ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4275/2019

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

Prin cererea înregistrată la data de 23.03.2018, sub nr. x/2018, reclamanta A., în contradictoriu cu pârâții Comisia Națională pentru Compensarea Imobilelor, Autoritatea Națională Pentru Restituirea Proprietăților și B., Președinte al Comisiei Naționale pentru Compensarea Imobilelor, a solicitat, în conformitate cu prevederile art. 24 alin. (3) din Legea nr. 554/2004, pronunțarea unei încheieri prin care să fie obligați pârâții la plata unei sume de bani în favoarea sa, iar d-lui B. aplicarea unei amenzi de 20% din salariul minim brut pe economie pe zi de întârziere, până la îndeplinirea în calitate de debitor a obligației de a înainta dosarul aferent dispoziției de restituire nr. 84/12.02.2008 a Primăriei Orașului Pantelimon unui evaluator autorizat în vederea întocmirii raportului de evaluare a imobilului demolat din str. x, oraș Pantelimon județ Ilfov, așa cum s-a stabilit prin sentința civilă nr. 255/18.01.2011 pronunțată de Curtea de Apel București, secția a VIII a contencios administrativ și fiscal în dosar nr. x/2009.

Prin sentința civilă nr. 2885, Curtea de Apel București, secția a VIII-a de contencios administrativ și fiscal a respins excepțiile puterii de lucru judecat, inadmisibilității, lipsei de obiect și lipsei calității procesuale pasive a Autorității Naționale pentru Restituirea Proprietăților ca neîntemeiate.

A respins cererea formulată de reclamanta A., în contradictoriu cu pârâții Comisia Națională pentru Compensarea Imobilelor, Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților și B., Președinte al Comisiei Naționale pentru Compensarea Imobilelor, ca neîntemeiată.

Împotriva sentinței civile atacate a formulat recurs reclamanta A., invocând cazul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 6 C. proc. civ.

Recurenta reclamantă a prezentat situația de fapt și parcursul procesual care a stat la baza formulării cererii în prezenta cauză, după care a susținut că sentința atacată nu respectă prevederile art. 425 alin. (1) lit. b) C. proc. civ.

Intimata-pârâtă Comisia Națională pentru Compensarea Despăgubirilor a formulat concluzii scrise prin care a invocat excepția autorității de lucru judecat, solicitând respingerea recursului în principal pentru autoritate de lucru judecat, iar în subsidiar respingerea recursului ca neîntemeiat și menținerea sentinței atacate ca temeinică și legală.

Recurenta-reclamantă a formulat concluzii scrise, reiterând cele susținute în recurs, în sensul că hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază respingerea acțiunii, fiind incident motivul de casare prevăzut de art. 488 pct. 6 C. proc. civ. .

II. Soluția instanței de recurs

Cu privire la excepția autorității de lucru judecat invocată de intimata-pârâtă Comisia Națională pentru Compensarea Despăgubirilor prin concluziile scrise, Înalta Curte nu o va examina, constată că această excepție a fost invocată și în cadrul judecării cauzei în primă instanță, instanța de fond a respins-o, iar intimata- pârâtă nu a declarat recurs.

Analizând actele și lucrările dosarului, criticile invocate în recurs și hotărârea atacată, Înalta Curte constată că recursul nu este fondat și îl va respinge pentru următoarele considerente;

Recurenta a invocat cazul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 6 C. proc. civ., fără, însă, a preciza în ce constă lipsa motivării hotărârii atacate, în sensul nerespectării dispozițiilor art. 425 alin. (1) lit. b) C. proc. civ. sau care sunt motivele contradictorii ori străine de natura cauzei.

Potrivit dispozițiilor art. 425 alin. (1) lit. b) C. proc. civ., hotărârea va cuprinde considerentele, în care se vor arăta obiectul cererii și susținerile pe scurt ale părților, expunerea situației de fapt reținută de instanță pe baza probelor administrate, motivele de fapt și de drept pe care se întemeiază soluția, arătându-se atât motivele pentru care s-au admis, cât și cele pentru care s-au înlăturat cererile părților.

Motivarea este elementul esențial al unei hotărâri judecătorești, obligativitatea motivării hotărârii judecătorești reprezintă o condiție a procesului echitabil, exigență prevăzută atât de Constituția României (art. 21 alin. (3), cât și de Convenția Europeană a Drepturilor Omului (art. 6 paragraf 1).

Înalta Curte constată că instanța de fond a reținut că prin sentința nr. 255/18.01.2011, pronunțată de Curtea de Apel București, secția a VIII-a în dosarul nr. x/2009, irevocabilă prin Decizia ICCJ nr. 5220/08.11.2011, pârâta a fost obligată să dispună înaintarea dosarului aferent dispoziției de restituire nr. 84/12.02.2008 a Primăriei Orașului Pantelimon unui evaluator autorizat în vederea întocmirii raportului de evaluare a imobilului situat în orașul Pantelimon, județul Ilfov. (...)"

A reținut instanța de fond că cererea reclamantei care vizează aplicarea dispozițiilor legale care reglementează un mijloc juridic de constrângere indirectă pentru asigurarea executării în natură a acestei obligații, de a face, cu caracter personal, intuituu personae, nu este întemeiată.

Prin sentința nr. 20742/2015 pronunțată în dosarul nr. x/2015 al Judecătoriei Sectorului 1 București s-a reținut că verificarea îndeplinirii obligației de a face de către contestatoare, ulterior demarării procedurii execuționale, va putea fi realizată de instanța sesizată potrivit art. 906 C. proc. civ.

