ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 03.06.2008

ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1928/2008

HOTĂRÂRE
03.06.2008
CAMERĂ
civil_2
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1928/2008 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2008)

Asupra cererii de

revizuire de față:

Din examinarea

lucrărilor dosarului, constată următoarele:

Reclamantul C.I. a chemat în judecată pe

pârâta SNT R. SA - D.T.-Giurgiu pentru ca prin hotărârea ce se va pronunța să

fie obligată la plata sumei de 100.000.000 lei daune morale.

Tribunalul Giurgiu,

prin sentința civilă nr. 309 din 20 iulie 2000, a respins acțiunea

reclamantului, ca nefondată.

Apelul reclamantului

a fost admis prin Decizia civilă nr. 3186 din 8 noiembrie 2000, a fost

desființată hotărârea instanței de fond și s-a trimis cauza spre rejudecare la

Judecătoria Giurgiu.

Prin sentința civilă nr.

3369 din 25 septembrie 2002, Judecătoria Giurgiu a respins acțiunea

reclamantului. Recursul declarat de reclamant a fost respins de Tribunalul

Giurgiu, prin Decizia civilă nr. 278 din 13 noiembrie 2003.

Curtea de Apel

București, prin Decizia civilă nr. 745 din 17 februarie 2006, a declinat

competența de soluționare a cererii de

revizuire

formulată

de reclamant, în favoarea Tribunalului Giurgiu.

Judecând

cererea de revizuire a reclamantului împotriva deciziei civile nr. 278 din 13

noiembrie 2003, Tribunalul Giurgiu a respins-o ca inadmisibilă în raport

de art. 322 și 323 C.

proc. civ.

Recursul declarat de

revizuientul reclamant împotriva hotărârii de mai sus, a fost respins, ca

inadmisibil, prin Decizia civilă nr. 401 din 23 februarie 2007 a Curții de Apel

București.

Revizuientul

reclamant a înregistrat la 16 aprilie 2007 o nouă cerere de recurs împotriva Deciziei

civile nr. 401 din 23 februarie 2007 a Curții de Apel București, care a fost

respins, ca inadmisibil prin Decizia civilă nr. 2266 din 8 iunie 2007 a Înaltei

Curți de Casație și Justiție, secția comercială.

Contestația în

anulare formulată de reclamant împotriva hotărârii de mai sus, a fost respinsă,

ca nefondată, de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția comercială, prin Decizia

civilă nr. 3559 din 8 noiembrie 2007.

La data de 13

noiembrie 2007, reclamantul a formulat o cerere de îndreptare a erorii

materiale, întemeiată pe art. 281 C. proc. civ., fără să se indice în ce constă

eroarea și susținând, în esență, că hotărârea este nelegală.

Prin încheierea cu nr.

4022 din 6 decembrie 2007 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția

comercială, cererea reclamantului privind îndreptarea erorii materiale a fost

respinsă, întrucât nu sunt întrunite condițiile art. 281 C. proc. civ.

Împotriva acestei

încheieri reclamantul a formulat o cerere de revizuire, potrivit art. 322 pct.

2 și 7 C. proc. civ., arătând că hotărârile sunt nelegale și cu rea credință.

În legătură cu

revizuirea de față se rețin următoarele:

Potrivit art. 322 alin.

(1) C. proc. civ., revizuirea unei hotărâri rămasă definitivă în instanța de

apel sau prin neapelare, precum și a unei hotărâri dată de o instanță de recurs

atunci când se evocă fondul, se poate cere pentru motivele prevăzute de pct.

1-9.

Având în vedere

ipoteza prevăzută de alin. (1) din art. 322 C. proc. civ., care precizează care

sunt categoriile de hotărâri judecătorești ce pot fi atacate cu motivele de

revizuire menționate expres în pct. de la 1 la 9, se constată că încheierea

prin care s-a respins cererea de îndreptare a erorii materiale nu este

susceptibilă a fi atacată cu revizuire, nefiind pronunțată de o instanță de

recurs când s-ar fi evocat fondul cauzei.

Cu alte cuvinte,

încheierea prin care s-a respins o cerere de îndreptare a erorii materiale,

potrivit art. 281 C. proc. civ., nu poate

fi atacată

cu revizuire potrivit art. 322 C. proc. civ.

, neavând deschisă această

cale extraordinară de atac limitativ prevăzută de lege.

În consecință,

cererea de revizuire de față se privește ca inadmisibilă, ceea ce face de

prisos examinarea motivelor indicate ca temei, respectiv pct. 2 și 7 din

dispoziția procedurală menționată mai sus.

Respinge cererea de

revizuire formulată de revizuientul C.I. împotriva încheierii cu nr. 4022 din 6

decembrie 2007 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția comercială, ca

inadmisibilă.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință

publică, astăzi 3 iunie 2008.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2007-02-23
0,94
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 2266/2007
acesteia în mod nepermis, fără justificare, în lipsa de respect față de sesizările pe care le-a adresat și față de calitatea reclamantului de consumator, în facturarea și încasarea unor sume disproporționate față de calitatea serviciilor, t
ÎCCJ 2010-07-05
0,94
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 4231/2010
Asupra cauzei de față, constată următoarele: Prin sentința civilă nr. 313 din 25 martie 2008 pronunțată de Tribunalul Constanța, secția civilă, în Dosarul nr. 10027/118/2007 a fost admisă cererea de revizuire a sentinței civile nr. 719 din
ÎCCJ 2010-03-09
0,94
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1580/2010
Deliberând asupra recursului de față, în condițiile art. 256 C. proc. civ., constată următoarele: Prin sentința civilă nr. 368 din 29 aprilie 2004, Tribunalul București, secția a V-a civilă, a respins atât excepția autorității de lucru jude
ÎCCJ 2006-09-21
0,93
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 2578/2006
Asupra recursurilor de față: Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința comercială nr. 35 din 17 februarie 2005 pronunțată în dosar nr. 291/2004 al Tribunalului Giurgiu s-a respins cererea formulată de revizuie
ÎCCJ 2010-09-30
0,93
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 4832/2010
lipsită de interes cererea reconvențională. Împotriva acestei sentințe a declarat apel reclamantul, apel ce a fost admis de Curtea de Apel București, secția a VII a civilă, prin decizia civilă nr. 10/2006, sentința fiind anulată și cauza tr
Sursă