ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 05.12.2018

ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 4231/2018

HOTĂRÂRE
05.12.2018
CAMERĂ
civil_1
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 4231/2018 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2018)

Asupra recursului de față, constată următoarele:

Prin acțiunea înregistrată pe rolul Tribunalului Brașov, secția I civilă, la data de 18.12.2015, reclamantele A., B. au chemat în judecată pe pârâtul Municipiul Brașov, prin primar, solicitând ca, prin hotărârea ce se va pronunța, să se dispună obligarea pârâtului la a încheia cu reclamantele contract de vânzare-cumpărare, conform prevederilor, art. 37 din H.G. nr. 632/1996, art. 6 din Legea nr. 112/1995 și art. 2 din H.C.L. nr. 320/31.05.2010, cu privire la imobilul teren, înscris în prezent în cărțile funciare 131851 Brașov, iar în cazul în care pârâtul nu va executa această obligație, hotărârea judecătorească să țină loc de act juridic translativ de proprietate; să se dispună rectificarea mențiunilor existente în cărțile funciare indicate, în sensul radierii dreptului de proprietate al pârâtului și înscrierii dreptului de proprietate al reclamantelor.

La dosarul constituit ca urmare a cererii de chemare în judecată a fost atașată, fără a purta ștampila de înregistrare a instanței, o cerere cu conținut identic, atât sub aspectul petitelor, cât și sub aspectul considerentelor de fapt și de drept, formulată de numita C., în nume propriu și pentru numiții D. și E., cerere intitulată "completare la cererea de chemare în judecată".

Urmare a dispozițiilor instanței, la data de 4.01.2016, la dosarul cauzei a fost înregistrată o completare de acțiune, prin care A., B., C., D. și E. au arătat că înțeleg să cheme în judecată, în calitate de pârâți, și Statul Român, prin Ministerul Finanțelor Publice, în calitate de proprietar tabular al imobilelor ce constituie obiectul litigiului, și SC F. SRL, care are atribuții privind vânzarea terenului în litigiu.

Tribunalul a reținut natura juridică a "completării de acțiune" înregistrată la dosarul cauzei în data de 4.01.2016, în sensul că aceasta este o cerere de intervenție principală, ce se circumscrie prevederilor art. 62 alin. (1) și (2) din C. proc. civ.

Prin Sentința civilă nr. 139/S din 6.10.2017, Tribunalul Brașov a admis excepția lipsei calității de reprezentant a terței persoane interveniente C., pentru D. și E..

A admis excepția netimbrării cererii de chemare în judecată formulată de reclamantele A. și B..

A admis excepția netimbrării cererii de intervenție formulată de terța persoană intervenientă C., în nume propriu, și în consecință:

A anulat cererea formulată de terța persoană intervenientă C., în numele terților D. și E., ca fiind formulată de o persoană lipsită de calitatea de reprezentant.

A anulat, ca netimbrată, acțiunea civilă formulată și completată de reclamantele A. și B., în contradictoriu cu pârâții Municipiul Brașov, prin primar, Statul Român, prin Ministerul Finanțelor Publice, la A.J.F.P. Brașov și SC F. SRL

A anulat, ca netimbrată, cererea de intervenție în interes propriu formulată și completată de terța persoană intervenientă C., în nume propriu.

Prin Decizia nr. 203/Ap din 20.02.2018, Curtea de Apel Brașov, secția civilă, a admis excepția netimbrării apelului, invocată de intimatul Municipiul Brașov, prin primar și în consecință:

A anulat, ca netimbrat, apelul declarat de reclamantele A., B. și intervenienții C., D. și E. împotriva Sentinței civile nr. 139/S/2017, pronunțată de Tribunalul Brașov.

Împotriva acestei decizii, reclamantele A., B. și intervenienții C., D. și E. au declarat recurs, invocând în drept dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 5 și 7 C. proc. civ. și solicitând casarea hotărârii atacate, cu consecința respingerii excepțiilor lipsei calității de reprezentant și a nulității cererii de apel, respectiv cererii introductive de instanță, pentru netimbrare. Admiterea apelului și trimiterea dosarului spre rejudecare la prima instanță, Tribunalul Brașov.

