ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 30.06.2020

ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 388/2020

HOTĂRÂRE
30.06.2020
CAMERĂ
penal
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 388/2020 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2020)

Deliberând asupra contestației de față, în baza actelor și lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin încheierea din 25 februarie 2020 a Curții de Apel Suceava, secția penală și pentru cauze cu minori, pronunțată în Dosarul nr. x/2019.1, a fost respinsă, ca neîntemeiată, cererea de abținere formulată de doamna judecător A. (membră a completului de judecată C2 Contestații 2J), în Dosarul nr. x/2019 al Curții de Apel Suceava, secția penală și pentru cauze cu minori, cu termen de judecată în data de 09.03.2020.

Pentru a decide astfel, instanța a reținut următoarele:

Prin cererea adresată acestei instanțe la data de 25.02.2020, doamna judecător A., membră a completului de judecată C 2 Contestații 2J, a declarat că se abține de la soluționarea cauzei ce formează obiectul Dosarului nr. x/2019 al Curții de Apel Suceava, secția penală și pentru cauze cu minori, cu termen de judecată la data de 09.03.2020.

În motivarea cererii, doamna judecător A. a arătat că, un prim motiv de abținere îl constituie faptul că, prin calea de atac formulată, petentul B. menționează numele său ca fiind unul dintre magistrații care sunt incompatibili să participe la soluționarea cauzelor care îl privesc. Totodată, motivând că buna desfășurare a activității de judecată în cauză și prezervarea dreptului la un proces echitabil impun evitarea oricărei situații de natură a conduce la concluzia existenței unei aparențe de lipsă de imparțialitate a judecătorului, prin raportare la situația anterior expusă, doamna judecător A. apreciat că acesta este un alt motiv de abținere. În drept, cererea a fost întemeiată pe dispozițiile art. 64 alin. (1) lit. f) C. proc. pen., precum și art. 9, 10 și 23 din Codul deontologic al magistraților.

Analizând cererea formulată, curtea a constatat că aceasta nu este întemeiată, pentru următoarele considerente:

În conformitate cu dispozițiile art. 64 alin. (1) lit. f) C. proc. pen., "Judecătorul este incompatibil dacă există o suspiciune rezonabilă că imparțialitatea judecătorului este afectată". Textul de lege menționat nu delimitează în concret situațiile în care o astfel de suspiciune poate fi apreciată ca existentă, fiind necesară raportarea la împrejurările concrete ale cauzei deduse judecății.

În conformitate cu practica Curții Europene a Drepturilor Omului, imparțialitatea poate fi apreciată sub diverse aspecte, distingându-se un demers subiectiv, ce tinde a determina ceea ce judecătorul gândește în forul său interior într-o cauză anume, și un demers obiectiv, cu scopul de a cerceta dacă acesta a oferit garanții suficiente pentru a exclude orice îndoială legitimă în privința sa (Piersack c. Belgiei și Grieves c. Regatului Unit). Granița dintre cele două noțiuni nu este însă ermetică, din moment ce nu numai conduita unui judecător poate, din punct de vedere al unui observator exterior, să atragă îndoieli obiectiv justificate cu privire la imparțialitatea sa, ci poate fi vorba și despre convingerea sa personală (Kyprianou c. Ciprului). Imparțialitatea este esențială pentru îndeplinirea corectă a actului de justiție. Ea este calitatea necesară cerură oricărui judecător, cerându-se în mod imperativ absența părtinirii și a prejudecății. Astfel, legiuitorul a prevăzut că judecătorul este incompatibil doar atunci când există o suspiciune rezonabilă că imparțialitatea sa este afectată, împrejurare care trebuie dovedită.

Pe de altă parte, Codul deontologic al magistraților impune judecătorilor să își exercite funcția cu obiectivitate și imparțialitate, aceștia având obligația de a se abține de la orice comportament, act sau manifestare de natură să altereze încrederea în imparțialitatea lor, fiind obligați să decidă în mod obiectiv, liberi de orice influențe.

S-a arătat că, în speță, este real că din cuprinsul Dosarului nr. x/2019 rezultă că doamna judecător A. este menționată de petentul B. ca fiind unul dintre magistrații incompatibili să participe la soluționarea cauzelor ce privesc persoana petentului, însă nu a fost relevată nicio împrejurare serioasă din care să rezulte vreun interes al acestui magistrat în cauza supusă judecății.

Or, în cauză, din punct de vedere al criteriului subiectiv, este de observat că doamna judecător A. nu a invocat vreo atitudine părtinitoare ori defavorabilă petentului sau că și-ar fi expus punctul de vedere cu privire la soluția care ar putea fi dată în speță, iar imparțialitatea personală a unui magistrat este prezumată până la dovedirea contrariului.

Din punct de vedere al criteriului obiectiv, analizând actele dosarului și motivele invocate de doamna judecător A., Curtea a constatat că, simplul fapt că, printre altele, numele doamnei judecător A. este menționat în cererea formulată de petentul B., ca fiind unul dintre magistrații incompatibili să soluționeze cereri ce privesc persoana petentului, nu este de natură a considera că imparțialitatea doamnei judecător ar fi afectată (Curtea Europeană a Drepturilor Omului, cauza Pastörs vs Germania, hot. din 03.10.2019).

