ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 764/2015
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 764/2015 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2015)
Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: I. Circumstanțele cauzei 1. Obiectul acțiunii deduse judecății Prin acțiunea înregistrată pe rolul Curții de Apel Craiova, secția contencios administrativ și fiscal, sub nr. 2253/54/2012, reclamanta A.J.V.P.S. Dolj a solicitat, în contradictoriu cu pârâții Ministerul Mediului și Pădurilor, Inspectoratul Teritorial de Regim Silvic și de Vânătoare Râmnicu Vâlcea și Asociația Vânătorilor și Pescarilor Sportivi A., anularea Contractului din 13 iulie 2012 de gestionare a faunei cinegetice din fondul cinegetic nr. 65, denumit Cernătești, județul Dolj. 2. Hotărârea primei instanțe Prin Sentința civilă nr. 265 din 4 iulie 2014, Curtea de Apel Craiova, secția contencios administrativ și fiscal, a respins acțiunea formulată de reclamanta A.J.V.P.S.
Dolj, ca neîntemeiată. A reținut instanța că, având în vedere considerentele Sentinței civile nr. 234/2011 a Curții de Apel Craiova, Contractul nr. X1/2011 încheiat de reclamantă, a fost reziliat de drept, iar acțiunea formulată de aceasta împotriva notificării de reziliere a fost respinsă, prin Sentința civilă nr. 269/2013 a Curții de Apel Craiova, rămasă irevocabilă prin Decizia nr. 2358/2014 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție. Analizând cauzele de nulitate ale Contractului nr. X2/2012, invocate de către reclamantă, respectiv depășirea limitelor rezilierii de drept, lipsa obiectului contractului și existența unor înscrisuri false, instanța de fond a apreciat că obiectul Contractului nr. X2/2012 îndeplinește condițiile prevăzute de Legea nr. 407/2006, iar legalitatea măsurilor de reziliere a Contractului nr. X1/2011 nu poate fi analizată, existând o hotărâre judecătorească pronunțată într-un litigiu asupra acestui petit.
În ceea ce privește susținerile reclamantei privind caracterul fals al înscrisurilor prezentate în documentația de atribuire întocmită de pârâta A.V.P.S. A., în sprijinul cărora a depus Sentința penală nr. 17 din 7 februarie 2012, pronunțată de Judecătoria Filiași în Dosarul nr. 1680/230/2011, a reținut instanța că această hotărâre judecătorească nu prezintă caracterul unei sentințe de condamnare, conform Adresei din 12 iulie 2012 a Inspectoratului de Poliție al Județului Dolj - Secția 15 Poliție Rurală Filiași, dispunându-se începerea urmăririi penale in rem și, ulterior, in personam, dosarul fiind în curs de urmărire penală. 3. Calea de atac exercitată în cauză Împotriva Sentinței civile nr. 265 din 4 iulie 2013 a Curții de Apel de Apel Craiova, secția contencios administrativ și fiscal, a declarat recurs, în termen legal, reclamanta A.J.V.P.S.
Dolj, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie. Recursul declarat de reclamantă s-a întemeiat pe dispozițiile art. 20 alin. (3) din Legea nr. 554/2004 și art. 304 1 C. proc. civ., în temeiul cărora s-a solicitat casarea hotărârii atacate și rejudecarea fondului cauzei, în sensul admiterii acțiunii, pentru următoarele motive: I. Contractul nr. X2 din 13 iulie 2012, al cărui beneficiar a fost pârâta Asociația Vânătorilor și Pescarilor Sportivi A., a fost încheiat în condițiile utilizării unor înscrisuri falsificate. În cauză nu se poate vorbi despre indicii privind săvârșirea unor infracțiuni, ci de certitudini, așa cum rezultă din Ordonanța Parchetului de pe lângă Judecătoria Filiași din 17 decembrie 2013, dată în Dosarul nr. 130/P/2011, prin care s-a dispus sancționarea cu amendă administrativă a făptuitorilor C.D., U.V.
