ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1846/2019

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal (prin declinare de la Tribunalul București, secția contencios administrativ și fiscal), reclamanta Agenția de Administrare a Rețelei Naționale de Informatică pentru Educație și Cercetare a solicitat în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Educației Naționale - Organismul Intermediar pentru Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună anularea Deciziei nr. OI/1092//ES/2.06.2014 și a Notei de constatare încheiata la data de 18.03.2014, înregistrata sub nr. x/31.03.2014, precum si obligarea pârâtului la restituirea sumei de 32.280,28 RON.

Prin sentința nr. 1147 din 06 aprilie 2016 pronunțată de Curtea de Apel București, secția a VIII-a de contencios administrativ și fiscal s-a respins acțiunea formulată de reclamanta Agenția de Administrare a Rețelei Naționale de Informatică pentru Educație și Cercetare, în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Educației Naționale - Organismul Intermediar pentru Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane, ca neîntemeiată.

Împotriva acestei sentințe a declarat recurs reclamanta Agenția de Administrare a Rețelei Naționale de Informatică pentru Educație și Cercetare, solicitând admiterea recursului, casarea sentinței recurate și admiterea acțiunii astfel cum a fost formulată.

În motivarea recursului, recurenta-reclamantă a susținut că în mod eronat a reținut instanța de fond că solicitarea de mostre realizată de către reclamantă (autoritatea contractanta) nu a fost prevăzută în Documentația de atribuire, apreciind astfel că reclamanta nu a respectat principiul transparenței prevăzut de dispozițiile art. .2 alin. (2) lit. d) din O.U.G. nr. 34/2006.

A susținut recurenta că, în cazul în care, pe parcursul evaluării, se constată existența unei oferte cu un preț aparent neobișnuit de scăzut potrivit prevederilor art. 36 ind.l alin. (2) din H.G. nr. 925/2006, cu modificările și cu completările ulterioare, autoritatea contractantă are obligația de a efectua verificări detaliate în legătură cu aspectele prevăzute la art. 202 alin. (2) din O.U.G. nr. 34/2006.

Astfel, în scopul efectuării verificărilor menționate, autoritatea contractanta va solicita ofertantului inclusiv documente privind, după caz, prețurile la furnizori, situația stocurilor materiilor prime și materiale, modul de organizare și metodele utilizate în cadrul procesului de lucru, nivelul de salarizare a forței de muncă, performanțele și costurile implicate de anumite utilaje sau echipamente de lucru.

Invocarea faptului că mostrele trebuiau să reprezinte un criteriu de clasificare si de selecție este făcută cu rea- intenție, întrucât autoritatea contractantă și-a îndeplinit obligația instituită prin dispozițiile art. 36 și ale art. 36

1

din H.G. nr. 925/2006, cu modificările și cu completările ulterioare.

Autoritatea contractantă a solicitat prezentarea de mostre tocmai în scopul verificării falsurilor eventualelor produse care urmează a fi furnizate prin contractul de achiziție publică care urmează a se încheia, precum și pentru verificarea originalității ofertei din punct de vedere al îndeplinirii cerințelor prevăzute în Caietul de sarcini.

Consideră că în mod eronat instanța de fond a reținut că solicitarea unor mostre de la ofertanți nu are relevanță pentru justificarea prețului aparent neobișnuit de scăzut, ci pentru verificarea capacității tehnice/profesionale a ofertanților.

De asemenea, a arătat că documentația de atribuire a fost verificată din punct de vedere al legalității de către ANRMAP, instituție care are obligația să verifice conformitatea documentației de atribuire cu prevederile legislației privind achizițiile publice.

Intimatul-pârât Ministerul Educației Naționale - Organismul Intermediar pentru Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane a depus întâmpinare prin care a invocat excepția nulității recursului, arătând că recursul este întemeiat pe dispozițiile art. 304 pct. 8 din vechiul C. proc. civ., în condițiile în care acesta nu mei era în vigoare; pe fondul recursului, a solicitat respingerea acestuia, ca nefondat, reiterând, în esență, susținerile formulate pe parcursul soluționării litigiului în primă instanță.

II. Considerentele și soluția Înaltei Curți asupra recursului

În legătură cu excepția nulității recursului invocată de intimat prin întâmpinare, Înalta Curte reține că întemeierea în drept a recursului de către recurentă pe dispozițiile art. 304 C. proc. civ. nu are drept consecință nulitatea recursului.

De asemenea, potrivit prevederilor art. 488 C. proc. civ., casarea unei hotărâri se poate cere numai pentru motivele de nelegalitate expres enumerate la punctele 1 - 8 din acest text de lege.

Din verificarea motivelor de recurs pe care partea le-a invocat în cererea sa, se observă că acestea pot fi circumscrise cazului de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., și anume atunci când "hotărârea a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greșită a normelor de drept material".

Pentru aceste motive excepția nulității recursului invocată de intimat va fi respinsă ca neîntemeiată.

În legătură cu criticile formulate de reclamantă, subsumate motivului de casare prevăzut de dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., acestea sunt neîntemeiate.

Susținerile recurentei în sensul că nu a existat o încălcarea a principiului transparenței întrucât autoritatea contractantă are obligația, potrivit prevederilor art. 36 ind.l alin. (2) din H.G. nr. 925/2006, de a efectua verificări detaliate în legătură cu aspectele prevăzute la art. 202 alin. (2) din O.U.G. nr. 34/2006, în cazul în care, pe parcursul evaluării, se constată existența unei oferte cu un preț aparent neobișnuit de scăzut, nu pot fi reținute în favoarea acesteia.

