ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3617/2020

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

1.1. Cadrul procesual

Prin cererea de chemare în judecată adresată Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, reclamanții A. și B. au solicitat, în contradictoriu cu pârâții Ministerul Justiției, Ministrul Justiției și Curtea de Apel Târgu Mureș, 1) obligarea pârâtului Ministrul Justiției la emiterea unui ordin privind reîncadrarea reclamanților ținând seama de următoarele hotărâri judecătorești prin care le-au fost acordate creșterile salariale prevăzute de art. 1 din O.G. nr. 10/2007, cu consecința recalculării tuturor drepturilor ce li se cuvin:

- pentru B., sentința civilă nr. 1571 din 23.11.2007 a Tribunalului Mureș, pronunțată în dosarul nr. x/2007, al cărei dispozitiv a fost lămurit prin încheierea din data de 12 ianuarie 2016.

Sentința a devenit irevocabilă prin Decizia nr. 145/R/2008 a Curții de Apel Târgu-Mureș, iar încheierea din data de 12 ianuarie 2016 a devenit irevocabilă prin decizia civilă nr. 211/R din 18 mai 2016 a Curții de Apel Tg. Mureș.

- pentru A., sentința civilă nr. 1468 din 06 noiembrie 2007 a Tribunalului Mureș, pronunțată în dosarul nr. x/2007, îndreptată prin încheierea din 21 noiembrie 2007 și a cărei dispozitiv a fost lămurit prin încheierea din data de 16 februarie 2016.

Sentința a devenit irevocabilă prin decizia nr. 147/R/15.02.2008 a Curții de Apel Târgu-Mureș, iar încheierea din data de 16 februarie 2016 a devenit irevocabilă prin decizia civilă nr. 160/R/12.04.2016 a Curții de Apel Tg. Mureș.

2) Obligarea pârâților la plata diferențelor de drepturi salariale rezultate, respectiv dintre drepturile salariale efectiv încasate și cele cuvenite începând cu data emiterii ordinului și până la data plății efective, actualizate în funcție de indicele de inflație și în continuare, pentru viitor, precum și dobânda legală calculată de la data scadenței până la data plății efective.

1.2. Hotărârea pronunțată de instanța de fond

Prin sentința civilă nr. 1782 din 17 mai 2017 pronunțată de Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal a fost admisă excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului Ministerul Justiției, în ceea ce privește capătul de cerere referitor la obligarea sa la plata diferențelor salariale și a fost respins acest capăt de cerere, ca fiind formulat împotriva unei persoane lipsite de calitate procesuală pasivă.

Instanța a respins excepția rămânerii fără obiect invocată de Ministerul Justiției și a fost admisă în parte cererea reclamanților.

A fost admis în parte capătul de cerere formulat în contradictoriu cu Ministerul Justiției referitor la emiterea ordinului de salarizare pentru reclamanți și, a fost obligat pârâtul să emită ordinele de salarizare, începând cu data de 7.11.2016, prin care să se dispună reîncadrarea reclamanților ținând seama de hotărârile judecătorești, sentința civilă nr. 1571 din 23.11.2007 a Tribunalului Mureș, pronunțată în dosarul nr. x/2007, irevocabilă prin Decizia nr. 145/R/2008 a Curții de Apel Târgu-Mureș și sentința civilă nr. 1468 din 06.11.2007 a Tribunalului Mureș, pronunțată în dosarul nr. x/2007, îndreptată prin încheierea din 21 noiembrie 2007 și devenită irevocabilă prin decizia nr. 147/R/15.02.2008 a Curții de Apel Târgu-Mureș.

Instanța a obligat pârâtul Curtea de Apel Târgu Mureș să achite diferențele salariale rezultate, actualizate în funcție de indicele de inflație, precum și dobânda legală calculată de la data scadenței și până la plata efectivă.

1.3. Cererea de recurs

Împotriva hotărârii pronunțate de instanța de fond a formulat recurs Ministerul Justiției, fiind criticată sentința atacată pentru motivul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ.

Recurentul a precizat că la data de 24.05.2017 a fost emis noul ordin de salarizare a intimaților-reclamanți, respectiv Ordinul MJ nr. 1474/C/24.05.2017, în aplicarea dispozițiilor Ordinului MJ nr. 4680/C/2016 și a Ordinului MJ nr. 219/C/2017, prin care au fost stabilite noile cuantumuri ale indemnizațiilor de încadrare brute lunare și ale sporurilor aferente acestora.

Recurentul a arătat că în prezent intimații-reclamanți au primit indemnizații majorate cu valoarea de referință sectorială începând cu data de 1.10.2016, astfel apreciind că nu este justificată obligarea la emiterea unor noi ordine, prin care să se stabilească indemnizația de încadrare prin raportare la majorările prevăzute de O.G. nr. 10/2007.

Ulterior, recurentul a depus la dosar concluzii scrise prin care a solicitat admiterea recursului, casarea sentinței și respingerea acțiunii reclamanților ca rămasă fără obiect.

Recurentul a precizat că la data de 24.05.2018 ministrul justiției a emis OMJ nr. 2066/C/2018, iar ulterior în aplicarea ordinului indicat a fost emis OMJ nr. 95/C/2019, stabilindu-se indemnizația individuală a intimaților- reclamanți.

II. Decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție

Analizând actele și lucrările dosarului, în raport cu motivele de recurs formulate, sentința atacată și dispozițiile legale incidente cauzei, instanța de control judiciar va menține soluția dată de instanța de primă jurisdicție ca fiind legală și, pe cale de consecință, recursul formulat va fi respins, pentru considerentele ce urmează.

2.1. Argumentele de fapt și de drept relevante.

Prin cererea introductivă, reclamanții au solicitat instanței de judecată obligarea pârâtului la emiterea unui ordin privind reîncadrarea reclamanților ținând seama de hotărârile judecătorești prin care le-au fost acordate creșterile salariale prevăzute de art. 1 din O.G. nr. 10/2007, cu consecința recalculării tuturor drepturilor ce li se cuvin.

Instanța de primă jurisdicție a admis acțiunea reclamanților și a obligat pârâtul Ministerul Justiției să emită ordinele de salarizare, începând cu data de 7.11.2016, prin care să se dispună reîncadrarea reclamanților ținând seama de hotărârile judecătorești indicate pentru fiecare reclamant.

Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut că în ceea ce îi privește pe reclamanți, aceștia erau beneficiarii unor drepturi salariale prevăzute în cadrul unor hotărâri judecătorești, după cum urmează:

În ceea ce o privește pe reclamanta B., acesteia i s-a recunoscut dreptul la creșterile salariale pentru anul 2007, prevăzute de art. 1 din O.G. nr. 10/2007, în trei etape, cu 5 %, începând cu data de 01.01.2007, față de nivelul din luna decembrie 2006, cu 2% începând cu data de 01.04.2007, față de nivelul din luna martie 2007, și cu 11% începând cu data de 01.10.2007, față de nivelul din luna septembrie 2007, astfel cum rezultă din sentința civilă nr. 1571 din 23.11.2007 a Tribunalului Mureș, pronunțată în dosarul nr. x/2007, irevocabilă prin Decizia nr. 145/R/2008 a Curții de Apel Târgu-Mureș, aceste majorările salariale vizând indemnizația de încadrare brută lunară, astfel cum rezultă din încheierea pronunțată la data de 12 ianuarie 2016 de Tribunalul Mureș în dosarul amintit, irevocabilă prin decizia civilă nr. 211/R/18 mai 2016 a Curții de Apel Tg. Mureș.

În ceea ce îl privește pe reclamantul A., acesta beneficiază conform sentinței civile nr. 1468 din 06.11.2007 a Tribunalului Mureș, pronunțată în dosarul nr. x/2007, îndreptată prin încheierea din 21 noiembrie 2007 și devenită irevocabilă prin decizia nr. 147/R/15.02.2008 a Curții de Apel Târgu-Mureș, de aceleași creșteri salariale pentru anul 2007, prevăzute de art. 1 din O.G. nr. 10/2007.

Înalta Curte reține că la dosarul cauzei, în calea de atac exercitată, recurentul a depus copia ordinelor nr. 2066/C/2018 și nr. 95/C/2019, iar recurentul Ministerul Justiției a susținut că a fost stabilită indemnizația individuală a intimaților- reclamanți, motiv pentru care acțiunea reclamanților a rămas fără obiect.

Din analiza înscrisurilor depuse la dosarul cauzei, Înalta Curte reține că prin OMJ nr. 2066/C/2018 s-a stabilit indemnizația de încadrare brută lunară, prin raportare la o valoare de referință sectorială, în funcție de fiecare perioada de timp individualizată, prevăzută expres în ordin, pentru judecătorii din cadrul judecătoriilor, tribunalelor, tribunalelor specializate, curților de apel și asistenții judiciari, urmând ca ulterior să fie emise ordine de stabilire a drepturilor salariale individuale.

Prin OMJ nr. 95/C/2019 s-au stabilit drepturile salariale ale judecătorilor din cadrul instanțelor de judecată din circumscripția Curții de Apel Târgu Mureș, prin raportare la o valoare de referință sectorială, în funcție de fiecare perioada de timp individualizată, prevăzută expres în ordin.

Înalta Curte de Casație și Justiție reține că prin emiterea acestui ordin, recurentul-pârât a achiesat tacit la sentința atacată.

Înalta Curte, în acord cu cele reținute de instanța de fond, constată că reclamanții sunt îndreptățiți la reîncadrarea ținând seama de hotărârile judecătorești prin care li s-au acordat creșterile salariale prevăzute de art. 1 din O.G. nr. 10/2007.

Constatând că recurentul nu a adus o critică argumentată care să poată răsturna ceea ce a reținut instanța de fond, Înalta Curte va menține ca legală hotărârea pronunțată de instanța de primă jurisdicție, reținând faptul că atât situația de fapt a cauzei, cât și dispozițiile legale au fost corect stabilite de instanța de fond.

2.2. Temeiul legal al soluției adoptate în recurs.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 496 alin. (1) din C. proc. civ., Înalta Curte va respinge recursul ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de Ministerul Justiției împotriva sentinței civile nr. 1782 din 17 mai 2017 pronunțate de Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 16 iulie 2020.