și M.M.S. pentru infracțiunea de fals în înscrisuri sub semnătură privată, respectiv, infracțiunea de favorizare a infractorului. Această soluție a rămas definitivă, nefiind contestată în termenul de 20 zile, prevăzut de art. 278 și urm. C. proc. pen. Astfel, Asociația de Proprietari V. nu era în măsură să propună gestionarul fondului cinegetic, respectiv pe pârâta A.V.P.S. A., întrucât documentele prevăzute de lege au fost falsificate. Pe cale de consecință, nici A.V.P.S. A. nu era îndreptățită la dobândirea acestui fond de vânătoare, Contractul nr. X2 din 13 iulie 2012, contestat în cauză, fiind încheiat în condiții de nelegalitate. Pe de altă parte, în conformitate cu art. 4 alin. (2) lit. b) din Regulament, asociația de proprietari, care formulează propunerea pentru atribuirea fondului cinegetic trebuie să aibă ca scop alegerea și propunerea gestionarului.
Asociația de Proprietari V. s-a înființat în anul 2010, prin Încheierea Judecătoriei Drobeta-Turnu Severin din data de 17 decembrie 2010, pronunțată în Dosarul nr. 18495/225/2010, propunând spre gestiune fondul cinegetic nr. 27 Salcia, județul Mehedinți. Pentru a avea vocația de a propune un gestionar pentru fondul de vânătoare nr. 65 Cernătești, Dolj, Asociația de Proprietari V. trebuia să modifice în mod corespunzător Statutul Asociației. La Judecătoria Drobeta-Turnu Severin a fost depusă cerere în acest sens la data de 17 ianuarie 2011, care a fost soluționată la 21 ianuarie 2011, în Dosarul nr. 591/225/2011. Însă, la data de 21 ianuarie 2011, când a fost pronunțată încheierea Judecătoriei Drobeta-Turnu Severin, procedurile în cadrul Comisiei de atribuire din cadrul Ministerului Mediului și Pădurilor erau încheiate de câteva zile.
Acesta a fost motivul pentru care Comisia de soluționare a contestațiilor din cadrul Ministerului Mediului și Pădurilor a atribuit fondul cinegetic către A.J.V.P.S. Dolj. Împotriva soluției Comisiei de analiză a contestațiilor, A.V.P.S. A. a formulat acțiune în anulare înregistrată pe rolul Curții de Apel Craiova, ce a format obiectul Dosarului nr. 475/54/2011, A.J.V.P.S. Dolj nefiind parte în cauză și hotărârea nefiindu-i opozabilă. Prin Sentința civilă nr. 234 din 19 aprilie 2011 a fost admisă contestația și a fost anulată soluția pronunțată de Comisia de analiză a contestațiilor, fără ca instanța să se pronunțe pe motivul nelegalității invocat de către Comisie, ci numai pe aspectul legat de limitele competenței Comisiei de analiză a contestațiilor.
Împotriva acestei sentințe, Ministerul Mediului și Pădurilor a formulat recurs, respins de Înalta Curte de Casație și Justiție prin Decizia nr. 1711 din 29 martie 2012. Cele două instanțe, de fond și recurs, nu au analizat neregularitatea reținută și de către Comisia de analiză a contestațiilor. În acest context, Asociația de Proprietari V. nu avea capacitate juridică pentru a propune gestionarul fondului cinegetic, în speță, A.V.P.S. A., iar aceasta din urmă nu putea dobândi fondul de vânătoare prin încheierea Contractului nr. X2 din 13 iulie 2012, contestat în cauză. II. Contractul de gestionare nr. X1 din 8 iunie 2011 a fost încheiat în mod valabil în baza unei proceduri prealabile, acte care nu au fost contestate.