Față de această împrejurare, Curtea a apreciat că, la acest moment, nu este dat cazul de incompatibilitate prevăzut de art. 64 alin. (1) lit. f) C. proc. pen. și a respins, ca neîntemeiată, cererea de abținere formulată de doamna judecător A. (membră a completului de judecată C2 Contestații 2J) în Dosarul nr. x/2019 al Curții de Apel Suceava, secția penală și pentru cauze cu minori, cu termen de judecată în data de 09.03.2020.

Împotriva încheierii din 25 februarie 2020 a Curții de Apel Suceava, secția penală și pentru cauze cu minori, pronunțată în Dosarul nr. x/2019.1, contestatorul B. a declarat prezenta contestație, arătând că abținerea judecătorilor, în mod constant și repetat, de la soluționarea cauzei, este efectuată cu bună știință, în scopul tergiversării procesului penal, și intră sub incidența Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor. Totodată, în cuprinsul cererii, contestatorul și-a exprimat nemulțumirea față de soluțiile pronunțate de instanțele judecătorești în ceea ce-l privește, apreciindu-le ca fiind nelegale și netemeinice.

Examinând contestația declarată, Înalta Curte constată că aceasta este inadmisibilă, pentru considerentele care vor fi expuse în cele ce urmează.

Potrivit dispozițiilor art. 68, alin. (2) C. proc. pen., abținerea sau recuzarea judecătorului care face parte din completul de judecată se soluționează de un alt complet de judecată, iar potrivit dispozițiilor art. 68, alin. (5) C. proc. pen., soluționarea abținerii sau recuzării se face, în cel mult 24 de ore, în camera de consiliu. Dacă apreciază necesar pentru soluționarea cererii, judecătorul sau completul de judecată, după caz, poate efectua orice verificări și poate asculta procurorul, subiecții procesuali principali, părțile și persoana care se abține sau a cărei recuzare se solicită. Totodată, potrivit dispozițiilor art. 68 alin. (7) C. proc. pen., încheierea prin care se soluționează abținerea ori recuzarea nu este supusă niciunei căi de atac.

Contestatorul B. a declarat contestație împotriva încheierii din 25 februarie 2020 a Curții de Apel Suceava, secția penală și pentru cauze cu minori, pronunțată în Dosarul nr. x/2019, prin care a fost respinsă, ca neîntemeiată, cererea de abținere formulată de doamna judecător A. Având în vedere că acesta a declarat contestație împotriva unei încheieri prin care a fost soluționată o cerere de abținere, încheiere care nu este supusă niciunei căi de atac, așa cum prevăd dispozițiile art. 68 alin. (7) C. proc. pen., Înalta Curte constată că este inadmisibilă contestația declarată de acesta.

În temeiul art. 275 alin. (2) C. proc. pen., va obliga contestatorul la plata sumei de 200 RON cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Respinge, ca inadmisibilă, contestația declarată de petentul B. împotriva încheierii din 25 februarie 2020 a Curții de Apel Suceava, secția penală și pentru cauze cu minori, pronunțată în Dosarul nr. x/2019.1.

Obligă petentul la plata sumei de 200 RON cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi, 30 iunie 2020.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2021-10-04
0,95
ÎCCJ, Decizia nr. 311/2021
Deliberând asupra cauzei de față, în baza actelor și lucrărilor reține următoarele: I. Prin decizia penală nr. 295/A din data de 15 octombrie 2020 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția penală în dosarul nr. x/2019, a fos
ÎCCJ 2021-04-05
0,95
ÎCCJ, Decizia nr. 93/2021
Asupra contestației de față, în baza actelor și lucrărilor dosarului, constată următoarele: I. Prin decizia penală nr. 295/A din data de 15 octombrie 2020 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția penală, în dosarul nr. x/20
ÎCCJ 2021-06-02
0,95
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 553/2021
Deliberând asupra cauzei de față, în baza actelor și lucrărilor dosarului, constată următoarele: Prin încheierea penală din data de 15 aprilie 2021 pronunțată de Curtea de Apel Suceava, secția penală și pentru cauze cu minori, în Dosarul nr
ÎCCJ 2021-10-05
0,95
ÎCCJ, Secția penală
Deliberând asupra cauzei de față, în baza actelor și lucrărilor dosarului constată următoarele: Prin încheierea penală din 06 aprilie 2021 a Curții de Apel Suceava, secția penală și pentru cauze cu minori, a fost respinsă, ca nefondată, cer
ÎCCJ 2021-10-12
0,94
ÎCCJ, Secția penală
Deliberând asupra cauzei de față, în baza actelor și lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin încheierea din data de 05 aprilie 2021, Curtea de Apel Suceava, secția penală și pentru cauze cu minori, a respins, ca nefondată, cererea
Sursă