ÎCCJ, Secția penală
ÎCCJ, Secția penală (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2020)
Deliberând, asupra cauzei penale de față, în baza actelor și lucrărilor de la dosar, constată următoarele:
Prin Sentința penală nr. 121 din 22.04.2020 pronunțată de Tribunalul Galați, în Dosarul nr. x, s-a dispus declinarea cererii de contestație la executare (art. 598 lit. d) C. proc. pen.) formulată de condamnatul A., în favoarea Curții de Apel Galați.
Pentru a hotărî astfel, Tribunalul Galați a reținut că, prin Sentința penală nr. 112/F/12.07.2016 pronunțată de Curtea de Apel Galați în Dosarul nr. x/2016 a fost admisă sesizarea formulată de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Galați. În baza art. 154 alin. (6) din Legea nr. 302/2004, privind cooperarea judiciară internațională în materie penală, a fost recunoscută în parte hotărârea penală pronunțată de autoritățile judiciare italiene, respectiv Sentința penală nr. 23/2014 REG. sent. din 10.03.2015, definitivă la data de 27.04.2015, pronunțată de Curtea de Apel cu Juri din Bari, vizând pe condamnatul A. și s-a dispus transferarea condamnatului A. într-un penitenciar din România în vederea continuării executării pedepsei principale de 6.570 zile închisoare, pedeapsă aplicată condamnatului pentru săvârșirea infracțiunilor de "tâlhărie sub amenințarea armelor", "omor" și "dispoziții pentru controlul armelor", care în legea penală română constituie infracțiunile de:
"tâlhărie", prevăzută de art. 233 - 234 alin. (1) lit. a), f) C. pen., cu aplicarea art. 43 alin. (5) C. pen. și art. 5 C. pen. (faptă din 04.02.2010), "omor calificat" prevăzută de art. 188 alin. (1) - 189 alin. (1) lit. d) C. pen., cu aplicarea art. 43 alin. (5) C. pen. și art. 5 C. pen. (faptă din 04.02.2010), "nerespectarea regimului armelor și al munițiilor" prevăzută de art. 342 C. pen., cu aplicarea art. 43 alin. (5) C. pen. și art. 5 C. pen. (faptă din 04.02.2010). S-a dedus din pedeapsa de 6.570 închisoare perioada de 1.000 zile închisoare executată de condamnatul A. până la data de 03.12.2015 și perioada executată de la data de 04.12.2015 la zi - 12.07.2016.
S-a reținut că prin cererea ce face obiectul cauzei condamnatul A. a solicitat acordarea zilelor de eliberare anticipată pentru perioadele de privare de libertate executate în Italia anterior transferării, recunoașterea acestora de către autoritățile judiciare din România și deducerea acestor zile de eliberare anticipată din pedeapsa închisorii aplicată prin hotărârea de condamnare pronunțată de instanțele italiene.
Tribunalul Galați a apreciat că, în raport de prevederile art. 141 alin. (17) din Legea nr. 302/2004, aceste aspecte pot fi analizate doar de către instanța competentă să dispună recunoașterea actelor judiciare emise de statul italian prin care se acordă reduceri de pedeapsă, în speța de față, Curtea de Apel Galați, instanță care poate solicita informații de la statul italian cu privire la numărul zilelor de eliberare anticipată de care beneficiază condamnatul A.
Prin urmare, s-a apreciat că, pe calea contestației la executare exercitate împotriva hotărârii definitive de recunoaștere și executare a hotărârii de condamnare pronunțate de instanțele italiene, doar Curtea de Apel Galați poate dispune recunoașterea actelor judiciare transmise de autoritățile judiciare italiene ulterior transferării în România, prin care persoanei condamnate i se acordă zile de eliberare anticipată pentru perioadele de privare de libertate executate în Italia anterior transferării și poate deduce zilele de eliberare anticipată din pedeapsa închisorii aplicată prin hotărârea de condamnare pronunțată de instanțele italiene.
Având în vedere că normele penale privind competența după materie au un caracter imperativ, nesocotirea lor atrăgând nulitatea absolută a actelor procedurale efectuate cu încălcarea prescripțiilor legale, în cauză a fost admisă excepția necompetenței materiale a Tribunalului Galați invocată din oficiu.
În baza disp. art. 50 raportat la art. 47 alin. (1) C. proc. pen. cu referire la art. 598 alin. (2) C. proc. pen. și art. 141 alin. (17) din Legea nr. 302/2004 s-a declinat contestația la executare formulată de condamnatul A., în favoarea Curții de Apel Galați.
Cauza a fost înregistrată pe rolul Curții de Apel Galați sub nr. x/2020.
