ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1194/2015

R O M A N Ș A Asupra cauzei de față reține următoarele: Prin sentința civilă nr. 11 79 din 29 mai 2012, Tribunalul București, secția a V-a civilă, a admis, în parte, cererea formulată de reclamanta S. M., în contradictoriu cu pârâtul S.R. reprezentat prin M. F.P., pe care l-a obligat să-i plătească reclamantei valoarea de piață a apartamentului nr. 2 situat în București, în cuantum de 566.255 lei și a respins, ca neîntemeiată, cererea formulată de reclamanta S.M. împotriva M. București reprezentat prin P.G. și a S.R. reprezentat prin C.C.S.A.D. Prin decizia civilă nr. 147/ A din 28 mai 2013 a Curții de Apel București, secția a lll-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie, s-a admis apelul declarat de pârâtul S.R.

prin M.F.P., a fost schimbata, în parte, sentința apelată, în sensul respingerii cererii de obligare a acestui pârât la plata contravalorii de piață a imobilului, ca inadmisibilă, fiind menținute celelalte dispoziții ale sentinței. Împotriva deciziei curții de apei, la data de 20 august 2013, a formulat recurs reclamanta, înregistrat pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție. La primul termen stabilit pentru judecata recursului, prin încheierea din 20 februarie 2014, în temeiul dispozițiilor art. 242 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ., instanța a dispus suspendarea judecății cauzei întrucât nicio parte nu s-a prezentat la strigarea cauzei și nici nu a fost solicitată judecarea cauzei în lipsă.

Cauza a fost repusă, din oficiu, pe rol, prin rezoluția din 16 martie 2015, în vederea discutării perimării cererii de recurs. Înalta Curte va constata perimat recursul, pentru următoarele considerente: Potrivit dispozițiilor art. 248 alin. (1) C. proc. civ., cererea de chemare în judecată, contestație, apel, recurs, revizuire și orice altă cerere de reformare sau de revocare se perima de drept, chiar împotriva incapabililor, dacă au rămas în nelucrare din vina părții timp de un an. Conform art. 252 alin. (1) din același cod, perimarea se poate constata și din oficiu. Pentru a interveni perimarea în materie civilă, pricina, indiferent de faza procesuală în care se află, trebuie sa fi rămas în nelucrare timp de un an și această lucrare a pricinii în nelucrare sa fie cauzată de culpa părții.

Așadar, perimarea operează cu condiția ca, timp de un an să nu se fi săvârșit niciun act de procedură în vederea judecării cauzei, situație cauzată de lipsa de diligentă a părților, care nu au acționat în acest scop, deși aveau posibilitatea să o facă. În speță, părțile deși legal citate, nu s-au prezentat în instanță la termenul din data de 20 februarie 2014, stabilit pentru soluționarea recursului, astfel că, în temeiul dispozițiilor art. 242 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ., a fost dispusă suspendarea pricinii, constatându-se că niciuna dintre părți nu a solicitat judecarea cauzei în lipsă.

În raport de aceste considerente și având în vedere că în cauză a trecut mai mult de un an de la data suspendării judecății pricinii, timp în care niciuna dintre părți nu a solicitat continuarea judecății recursului și că în această perioadă nu a intervenit nicio cauză de întrerupere sau de suspendare a termenului de perimare, Înalta Curte, în raport de dispozițiile art. 248 coroborat cu art. 252 alin. (1) C. proc. civ., va constata perimat recursul. PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE LEGII, D E C I D E Constată perimat recursul declarat de reclamanta S.M. împotriva deciziei nr. 147/ A din 28 mai 2013 a Curții de Apel București, secția a Ill-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie. Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 07 mai 2015.