ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3657/2019

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin acțiunea înregistrată pe rolul Curții de Apel Cluj, secția a III-a contencios administrativ și fiscal, la data de 3 mai 2016, reclamantul A. a formulat în contradictoriu cu Agenția Națională de Integrare, în temeiul art. 22 alin. (1) din Legea nr. 176/2010, contestație împotriva Raportului de evaluare nr. x/14 aprilie 2016 întocmit de către pârâtă, solicitând anularea Raportului de evaluare din data de 14 aprilie 2016 și obligarea pârâtei la plata tuturor cheltuielilor de judecată survenite ca urmare a prezentului litigiu.

Prin Sentința civilă nr. 363 din 14 noiembrie 2016 a Curții de Apel Cluj, secția a III-a contencios administrativ și fiscal s-a admis excepția de inadmisibilitate în ceea ce privește punctul 3 din dispozitivul raportului de evaluare nr. x/14 aprilie 2016 încheiat de pârâta Agenția Națională de Integritate; s-a admis în parte cererea de chemare în judecată formulată de reclamantul A. în contradictoriu cu pârâta Agenția Națională de Integritate; s-a anulat parțial raportul de evaluare nr. x/14 aprilie 2016, respectiv punctele 1 și 2 din dispozitivul acestui raport și statuările privind conflictul de interese în materie administrativă (art. 76 din Legea nr. 161/2003) și s-a respins cererea de chemare în judecată în ceea ce privește punctul 3 din dispozitivul acestui raport și constatările privind indiciile existenței unui conflict de interese în materie penală ca inadmisibilă, fără cheltuieli de judecată.

Împotriva sentinței civilă nr. 363 din 14 noiembrie 2016 a Curții de Apel Cluj, secția a III-a contencios administrativ și fiscal a declarat recurs pârâta Agenția Națională de Integritate, invocând motivele de casare prevăzute de art. 488 pct. 8 C. proc. civ.

Prin recursul declarat recurenta-pârâtă critică ca nelegală soluția dispusă de prima instanță prin care a fost admisă acțiunea formulată de reclamant și s-a dispus anularea în parte a raportului de evaluare nr. x din 14 aprilie 2016, respectiv a punctelor 1 și 2 privind conflictul de interese în materie administrativă contestat de autoritate în ceea ce-l privește pe intimatul-reclamant.

Se arată că prima instanță a interpretat și aplicat greșit dispozițiile legale care reglementează conflictul de interese apreciind eronat că raportul de evaluare care a constatat existența conflictului de interese este în parte legal.

Conflictul de interese, ca instituție juridică, atât administrativă cât și penală, are în vedere modul în care o persoană își exercită atribuțiile pe care le deține, în temeiul unei funcții/calități pe care o deține, relativ la eventuala creare a unui context favorabil, a unui beneficiu ori a unui avantaj, pentru sine sau pentru o serie de alte persoane cu care dezvoltă diferite relații.

Or, în speța dedusă judecății, A. a încălcat regimul juridic al conflictului de interese în materie administrativă prevăzut de art. 70, art. 71 și art. 76 din Legea 161/2003 cu modificările și completările ulterioare, întrucât în calitate de primar al comunei Luna a semnat și aprobat acte administrative în exercitarea funcției, respectiv Nota justificativă nr. x/20 decembrie 2012, Ordinul de plată nr. x/24 ianuarie 2013 și Ordinul de plată nr. x/20 februarie 2013, în valoare de 3.096,33 RON, privind efectuarea plăților de către Primăria Comunei Luna pentru serviciile de deszăpezire a drumurilor comunale contractate prin achiziție directă cu Societatea Agricolă "B." în cadrul căreia soția acestuia deține funcția de președinte.

Se arată că prima instanță nu a făcut o analiză corectă a elementelor conflictului de interese de natură administrativă, soluția recurată fiind nelegală în raport de soluția de conflict de interese în care s-a aflat intimatul-reclamant prin semnarea și aprobarea în calitate de primar a Notei justificative nr. x/20 decembrie 2013, a ordinelor de plată în valoare de 3.096,33 RON către Societatea Agricolă "B." în cadrul căruia soția acestuia deține funcția de președinte.

Se arată că intimatul-reclamant în raport de aceste acte s-a aflat în conflict de interese în sensul dispozițiilor art. 70 din Legea nr. 161/2003 și nu a respectat dispozițiile art. 76 alin. 1 din același act normativ.

Se solicită admiterea recursului, casarea sentinței atacate și rejudecând respingerea acțiunii ca nefondate și menținerea ca legal a raportului de evaluare emis în ceea ce privește situația de conflict de interese reținută.

La dosar reclamantul-intimat a formulat întâmpinare în care a solicitat respingerea recursului ca nefondat.

Pentru termenul de judecată din 18 iunie 2019 reclamantul a depus concluzii scrise, dovada cheltuielilor de judecată solicitată și copia rezoluției de clasare dispusă de Parchetul de pe lângă Judecătoria Turda în ceea ce privește infracțiunea de conflict de interese cercetată ca urmare a sesizării formulate de recurenta-pârâtă - ordonanța de clasare din 5 martie 2019 - dosar recurs.