Prin Sentința penală nr. 83/F din data de 20.05.2020 pronunțată de Curtea de Apel Galați, secția penală și pentru cauze cu minori, s-a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Galați.
S-a dispus sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție cu soluționarea conflictului negativ de competență ivit între Tribunalul Galați și Curtea de Apel Galați.
Pentru a dispune astfel, analizând actele și lucrările dosarului, Curtea de Apel Galați a apreciat că Tribunalul Galați este competent în soluționarea contestației la executare formulată de condamnatul A., pentru următoarele considerente:
În mod greșit s-a invocat, de către instanța de fond prevederile art. 598 alin. (1) lit. c) C. proc. pen., când în realitate sunt întrunite cerințele art. 598 alin. (1) lit. d) C. proc. pen.
A. a fost condamnat la o pedeapsă de 6570 zile închisoare pronunțată prin Sentința penală nr. 23/2014 a REG, sentință definitivă la 27.04.2015 prin Decizia Curții de Apel cu Juri din Bari - Italia.
Hotărârea a fost recunoscută prin Sentința penală nr. 112/12.07.2016 a Curții de Apel Galați (Dosar nr. x/2016) definitivă prin neapelare și s-a dispus transferul persoanei condamnate A. într-un penitenciar din România, în vederea continuării executării.
Persoana condamnată a fost transferată efectiv către România la data de 31.05.2017.
Persoana condamnată A. a formulat prezenta contestație la executare la 05.02.2020.
Curtea de Apel Galați a reținut că, dacă ne-am fi aflat în prezența vreunei nelămuriri cu privire la hotărârea care se execută sau vreo împiedicare la executare (art. 598 alin. (1) lit. c) C. proc. pen.), aceasta ar fi trebuit făcută imediat după sosirea în România a persoanei condamnate (31.05.2017), nu la aproximativ 2 ani și 6 luni după ajungerea în țară a condamnatului A.
S-a mai reținut că, în contestația la executare formulată, condamnatul A. susține faptul că a executat o parte din pedeapsă, în Italia, în condiții de detenție necorespunzătoare și solicită (asemănător recursului compensatoriu prezent în legislația română - art. 551 din Legea nr. 234/2013 introdus prin Legea nr. 169/2017 și abrogat prin Legea nr. 234/2019) să i se considere 3 zile câștigate la 30 de zile executate pe teritoriul statului italian (Penitenciarul Potenza - Italia) în condiții improprii sau statul italian să fie obligat să îi plătească 8 euro despăgubiri pentru fiecare zi de închisoare executată în condiții necorespunzătoare.
Potrivit Deciziei nr. 8/2019 (M.O. nr. 427/30.05.2019) pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție în recurs în interesul legii și obligatorie pentru instanțe:
"competența de soluționare a cererii prin care o persoană privată de libertate solicită acordarea zilelor compensatorii (...) revine instanței de executare sau instanței în a cărei circumscripție se află locul de deținere, pe calea contestației la executare întemeiată pe dispozițiile art. 598 alin. (1) lit. d) C. proc. pen.
Potrivit art. 598 alin. (2) C. proc. pen., contestația la executare întemeiată pe revederile art. 598 alin. (1) lit. d) C. proc. pen. se face, după caz, la instanța prevăzută la art. 597 alin. (1) C. proc. pen. (instanța de executare) sau art. 597 alin. (6) C. proc. pen. (instanța egală în grad cu instanța de executare, în a cărei circumstanțe se afla locul de deținere în care se afla condamnatul la data formulării contestației la executare).
Potrivit art. 553 C. proc. pen. coroborat cu prevederile Legii nr. 302/2004 (art. 141 alin. (12) și Legii nr. 234/2013 (privind executarea unor pedepse privative de libertate) în cazul în care infracțiunile au fost comise de un cetățean român pe teritoriul unui stat străin, prin instanța de executare se înțelege instanța căreia iar reveni competența să soluționeze cauza în primă instanță, dacă faptele ar fi săvârșite pe teritoriul României.
Prin Sentința penală nr. 112/12.07.2016 a Curții de Apel Galați pronunțată în Dosarul nr. x/2016, prin care s-a recunoscut Sentința penală nr. 23/2014 a REG definitivă la 27.04.2019 prin decizia Curți de Apel cu Juri din Bari - Italia, s-au echivalat infracțiunile săvârșite de petentul A. pe teritoriul Italiei cu infracțiunile de tâlhărie, omor, nerespectarea regimului armelor și munițiilor.
Potrivit art. 36 alin. (1) lit. a) C. proc. pen. tribunalul judecă în primă instanță, infracțiunile de omor.
