SRL împotriva Deciziei de impunere nr. x din 23 februarie 2015 emisă de către ANAF - AJFP CLUJ, cu consecință trimiterii contestației către ANAF - DGRFP Cluj-Napoca, Serviciul Soluționare Contestații, pentru soluționarea pe fond a acesteia.
Prin Sentința civilă nr. 386 din 5 februarie 2016 pronunțată de Tribunalul Cluj, în dosar nr. x/2015, a fost admisă excepția necompetenței materiale a instanței în soluționarea cauzei și cauza a fost trimisă spre competentă soluționare la Curtea de Apel Cluj.
1.2. Hotărârea pronunțată de instanța de fond
Prin Sentința civilă nr. 107/2016 din 6 aprilie 2016 pronunțată de Curtea de Apel Cluj, secția a III-a contencios administrativ și fiscal, a fost respinsă ca inadmisibilă cererea privind anularea Deciziei nr. 587 din 28 august 2015 emisă de Agenția Națională de Administrare Fiscală - Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice Cluj-Napoca și a fost respinsă ca neîntemeiată cererea privind anularea aceleiași decizii.
1.3. Cererea de recurs
Împotriva hotărârii pronunțate de instanța de fond a formulat recurs reclamanta SC A. SRL, fiind criticată sentința atacată pentru motivele de casare prevăzute de art. 488 alin. (1) pct. 6 și 8 din C. proc. civ.
Recurenta a criticat sentința instanței de fond sub aspectul modului de soluționare a capătului de cerere subsidiar, arătând că instanța a făcut o greșită aplicare a dispozițiilor legale, reținând în mod greșit faptul că în cauză sunt aplicabile dispozițiile art. 214 din C. proc. fisc.
A fost criticată soluția instanței de fond care nu a dat o motivare concretă a celor reținute în sensul că susținerile pârâtei sunt întemeiate având în vedere plângerea penală formulată.
Or, recurenta a susținut că i se încalcă dreptul de acces la justiție, întrucât prin decizia de suspendare a soluționării contestației sale administrative nu are posibilitatea reală de a contesta această decizie, iar formularea unei plângeri penale nu trebuie să atragă în mod obligatoriu suspendarea soluționării contestației formulate împotriva deciziei de impunere.
1.4. Apărările intimatei
Prin întâmpinarea depusă la dosar de către Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice Cluj-Napoca s-a solicitat respingerea recursului și menținerea ca legală a hotărârii pronunțate de instanța de fond.
II. Decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție
Analizând actele și lucrările dosarului, în raport cu motivele de recurs formulate, sentința atacată și dispozițiile legale incidente cauzei, instanța de control judiciar va admite recursul, pentru considerentele ce urmează.
2.1. Argumentele de fapt și de drept relevante.
Criticile formulate de recurentă ce vizează motivul de recurs prevăzut de dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 6 din C. proc. civ. nu sunt fondate, având în vedere faptul că hotărârea instanței de fond cuprinde motivele pe care se întemeiază, nu are motive contradictorii sau străine de natura cauzei; însă, instanța de control judiciar constată că instanța de fond a dat o greșită interpretare și aplicare a dispozițiilor legale incidente în cauză, motiv pentru care constată fondate criticile recurentei-reclamante întemeiate pe motivul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ.
Obiectul cauzei privește contestația reclamantei A. SRL împotriva deciziei emisă de pârâta Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice Cluj-Napoca, prin care a fost suspendată soluționarea contestației formulată împotriva Deciziei de impunere nr. x/24 februarie 2015 privind obligațiile fiscale suplimentare de plată stabilite de inspecția fiscală pentru persoanele juridice.
În conformitate cu prevederile art. 214 alin. (1) lit. a) din O.G. nr. 92/2003 "Suspendarea procedurii de soluționare a contestației pe cale administrativă: (1) Organul de soluționare competent poate suspenda, prin decizie motivată, soluționarea cauzei când: a) organul care a efectuat activitatea de control a sesizat organele în drept cu privire la existența indiciilor săvârșirii unei infracțiuni a cărei constatare ar avea o influență hotărâtoare asupra soluției ce urmează să fie dată în procedura administrativă;"
Înalta Curte reține că dispozițiile art. 214 alin. (1) lit. a) din O.G. nr. 92/2003 se referă la o situație de excepție, aceea în care organul care a efectuat activitatea de control fiscal sesizează organele de urmărire penală în urma depistării indiciilor asupra săvârșirii unei infracțiuni a cărei constatare ar avea o înrâurire hotărâtoare asupra soluției ce urmează a fi pronunțată în procedura administrativă și are ca scop evitarea pronunțării unor hotărâri contradictorii cu privire la aceleași operațiuni economice în baza cărora au fost stabilite obligații fiscale suplimentare.