Analizând recursul în temeiul dispozițiilor art. 493 alin. (5) C. proc. civ., Înalta Curte reține următoarele:

Recursul este o cale extraordinară de atac care poate fi exercitată în termenul și condițiile prevăzute de lege, numai pentru motivele expres și limitativ reglementate prin dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 1-8 C. proc. civ., norme imperative, de ordine publică.

Obligația părții de a arăta motivele de nelegalitate pe care se întemeiază recursul și dezvoltarea lor este prevăzută sub sancțiunea nulității de dispozițiile art. 489 alin. (2) C. proc. civ.

Condiția legală a dezvoltării motivelor de recurs implică determinarea greșelilor anume imputate instanței și încadrarea lor în motivele de nelegalitate, limitativ prevăzute de art. 488 C. proc. civ., întrucât, potrivit legii, nu orice nemulțumire a părții poate duce la casarea sau modificarea unei hotărâri.

În speță, prin cererea de recurs s-au formulat critici ce privesc modul de soluționare a cauzei de către instanța de fond - Tribunalul Brașov, respectiv se face referire la greșita admitere a excepțiilor netimbrării și lipsei calității de reprezentant, solicitându-se trimiterea dosarului la prima instanță, pentru rejudecare.

Or, aceste susțineri ale recurenților nu constituie critici de nelegalitate, care să vizeze considerentele hotărârii pronunțate de către instanța de apel și care să permită încadrarea în motivele de nelegalitate, expres și limitativ prevăzute de art. 488 C. proc. civ.

Așa fiind, cum aspectele invocate de recurenți nu se grefează pe conținutul deciziei atacate și cum, în cauză, nu pot fi reținute motive de ordine publică, Înalta Curte va aplica sancțiunea expres prevăzută într-o asemenea situație de art. 489 alin. (2) C. proc. civ., coroborate cu cele ale art. 493 alin. (5) din același cod, respectiv aceea a nulității recursului, admițând excepția cu acest obiect.

Anulează recursul declarat de reclamantele A. și B. și de intervenienții C., D. și E. împotriva Deciziei nr. 203/Ap din data de 20 februarie 2018, pronunțată de Curtea de Apel Brașov, secția civilă.

Potrivit dispozițiilor art. 493 alin. (5) C. proc. civ., decizia nu este supusă niciunei căi de atac și se comunică părților, conform art. 427 alin. (1) C. proc. civ.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 5 decembrie 2018.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2013-03-04
0,95
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1091/2013
Asupra cauzei de față, constată următoarele: Prin acțiunea înregistrată pe rolul Tribunalului Brașov, la data de 29 octombrie 2007, sub nr. 7785/62/2007, reclamanta B.E. C.A. Brașov a chemat în judecată pe pârâtul Statul Român prin Minister
ÎCCJ
0,95
ÎCCJ, decizie (scj.ro #201004)
de 2.771 euro, achitată pârâtului, conform chitanței nr. 275011096/27.04.2011, la momentul încheierii contractului de schimb imobiliar nr. 1040/2011; plata dobânzii legale calculate la suma de 2.051.636 euro și la suma de 2.771 euro, de la
ÎCCJ
0,95
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 645/2018
Asupra cauzei civile de față, se constată următoarele: Prin sentința civilă nr. 91/S din 19.05.2015 pronunțată de Tribunalul Brașov în Dosarul civil nr. x/62/2013, prima instanță a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtul
ÎCCJ 2018-01-31
0,94
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 201/2018
Din examinarea lucrărilor dosarului, constată următoarele: Prin cererea înregistrată la Tribunalul Brașov, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, sub nr. x/62/2015 la data de 17 august 2015, reclamanta SC A. SRL a chem
ÎCCJ
0,94
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 248/2017
(nr. top 7021/1/1) și nr. cadastral y, în suprafață de 1287 mp; a admis, în parte, cererea de intervenție accesorie, formulată în interesul reclamantei de intervenienta F., în limitele admiterii cererii reclamantei; a admis cererea formulat
Sursă