La data formulării prezentei contestații la executare, condamnatul A. se afla încarcerat în Penitenciarul Galați.
Pe de altă parte, s-a reținut că nu poate fi instanță de executare Curtea de Apel Galați, deoarece nu a soluționat cauza în fond și, raportat la prevederile art. 153 din Legea nr. 302/2004, nu se poate considera că într-o astfel de etapă procesuală s-ar rezolva fondul cauzei, deoarece Sentința penală nr. 112/12.07.2016 a Curții de Apel Galați nu a implicat administrarea de probatorii privind existența faptei și a vinovăției și aplicarea unei pedepse, cauza fiind în competența exclusivă a autorităților italiene.
Curtea de Apel Galați, care a recunoscut hotărârea instanțelor italiene și transferarea persoanei condamnate A. în vederea continuării executării pedepsei de 6570 zile într-un penitenciar din România, reprezintă doar o instanță specială, desemnată potrivit prevederilor art. 140 și următoarele din Legea nr. 302/2004, pentru a recunoaște în România hotărârile pronunțate în străinătate și pentru a dispune transferul condamnatului în România. Curtea de Apel Galați, nu se poate transforma în instanță de executare, având în vedere că, referitor la instanța de executare, art. 141 alin. (12) din Legea nr. 302/2004 prevede că aceste dispoziții se completează cu dispozițiile C. proc. pen. român.
S-a mai reținut că, din motivarea Deciziei nr. 15/2015 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală, rezultă că odată ajuns pe teritoriul României (31.05.2017) condamnatul A. se supune regimului de executare a pedepselor prevăzut de legea penală română (Legea nr. 234/2013), eventualele contestații la executare urmând a fi formulate și a atrage competența instanței de executare stabilite conform legii penale române (C. proc. pen. și Legea nr. 234/2013), în speță Tribunalul Galați.
Cauza având ca obiect conflictul negativ de competență între Tribunalul Galați și Curtea de Apel Galați a fost înregistrată sub nr. x/2020 pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție.
Examinând conflictul negativ de competență, în conformitate cu dispozițiile art. 51 alin. (5) C. proc. pen., Înalta Curte de Casație și Justiție apreciază că instanța competentă să soluționeze cauza privind pe contestatorul A. este Tribunalul Galați, pentru următoarele considerente:
Prin Sentința penală nr. 112/12.07.2016 a Curții de Apel Galați, pronunțată în Dosarul nr. x/2016, s-a dispus recunoșterea Sentinței penale nr. 23/2014 a REG definitivă la 27.04.2019 prin decizia Curți de Apel cu Juri din Bari - Italia și s-a transferarea persoanei condamnate A. în vederea continuării executării pedepsei de 6570 zile într-un penitenciar din România.
Prin cererea înregistrată sub nr. x/2020 pe rolul Tribunalului Galați, condamnatul A. a invocat faptul că a executat o parte din pedeapsă, în Italia, în condiții de detenție necorespunzătoare, solicitând să i se considere 3 zile câștigate la 30 de zile executate pe teritoriul statului italian (Penitenciarul Potenza - Italia) în condiții improprii sau statul italian să fie obligat să îi plătească 8 euro despăgubiri pentru fiecare zi de închisoare executată în condiții necorespunzătoare.
În conformitate prevederile Deciziei nr. 8/2019 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție în recurs în interesul legii, cererea formulată de condamnatul A. are natura unei contestații la executare întemeiată pe dispozițiile art. 598 alin. (1) lit. d) C. proc. pen., iar competența de soluționare aparține instanței egale în grad cu instanța de executare, în a cărei circumscripție se afla locul de deținere al condamnatului la data formulării contestației la executare, respectiv Tribunalului Galați.
Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 51 alin. (6) C. proc. pen., Înalta Curte de Casație și Justiție va stabili competența de soluționare a cauzei, privind pe contestatorul condamnat A. în favoarea Tribunalului Galați, instanță căreia i se va trimite dosarul.
În conformitate cu dispozițiile art. 275 alin. (3) C. proc. pen., cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului.
Conform dispozițiilor art. 275 alin. (6) C. proc. pen., onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu pentru contestator condamnat, în sumă de 313 RON, va rămâne în sarcina statului.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D I S P U N E
Stabilește competența de soluționare a cauzei privind pe contestatorul condamnat A. în favoarea Tribunalului Galați, instanță căreia i se va trimite dosarul.
Cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului.
Onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu pentru contestatorul condamnat, în sumă de 313 RON, rămâne în sarcina statului.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 11 iunie 2020.