ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 5802/2020
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 5802/2020 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2020)
Asupra conflictului negativ de competență de față;
Din examinarea lucrărilor din dosar, a constatat următoarele:
I. Circumstanțele cauzei
Cadrul procesual
Prin cererea de chemare în judecată adresată Tribunalului Timiș, secția de contencios administrativ și fiscal, reclamanta Casa de Asigurări de Sănătate a Municipiului București în contradictoriu cu pârâta S.C. A. S.R.L. a solicitat obligarea pârâtei la plata sumei totale de 252.482,86 RON, compusă din: - 198.736,21 RON, reprezentând sume decontate de CASMB din Fondul National Unic de Asigurări Sociale de Sănătate pentru dispozitivele medicale concentratoare de oxygen K02;
-53.746,65 RON, reprezentând accesorii fiscale calculate până la data întocmirii raportului de control;
- precum și la plata accesoriilor calculate în continuare până la data plății integrale a sumei reprezentând prejudiciul adus instituției noastre, accesorii calculate conform dispozițiilor art. 73
1
din Legea nr. 500/2002 privind finanțele publice, potrivit cărora: "recuperarea sumelor reprezentând prejudicii/plăți nelegale din fonduri publice, stabilite de recuperate de organele de control competente, se face cu perceperea de dobânzi și penalități de întârziere sau majorări de întârziere, sau după caz, aplicabile pentru perioada de când s-a produs prejudiciul/s-a efectuat plata și până s-au recuperate sumele".
În drept, reclamanta a invocat dispozițiile din Legea nr. 134/2010 privind C. proc. civ., Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății, cu modificările și completările ulterioare și Legea nr. 500/2002 Legea finanțelor publice.
Hotărârile care au generat conflictul negativ de competență
2.1. Hotărârea Tribunalului Timiș, secția de contencios administrativ și fiscal
Prin sentința civilă nr. 1103/2019 din 8 octombrie 2019 a Tribunalului Timiș, secția de contencios administrativ și fiscal a fost admisă excepția necompetenței teritoriale și a fost declinată competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului București, secția a II-a contencios administrativ și fiscal.
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța a reținut că reclamanta are sediul în raza de competență a Tribunalului București și în conformitate cu prevederile art. 10 alin. (3) din Legea nr. 554/2004 a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea acestei instanțe.
2.2. Hotărârea Tribunalului București, secția a II-a contencios administrativ și fiscal
Prin sentința civilă nr. 7991 din 21.11.2019 a Tribunalului București, secția a II-a contencios administrativ și fiscal a fost admisă excepția necompetenței teritoriale și a fost declinată competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Timiș, secția de contencios administrativ și fiscal.
Instanța a constatat ivit un conflict negativ de competență și a înaintat dosarul la Înalta Curte de Casație și Justiție pentru pronunțarea regulatorului de competență.
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța a reținut că potrivit art. 10 alin. (3) partea finală din Legea nr. 554/2004 "Reclamantul autoritate publică, instituție publică sau asimilată acestora se adresează exclusiv instanței de la domiciliul sau sediul pârâtului".
Prin urmare, pentru litigiile declanșate după intrarea în vigoare a Legii nr. 212/2018 (cum este cazul în speță) competența teritorială nu mai este alternativă, ci exclusivă, fiind competentă exclusiv instanța de la domiciliul sau sediul pârâtului, având în vedere că cererea de chemare în judecată este formulată de o autoritate publică, instituție publică sau asimilată acestora.
Instanța reține că pârâta A. S.R.L. are sediul în municipiul Timișoara, motiv pentru care a declinat competența de soluționare a cererii de chemare în judecată formulată de reclamanta în favoarea instanței din Timiș.
II. Decizia ÎCCJ pronunțată în regulator de competență.
Înalta Curte de Casație și Justiție sesizată cu regulatorul de competență, în conformitate cu dispozițiile art. 135 din C. proc. civ., analizând obiectul cauzei deduse judecății și dispozițiile legale incidente, va stabili competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Timiș, secția de contencios administrativ și fiscal, pentru considerentele ce urmează:
Argumentele de fapt și de drept relevante
Înalta Curte constată că, în cauză, ne aflăm în fața unui conflict negativ de competență tipic, întrucât dispozițiile art. 133 pct. 2 din C. proc. civ. dispun că există conflict de competență când două sau mai multe instanțe și-au declinat reciproc competența de a judeca același proces.
Aspectul care a generat conflictul negativ de competență între cele două tribunale îl constituie problema instanței competente teritorial să soluționeze cauza, în raport cu prevederile legale incidente în materie.
Înalta Curte reține că, sub aspectul competenței materiale de soluționare a cauzei, deși litigiul nu se află în materia de competență a contenciosului administrativ, în condițiile în care instanțele învestite nu și-au invocat excepția necompetenței materiale, această competență a secției de contencios administrativ a rămas câștigată, fiind depășită posibilitatea de a fi stabilită în acest moment competența materială a instanței, conform art. 130 alin. (2) din C. proc. civ., cu consecința directă a consolidării competenței instanței inițial învestite, chiar dacă aceasta nu era competentă material să soluționeze pricina în raport cu obiectul acesteia.
În privința stabilirii competenței teritoriale, Înalta Curte sesizată cu regulatorul de competență reține că sunt incidente dispozițiile art. 10 alin. (3) teza a II-a din Legea nr. 554/2004, în conformitate cu care "Reclamantul autoritate publică, instituție publică sau asimilată acestora se adresează exclusiv instanței de la domiciliul sau sediul pârâtului."
Constatând faptul că reclamanta este o instituție publică, precum și faptul că pârâta are sediul în municipiul Timișoara, Înalta Curte reține că aparține competența de soluționare a cauzei Tribunalului Timiș, sens în care va soluționa conflictul negativ de competență ivit.
Temeiul legal al soluției adoptate
Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 135 alin. (1) și (4) C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competența de soluționare a cauzei, în primă instanță, în favoarea Tribunalului Timiș, secția de contencios administrativ și fiscal.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Stabilește competența soluționării cauzei privind pe reclamanta Casa de Asigurări de Sănătate a Municipiului București în contradictoriu cu pârâta S.C. A. S.R.L. în favoarea Tribunalului Timiș, secția de contencios administrativ și fiscal.
Definitivă.
Soluția va fi pusă la dispoziția părților prin mijlocirea grefei instanței.
Pronunțată astăzi, 5 noiembrie 2020.