Este adevărat că printr-o serie de decizii, Curtea Constituțională a stabilit întâietatea rezolvării acțiunii penale, care este neîndoielnic justificată și consacrată ca atare în C. proc. pen., însă scopul suspendării îl constituie tocmai verificarea existenței sau nu a infracțiunii cu privire la care autoritatea fiscală are unele indicii.
În cauza dedusă judecății, Înalta Curte reține că decizia de impunere este emisă în anul 2015, iar până la această dată, conform datelor obținute de la Ministerul Public -Parchetul de pe lângă Tribunalul Cluj, dosarul nr. x/2018 se află în curs de cercetare la I.P.J. Cluj - Serviciul de Investigare a Criminalității Economice, nefiind începută urmărirea penală față de reclamantă sau reprezentanții acesteia.
Ca atare, nefiind conturate indicii cu privire la existența săvârșirii unei infracțiuni a cărei constatare ar avea o influență hotărâtoare asupra soluției ce urmează să fie dată în procedura administrativă, și dat fiind dreptul reclamantei la soluționarea contestației sale într-un termen rezonabil, Înalta Curte de Casație și Justiție constată că nu există un temei justificat pentru suspendarea soluționării contestației administrative, astfel încât va obliga autoritatea în cauză să soluționeze pe fond contestația administrativă formulată împotriva Deciziei de impunere nr. x din 23 februarie 2015 emisă de AJFP Cluj.
Cu privire la capătul de cerere formulat de recurenta-reclamantă ce vizează anularea deciziei de impunere nr. x din 23 februarie 2015 emisă de AJFP Cluj, Înalta Curte reține că în conformitate cu dispozițiile art. 272 alin. (1) "Contestațiile formulate împotriva deciziilor de impunere, a actelor administrative fiscale asimilate deciziilor de impunere, deciziilor pentru regularizarea situației emise în conformitate cu legislația în materie vamală, a măsurii de diminuare a pierderii fiscale stabilite prin dispoziție de măsuri, precum și împotriva deciziei de reverificare, emise de organul fiscal central, se soluționează de către structurile specializate de soluționare a contestațiilor", iar în conformitate cu prevederile alin. (5) "Contestațiile formulate împotriva altor acte administrative fiscale decât cele prevăzute la alin. (1) se soluționează de către organele fiscale emitente; alin. (7) Contestațiile formulate împotriva actelor administrative fiscale emise de organele fiscale locale se soluționează de către aceste organe fiscale".
Având în vedere că potrivit dispozițiilor art. 281 alin. (2) din C. proc. fisc. poate fi contestată numai decizia de soluționare a contestației administrative formulate împotriva actelor administrativ-fiscale enumerate de textul legal, Înalta Curte reține că este inadmisibil capătul de cerere ce vizează anularea Deciziei de impunere nr. x din 23 februarie 2015 emisă de AJFP Cluj.
2.2. Temeiul legal al soluției adoptate în recurs.
Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 496 alin. (1) din C. proc. civ., Înalta Curte va admite recursul, va casa sentința atacată și, rejudecând, va anula decizia atacată și va obliga pârâta să soluționeze pe fond contestația administrativă formulată împotriva Deciziei de impunere nr. x din 23 februarie 2015 emisă de AJFP Cluj.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Admite recursul formulat de SC A. SRL împotriva Sentinței civile nr. 107/2016 din 6 aprilie 2016 pronunțate de Curtea de Apel Cluj, secția a III-a contencios administrativ și fiscal.
Casează sentința atacată și, rejudecând:
Admite, în parte, acțiunea formulată de reclamanta SC A. SRL astfel cum a fost completată.
Anulează Decizia nr. 587 din 28 august 2015 emisă de DGRFP Cluj-Napoca - Serviciul Soluționare Contestații.
Obligă pârâta să soluționeze pe fond contestația administrativă formulată împotriva Deciziei de impunere nr. x din 23 februarie 2015 emisă de AJFP Cluj.
Respinge ca inadmisibilă cererea privind anularea Deciziei de impunere nr. x din 23 februarie 2015 emisă de AJFP Cluj.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 13 iunie 2019.