Obligația dispusă prin sentința nr. 255/18.01.2011, pronunțată de Curtea de Apel București în dosarul nr. x/2009, a fost dispusă în potrivit dispozițiilor Titlului VII din Legea nr. 247/2005, art. 16 alin. (5), conform cărora "Secretariatul Comisiei Centrale va proceda la centralizarea dosarelor prevăzute la alin. (1) și (2), în care, în mod întemeiat cererea de restituire în natură a fost respinsă, după care acestea vor fi transmise, evaluatorului sau societății de evaluatori desemnate, în vederea întocmirii raportului de evaluare."

Conform art. 16 alin. (6)-(7) din același act normativ, "După primirea dosarului, evaluatorul sau societatea de evaluatori desemnată va efectua procedura de specialitate și va întocmi raportul de evaluare pe care îl va transmite Comisiei Centrale. Acest raport va conține cuantumul despăgubirilor în limita cărora vor fi acordate titlurile de despăgubire. (7) În baza raportului de evaluare Comisia Centrală va proceda fie la emiterea deciziei reprezentând titlul de despăgubire, fie la trimiterea dosarului spre reevaluare."

Instanța de fond a făcut trimitere și la Legea nr. 165/2013, care a abrogat dispozițiile art. 16 din titlul VII "Regimul stabilirii și plății despăgubirilor aferente imobilelor preluate în mod abuziv" al Legii nr. 247/2005.

Comisia Națională pentru Compensarea Imobilelor a procedat la soluționarea dosarului de despăgubire al reclamantei A. în conformitate cu dispozițiile Legii nr. 165/2013.

Prin Decizia de validare parțială nr. 4628/15.06.2015, Comisia Națională pentru Compensarea Imobilelor a decis validarea parțială a Dispoziției Primarului Orașului Pantelimon pentru imobilul construcție cu o suprafață construită de 220,64 mp situat în orașul Pantelimon, județul Ilfov, și a emis decizia de compensare prin 82.418 puncte în favoarea doamnei A., invalidându-se parțial Dispoziția Primarului Orașului Pantelimon cu privire la imobilul teren în suprafață de 500 mp, situat în orașul Pantelimon, județul Ilfov.

Reclamanta A. s-a adresat Tribunalului București, solicitând anularea deciziei de validare parțială nr. 4628/15.06.2015 emisă de Comisia Națională pentru Compensarea Imobilelor, stabilirea unei noi valori a imobilului din str. x și eliberarea unei noi decizii de compensare.

Prin sentința civilă nr. 881 din 05.07.2016 pronunțată de Tribunalul București în dosarul nr. x/2015, s-a admis în parte contestația formulată de reclamanta A. în contradictoriu cu pârâții Comisia Națională pentru Compensarea Imobilelor și B. al Comisiei Naționale pentru Compensarea Imobilelor, s-a anulat în parte decizia nr. 4628/15.06.2016 emisă de Comisia Națională pentru Compensarea Imobilelor în sensul înlăturării invalidării parțiale a dispoziției Primarului Orașului Pantelimon, pentru terenul în suprafață de 500 mp din orașul Pantelimon, str. x, jud. Ilfov, obligând Comisia Națională pentru Compensarea Imobilelor la emiterea unei decizii de validare a Dispoziției nr. 115/07.03.2011 emisă de Primarul Orașului Pantelimon, privind acordarea de măsuri reparatorii pentru terenul de 500 mp din orașul Pantelimon, județul Ilfov în favoarea reclamantei, respingând restul pretențiilor reclamantei, ca neîntemeiate.

Comisia Națională pentru Compensarea Imobilelor a emis, în favoarea reclamantei A., Decizia de compensare nr. 14046/23.03.2017, prin care a acordat acesteia în compensare suma de 71.034 puncte pentru imobilul teren notificat.

Prin urmare, se constată că sunt neîntemeiate criticile recurentei, întrucât instanța de fond a reținut situația de fapt și a analizat și soluționat cererea reclamantei în baza dispozițiilor legale aplicabile în cauză, a tuturor apărărilor formulate, pronunțându-se pe toate excepțiile invocate în cauză, dar și pe fondul cererii de chemare în judecată.

Motivarea hotărârii reflectă întru totul soluția adoptată, considerentele sentinței sunt ample și concrete, fiind raportate la toate argumentele și susținerile părților, în concordanță cu motivele de fapt și temeiurile de drept în baza cărora reclamanta a solicitat obligarea pârâților la plata unei sume de bani în favoarea sa, și, în sarcina numitului B., aplicarea unei amenzi de 20% din salariul minim brut pe economie pe zi de întârziere, până la îndeplinirea obligației de a înainta dosarul aferent dispoziției de restituire nr. 84/12.02.2008 a Primăriei Orașului Pantelimon unui evaluator autorizat în vederea întocmirii raportului de evaluare a imobilului demolat din str. x, oraș Pantelimon, județ Ilfov, așa cum s-a stabilit prin sentința civilă nr. 255/18.01.2011 pronunțată de Curtea de Apel București, secția a VIII a contencios administrativ și fiscal în dosar nr. x/2009.

De asemenea, nu se poate reține vreo omisiune a instanței de fond de a cerceta și analiza în mod efectiv cererea de chemare în judecată, raportat la obiectul acesteia, hotărârea permite instanței de control judiciar analiza acesteia în recurs, fiind îndeplinite exigențele desfășurării unui proces echitabil.

Față de toate aceste argumente, Înalta Curte constată că hotărârea atacată este legală, criticile recurentei sunt nefondate și nu atrag incidența motivului de casare prevăzut de dispozițiile art. 488 pct. 6 C. proc. civ.

Pentru toate aceste considerente în temeiul art. 496 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte va respinge recursul ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul formulat de reclamanta A. împotriva sentinței civile nr. 2885 din 19 iunie 2018 a Curții de Apel București, secția a VIII-a de contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 26 septembrie 2019.