Deși a fost invocat acest aspect în cererea de chemare în judecată, instanța de fond nu s-a pronunțat, neavând în vedere faptul că atribuirea contractului în favoarea A.J.V.P.S. Dolj s-a realizat în condiții de perfectă legalitate și nu a fost contestată de nicio persoană interesată în termen legal, cu atât mai mult de către pârâții în cauză. Nu s-a avut în vedere nici buna-credință a A.J.V.P.S. Dolj, la momentul încheierii contractului. III. La încheierea Contractului de gestionare nr. X2 din 13 iulie 2012 au fost încălcate dispozițiile art. 18 lit. e) din Contractul-cadru de gestionare a faunei cinegetice, aprobat prin Ordinul nr. 219 din 1 aprilie 2008 (actualizat), în sensul că hotărârea judecătorească irevocabilă la care s-a făcut referire nu este opozabilă A.J.V.P.S.
Dolj, iar pe de altă parte, se prevede în mod expres "învestirea cu titlu executoriu", formalitate ce nu a fost realizată și cu privire la care hotărârea instanței de fond nu cuprinde motive care să înlăture această cerință expresă, prealabilă rezilierii de drept. Intimații-pârâți nu au formulat întâmpinări în prezenta cauză. II. Considerentele Înaltei Curți asupra recursului declarat în cauză Analizând actele și lucrările dosarului, sentința recurată în raport de motivele de recurs formulate și din oficiu, în limitele prevăzute de art. 304 1 C. proc. civ., Înalta Curte reține următoarele: În mod corect instanța de fond a reținut că legalitatea măsurii de reziliere a Contractului nr. X1 din 8 iunie 2011 încheiat între intimatul-pârât Ministerul Mediului și Pădurilor prin Inspectoratul Teritorial de Regim Silvic și de Vânătoare Râmnicu Vâlcea și recurenta-reclamantă A.J.V.P.S.
Dolj a făcut obiectul analizei instanței de contencios administrativ într-un alt litigiu, soluționat în mod irevocabil. Astfel, prin Sentința civilă nr. 234 din 19 aprilie 2011 pronunțată de Curtea de Apel Craiova, secția contencios administrativ și fiscal, în Dosarul nr. 475/54/2011, a fost admisă cererea precizatoare formulată de reclamanta Asociația Vânătorilor și Pescarilor Sportivi A. în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Mediului și Pădurilor și s-a dispus anularea în parte a Procesului-verbal din 16 februarie 2011 emis de Comisia de analiză a contestațiilor, în ceea ce privește pct. II referitor la Fondul cinegetic nr. 65 Cernătești, precum și a Referatului de aprobare a rezultatelor finale privind atribuirea directă a fondurilor cinegetice din 24 februarie 2011, respectiv poziția 49 din anexa 2 la acest referat privitoare la Fondul nr. 65 Cernătești.
Recursul declarat de Ministerul Mediului și Pădurilor împotriva sentinței civile menționate a fost respins, ca nefondat, prin Decizia nr. 1711 din 29 martie 2012 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal. Prin Sentința civilă nr. 269 din 3 iulie 2013 pronunțată în Dosarul nr. 1829/54/2012, Curtea de Apel Craiova, secția contencios administrativ și fiscal, a respins acțiunea în anulare a Adreselor din 6 iulie 2012 și din 9 iulie 2012, emise de Ministerul Mediului și Pădurilor, formulată de reclamanta A.J.V.P.S.
Dolj, în contradictoriu cu pârâții Ministerul Mediului și Schimbărilor Climatice și Inspectoratul Teritorial de Regim Silvic și de Vânătoare Râmnicu Vâlcea și a admis cererea de intervenție în interesul pârâților, formulată de Asociația Vânătorilor și Pescarilor Sportivi A. Prin Adresa din 6 iulie 2012, Ministerul Mediului și Pădurilor a comunicat pârâtului Inspectoratul Teritorial de Regim Silvic și de Vânătoare Râmnicu Vâlcea că, luând act de Sentința nr. 234/2011 a Curții de Apel Craiova, secția contencios administrativ și fiscal, acesta urmează să procedeze, în temeiul art. 18 lit. e) din Contractul nr. X1 din 8 iunie 2011, la rezilierea de drept a contractului de gestionare încheiat cu A.J.V.P.S.
