ÎCCJ, Secția penală
ÎCCJ, Secția penală (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2009)
Asupra contestației
la executare de față;
În baza lucrărilor din
dosar, constată următoarele:
Prin sentința penală nr. 111/F din 2 februarie
2009 - Tribunalul București, secția I penală, a admis excepția de necompetență
materială a Tribunalului București și în baza art. 461 alin. (2) C. proc. pen.
a declinat competența de soluționare a contestației la executare formulată de
petenta S.M.D. în favoarea Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția penală.
Verificând lucrările
dosarului instanța reține că S.M.D. a formulat contestație la executare,
solicitând „anularea titlului executoriu” privind cheltuielile judiciare la
care a fost obligată în Dosarul nr. 2133/1/2008 al Î.C.C.J., în cuantum de 420
lei.
În motivarea cererii,
petenta a arătat că este soție de veteran de război și beneficiază de scutire
de impozite și taxe, are multiple boli și nu are posibilități materiale să
achite această taxă.
În drept a fost
invocat art. 461 lit. c) C. proc. pen., considerând că există o împiedicare la
executare.
Contestația la
executare nu este fondată.
Contestația la
executare este un procedeu jurisdicțional de rezolvare a plângerilor îndreptate
împotriva actelor de executare respectiv o activitate contencioasă privitoare
la incidentele de executare care necesită intervenția organelor
jurisdicționale.
Această contestație
se îndreaptă contra executării și nu hotărârii judecătorești.
Art. 461 lit. c) se
referă la ivirea vreunei nelămuriri cu privire la hotărârea care se execută sau
vreo împiedicare la executare.
Nelămurirea ivită are
în vedere limitele în care hotărârea se execută și nu valabilitatea ei în ce
privește textele de lege și principiile aplicate.
În cauză, hotărârea
este clară în ce privește obligarea contestatoarei la cheltuieli judiciare,
dispozitivul hotărârii fiind neechivoc.
Cât privește
„împiedicarea la executare”, este de observat că împrejurările invocate de
contestatoare: posibilitățile financiare reduse, stare de boală, soție de
veteran de război, ar fi putut constitui, eventual, motive pentru asistență
judiciară gratuită, sau elemente care să fie avute în vedere de instanța a
cărei hotărâre se atacă, la stabilirea cheltuielilor judiciare, ele neputând
constitui motive care să atragă admiterea contestației la executare, deoarece
ea se îndreaptă contra executării și nu hotărârii judecătorești.
Față de aceste
considerente, va fi respinsă contestația la executare ca nefondată.
Conform art. 192 alin.
(2) C. proc. pen. va fi obligată contestatoarea la cheltuieli judiciare
statului.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
H O T Ă R Ă Ș T E
Respinge, ca nefondată, contestația la
executare formulată de contestatoarea S.M.D. împotriva sentinței nr. 593 10
octombrie 2007 a Înaltei Curții de Casație și Justiție, pronunțată în Dosarul nr.
7931/1/2007.
Obligă contestatoarea la plata sumei de 10
lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
Cu recurs.
Pronunțată în ședință
publică, azi 29 mai 2009.