ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 6534/2013

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor

din dosar, constată următoarele:

Prin sentința civilă nr. 317 din 23 ianuarie 2013

Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal a declinat

competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului București, secția a

IX-a contencios administrativ și fiscal.

Pentru a pronunța această

soluție, instanța de fond a reținut că, în temeiul Legii nr. 544/2001 pârâtul a

solicitat să le comunice contul bancar pentru a achita direct întreținerea de bloc,

răspunsul acestuia fiind însă nelegal, întrucât Asociația de Proprietari este subaltern

al pârâtului M.A.I.

Potrivit dispozițiilor

art. 22 alin. (1) din Legea nr. 544/2001 privind liberul acces la informațiile de

interes public, „În cazul în care o persoană se consideră vătămată în drepturile

sale, prevăzute în prezenta lege, aceasta poate face plângere la secția de contencios

administrativ a Tribunalului în a cărei rază teritorială domiciliază sau în a cărei

rază teritorială se află sediul autorității ori al instituției publice”.

Textul, instituind o competență

materială specială, derogatorie în raport de prevederile generale în materia contenciosului

administrativ, cuprinse în art. 10 din Legea nr. 554/2004, stabilește competența

de primă instanță a tribunalelor în soluționarea acțiunilor fundamentate pe prevederile

Legii nr. 544/2001.

Prin urmare, Curtea de

Apel în temeiul art. 158 C. proc. civ. raportat la art. 22 alin. (1) din Legea

nr. 544/2001 a declinat în favoarea Tribunalului București, secția a IX-a contencios

administrativ și fiscal competența de soluționare a prezentei acțiuni.

Împotriva hotărârii instanței

de fond, reclamanții S.A.A. și B.M. au declarat recurs, criticând-o pentru nelegalitate

și netemeinicie.

Înainte de a examina motivele

de recurs invocate în cauză, Înalta Curte, examinând cu prioritate, în conformitate

cu dispozițiile art. 137 C. proc. civ., excepția invocată, din oficiu, constată

că recursul este inadmisibil.

Pentru a ajunge la această

soluție instanța a avut în vedere considerentele în continuare arătate:

Potrivit art. 158 C.

proc. civ., astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 202/2010: "dacă instanța

se declară necompetentă, hotărârea nu este supusă niciunei căi de atac, dosarul

fiind trimis de îndată instanței competente sau, după caz, altui organ cu activitate

jurisdicțională competent".

Din interpretarea logico-juridică

a textului legal sus citat rezultă fără putință de tăgadă faptul că împotriva hotărârii

de declinare a competenței nu se poate exercita nici o cale de atac.

În consecință, pentru

considerentele arătate și în conformitate cu dispozițiile art. 158 C. proc.

civ., modificat prin Legea nr. 202/2010, coroborat cu prevederile art. 312

alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte va respinge recursul, ca inadmisibil.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat

de S.A.A. și B.M. împotriva sentinței civile nr. 317 din 23 ianuarie 2013 a Curții

de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, ca inadmisibil.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință

publică, astăzi 4 octombrie 2013.