Analizând recursul declarat, în raport de motivul de recurs și de aspectele de nelegalitate invocate, Curtea îl apreciază pentru următoarele considerente ca nefondat în cauză nefiind îndeplinite condițiile prevăzute de art. 488 alin. 1 pct. 8 C. proc. civ. aplicarea și interpretarea greșită a dispozițiilor art. 70,71 și 76 din Legea nr. 161/2003.

Curtea apreciază că sentința atacată prin care a fost admisă în parte acțiunea și anulat în parte raportul de evaluare din 14 aprilie 2016 încheiat de intimată în punctele care privesc existența unui conflict de interese administrativ în ceea ce-l privește pe reclamant, este dată cu interpretarea și aplicarea corectă sa legii, în cauză nefiind îndeplinite condițiile cumulative prevăzute de art. 70 din Legea nr. 161/2013 pentru constatarea conflictului de interese în sensul că nu există un interes personal de natură patrimonială care ar fi putut influența îndeplinirea cu obiectivitate a atribuțiilor de primar al Comunei Luna.

Conform art. 70 din Legea nr. 161/2003

Prin conflict de interese se înțelege situația în care persoana ce exercită o demnitate publică sau o funcție publică are un interes personal de natură patrimonială, care ar putea influența îndeplinirea cu obiectivitate a atribuțiilor care îi revin potrivit Constituție și altor acte normative

Art. 71

"Principiile care stau la baza prevenirii conflictului de interese în exercitarea demnităților publice și funcțiilor publice sunt: imparțialitatea, integritatea, transparența deciziei și supremația interesului public".

Art. 76

" (1) Primarii (...) sunt obligați să nu emită un act administrativ sau să nu încheie un act juridic ori să nu emită o dispoziție. în exercitarea funcției, care produce un folos material pentru sine, pentru soțul său ori rudele sale de gradul I.

În mod corect pe situația de fapt prima instanță a apreciat că în cauză nu existat un fals patrimonial pentru soluția reclamantului-intimat prin semnarea de către acesta în calitate de primar a unei note justificative și a unor ordine de plată în valoare de 3.096,33 RON către Societatea Agricolă "B." reprezentând costuri servicii de dezăpezire.

În acord cu prima instanță Curtea apreciază că în cauză pe această situație de fapt nu existăm un conflict de interese deoarece lipsesc elementele esențiale - folosul de natură patrimonială pentru soția sa și posibila afectare a imparțialității și obiectivității în exercitarea atribuțiilor de primar de către reclamant.

Astfel suma încasată de Societatea Agricolă "B." a reprezentat costul unor servicii de deszăpezire prestare în anumite condiții de urgență și de necesitate în raport de situația intervenită în iarna anului 2012, iar această sumă nu a revenit ca folos patrimonial soției reclamantului. Din actele aflate la dosarul cauzei, în fond rezultă că soția reclamantului nu avea calitatea de asociat în cadrul societății ci de angajat în funcție de președinte, cu salariu fix, salariu care era achitat independent și care nu avea legătură cu încheierea contractului de prestări în cauză, față de care s-a apreciat de recurenta-pârâtă că reclamantul în calitate de primar a fost în situația de conflict de interese de natură administrativă.

Această realitate este susținută și de rezoluția de clasare emisă la 5 martie 2019 de Parchetul de pe lângă Judecătoria Turda care a pronunțat soluția de clasare pentru reclamant în ceea ce privește săvârșirea infracțiunii de conflict de interese prevăzut de art. 301 alin. 1 C. pen.

Iar soluția de clasare a fost dispusă în baza art. 16 alin. 1 lit. b) C. proc. pen. respectiv "fapta nu este prevăzută de legea penală" lipsind folosul material pentru sine, soție, rudă sau afin până la gradul II inclusiv.

Curtea apreciază că în cauză sentința atacată este legală și în raport de dispozițiile art. 70 din Legea nr. 161/2003 în sensul afectării independenței și obiectivității în exercitarea atribuțiilor de primar.

În ceea ce privește practica judecătorească invocată acesta reprezintă decizii de speță unde, de la caz la caz, fiecare cu particularitatea sa, a fost verificată de instanță îndeplinirea în concret a existenței unui conflict de interese administrativ în sensul dispozițiilor art. 70-71 și 76 din Legea nr. 161/2003.

Față de cele expuse mai sus, Curtea în baza art. 496-497 C. proc. civ. va respinge recursul ca nefondat menținând ca legală și temeinică sentința pronunțată de instanța de fond.

În baza art. 455 alin. 1 C. proc. civ. Curtea va obliga recurenta-pârâtă la plata cheltuielilor de judecată către reclamantul-intimat în cuantum de 3000 RON reprezentând onorariu avocat conform actelor depuse în susținerea cererii.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de recurenta-pârâtă Agenția Națională de Integritate împotriva Sentinței civile nr. 363 din 14 noiembrie 2016 pronunțate de Curtea de Apel Cluj, secția a III-a contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.

Obligă recurenta-pârâtă Agenția Națională de Integritate la plata cheltuielilor de judecată în cuantum de 3.000 RON către intimatul-reclamant A.

Definitivă.

Pronunțată, în ședință publică, astăzi 26 iunie 2019.

GGC - CL