ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1295/2015

Asupra cauzei de față, constată următoarele: La data de 24 februarie 2015, a fost înregistrată la Curtea de Apel București, secția a Vll-a pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale, recursul declarat de reclamantul B.G. împotriva deciziei nr. 198 din 22 ianuarie 2015 pronunțată de Curtea de Apel București, secția a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale, solicitând casarea deciziei atacate și trimiterea spre rejudecare, ca urmare a nelegalității hotărârii atacate. Înalta Curte, asupra cauzei de față constată următoarele: Prin cererea formulată la data de 31 decembrie 2013, reclamantul B.G. a chemat în judecată C.P.M. București, în calitate de pârâtă, solicitând obligarea acesteia la punerea în executare a sentinței civile nr. 498 din 17 ianuarie 2013, pronunțată de Tribunalul București, în dosarul nr. 26510/3/2013.

La data de 11 martie 2014, reclamantul a formulat precizări, arătând că solicită obligarea pârâtei Ia plata, în favoarea creditorului, a unei penalități de 100-1000 lei pe zi întârziere, până la executarea obligație prevăzute în titlul executoriu, conform art. 903 și art. 905 alin. (2) Noul C. proc. civ. Prin sentința civilă nr. 4170 din data de 04 aprilie 2014, pronunțată în dosarul nr. 41656/3/2013, Tribunalul București, secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale, a respins, ca neîntemeiată, cererea de chemare în judecată formulată de reclamant. Prin decizia civilă nr. 198 din 22 ianuarie 2015, Curtea de Apel București, secția a VII-a conflicte de muncă și asigurări sociale, a respins, ca nefondat, apelul formulat de apelantul-reclamant împotriva sentinței civile nr. 4170 din data de 04 aprilie 2014, pronunțată de Tribunalul București, secția a VlI-a conflicte de muncă și asigurări sociale, decizie definitivă.

Împotriva acestei decizii a declarat recurs reclamantul B.G. Prin cererea înregistrată, la data de 12 mai 2015, reclamantul a declarat că înțelege să renunțe la judecată. În temeiul art. 406 C. proc. civ., coroborat cu dispozițiile art. 494 C. proc. civ., instanța constată că partea are dreptul de a renunța oricând la judecata recursului, verbal în ședință publică sau în scris, personal sau prin mandatar cu procură autentică. În consecință, văzând poziția procesuală exprimată de recurent, Înalta Curte urmează să dea eficiență dispozițiilor legale menționate și principiului disponibilității căruia îi dau expresie și să ia act de renunțarea la judecata recursului. PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE LEGH, D E C I D E Ia act de renunțarea ia judecata recursului declarat de reclamantul B.G., în contradictoriu cu pârâta C.P.M.

București, împotriva deciziei civile nr. 198 din 22 ianuarie 2015 pronunțată de Curtea de Apel București, secția a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale. Definitivă. Pronunțată în ședință publică, astăzi, 14 mai 2015.