Înalta Curte reține că, potrivit principiilor înscrise în art. 2 din O.U.G. nr. 34/2006, procedura de achiziție publică trebuie derulată integral cu asigurarea transparenței și tratamentului egal.

În drept, potrivit art. 202 din O.U.G. nr. 34/2006:

"(1) În cazul unei oferte care are un preț aparent neobișnuit de scăzut în raport cu ceea ce urmează a fi furnizat, executat sau prestat, autoritatea contractantă are obligația de a solicita ofertantului, în scris și înainte de a lua o decizie de respingere a acelei oferte, detalii și precizări pe care le consideră semnificative cu privire la ofertă, precum și de a verifica răspunsurile care justifică prețul respectiv. (2) Autoritatea contractantă are obligația de a lua în considerare justificările primite de la ofertant, în condițiile alin. (1), îndeosebi cele care se referă la: a) fundamentarea economică a modului de formare a prețului, aferent metodelor de execuție utilizate, procesului de producție sau serviciilor prestate; b) soluțiile tehnice adoptate și/sau orice condiții deosebit de favorabile de care beneficiază ofertantul pentru executarea lucrărilor, pentru furnizarea produselor sau prestarea serviciilor; c) originalitatea ofertei din punct de vedere al îndeplinirii tuturor cerințelor prevăzute în caietul de sarcini; d) respectarea dispozițiilor privind protecția muncii și condițiile de lucru aplicabile pentru executarea lucrării, prestarea serviciului sau furnizarea produselor; e) posibilitatea ca ofertantul să beneficieze de un ajutor de stat" .

Potrivit art. 36

1

alin. (2) și alin. (3) din H.G. nr. 925/2006: "(2) În cazul în care, pe parcursul evaluării, se constată existența unei oferte cu preț aparent neobișnuit de scăzut în sensul prevederilor alin. (1), autoritatea contractantă are obligația de a efectua verificări detaliate în legătură cu aspectele prevăzute la art. 202 alin. (2) din ordonanța de urgență. (3) În scopul efectuării verificărilor prevăzute la alin. (2), autoritatea contractantă va solicita ofertantului inclusiv documente privind, după caz, prețurile la furnizori, situația stocurilor de materii prime și materiale, modul de organizare și metodele utilizate în cadrul procesului de lucru, nivelul de salarizare a forței de muncă, performanțele și costurile implicate de anumite utilaje sau echipamente de lucru".

De asemenea, potrivit art. 188 alin. (1) lit. e) "(1) În cazul aplicării unei proceduri pentru atribuirea unui contract de furnizare, în scopul verificării capacității tehnice și/sau profesionale a ofertanților/candidaților, autoritatea contractantă are dreptul de a le solicita acestora, în funcție de specificul, de cantitatea și de complexitatea produselor ce urmează să fie furnizate și numai în măsura în care aceste informații sunt relevante pentru îndeplinirea contractului, următoarele: … e) mostre, descrieri și/sau fotografii a căror autenticitate trebuie să poată fi demonstrată în cazul în care autoritatea contractantă solicită acest lucru".

Din prevederile legale evocate, rezultă că solicitarea mostrelor este strâns legată de etapa calificării și selecției candidaților/ofertanților, neputând fi un factor de evaluare, neavând ca obiect verificarea modalității de formare a prețului din ofertă și, prin urmare, nu are relevanță pentru justificarea prețului aparent neobișnuit de scăzut.

Prin urmare, aceasta nu putea fi realizată decât în condițiile în care era prevăzută în documentația de atribuire ca cerință pentru verificarea capacității tehnice și/sau profesionale a ofertanților, menționarea acesteia fiind esențială pentru asigurarea principiului transparenței procedurii și a corectei informări a eventualilor ofertanți.

Cu toate acestea, autoritatea contractantă a utilizat mostrele drept factor de evaluare a ofertelor, criteriu de departajare a ofertanților. Ori, evaluarea fiecărei oferte trebuia realizată numai prin raportare la cerințele de calificare din documentația de atribuire, nu și la altele, orice alte documente/cerințe fiind în măsură să le creeze participanților la licitație o situație dezavantajoasă.

De altfel, chiar recurenta a susținut că prezentarea de mostre a fost solicitată în scopul verificării falsurilor eventualelor produse care urmează a fi furnizate prin contractul de achiziție publică care urmează a se încheia.

Nici faptul că documentația de atribuire a fost verificată de către ANRMAP nu se poate constitui într-o cauză de exonerare după cum prevăd și dispozițiile art. 32

4

din H.G. nr. 457/2008.

Cele anterior menționate conferă caracter neîntemeiat motivelor invocate de reclamantă, acestea nefiind de natură să răstoarne legalitatea și temeinicia actelor administrative supuse verificării instanței.

Pentru aceste motive, în temeiul art. 496 raportat la art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., Înalta Curte va respinge recursul declarat de reclamanta Agenția de Administrare a Rețelei Naționale de Informatică pentru Educație și Cercetare, ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge excepția nulității recursului.

Respinge recursul declarat de recurenta-reclamantă Agenția de Administrare a Rețelei Naționale de Informatică pentru Educație și Cercetare împotriva sentinței nr. 1147 din 06 aprilie 2016 pronunțate de Curtea de Apel București, secția a VIII-a de contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 03 aprilie 2019.