Dolj pentru acest fond cinegetic și la încheierea contractului de gestionare cu Asociația de Vânătoare și Pescuit Sportiv A. Craiova. Prin Adresa din 9 iulie 2012, Inspectoratul Teritorial de Regim Silvic și de Vânătoare Râmnicu Vâlcea a comunicat reclamantei rezilierea contractului de gestionare încheiat pentru fondul de vânătoare nr. 65 Cernătești, județul Dolj, precum și obligațiile ce îi revin acesteia până la preluarea efectivă în gestiune a fondului de vânătoare de către noul gestionar. Prin Decizia nr. 2358 din 21 mai 2014 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal, a fost respins recursul declarat de reclamanta A.J.V.P.S. Dolj împotriva Sentinței civile nr. 269 din 3 iulie 2013, ca nefondat.
Prin urmare, în mod judicios s-a reținut că motivele invocate de recurenta-reclamantă în susținerea nulității Contractului nr. X2 din 13 iulie 2012, vizând procedura finalizată anterior prin rezilierea Contractului nr. X1 din 8 iunie 2011, au făcut obiectul unui alt litigiu, soluționat în mod irevocabil, motiv pentru care nu pot fi examinate de către instanța de contencios administrativ în prezenta cauză. Susținerile formulate de recurentă, conform cărora Contractul nr. X2 din 13 iulie 2012 a fost încheiat prin utilizarea unor înscrisuri false, sunt neîntemeiate. În acord cu judecătorul fondului, se constată că Sentința penală nr. 17 din 7 februarie 2012, pronunțată de Judecătoria Filiași în Dosarul nr. 1680/230/2011, nu face dovada existenței unor înscrisuri false în cuprinsul documentației care a stat la baza încheierii Contractului nr. X2 din 13 iulie 2012, cu atât mai mult cu cât, potrivit Adresei din 12 iulie 2012, emisă de I.P.J.
Dolj, în cauză s-a început urmărirea penală in rem pentru săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 288, 290, 291 și 292 C. pen., dosarul aflându-se în faza de urmărire penală. De asemenea, Ordonanța din 17 decembrie 2013, emisă de Parchetul de pe lângă Judecătoria Filiași în Dosarul nr. 130/P/2011, nu probează susținerile recurentei referitoare la încheierea contractului prin utilizarea unor înscrisuri false. Critica recurentei-reclamante privind încheierea Contractului nr. X2 din 13 iulie 2012, cu încălcarea dispozițiilor art. 18 lit. e) din Contractul-cadru de gestionare a faunei cinegetice de pe suprafața fondurilor de vânătoare, aprobat prin Ordinul nr. 219/2008, este nefondată.
Sentința civilă nr. 234 din 19 aprilie 2011 pronunțată de Curtea de Apel Craiova, secția contencios administrativ și fiscal, a rămas irevocabilă prin Decizia nr. 1711 din 29 martie 2012 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal, și constituie titlu executoriu potrivit dispozițiilor art. 22 din Legea nr. 554/2004, cu modificările și completările ulterioare.
Mai mult, se învestesc cu formulă executorie și se execută silit potrivit dreptului comun, toate hotărârile judecătorești definitive și irevocabile pronunțate de instanța de contencios administrativ prin care se instituie obligația de plată a unor sume de bani - cu titlu de despăgubiri, compensație, penalități ori cheltuieli de judecată, în acest sens fiind soluția de principiu adoptată de judecătorii secției de contencios administrativ și fiscal a Înaltei Curți de Casație și Justiție, în ședința din 20 februarie 2012, în vederea interpretării și aplicării unitare a legii, în raport de dispozițiile art. 126 alin. (3) din Constituție, republicată, și art. 18 alin. (2) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, republicată.
Cum în speță, prin Sentința civilă nr. 234 din 19 aprilie 2011, rămasă irevocabilă, instanța de contencios administrativ nu a instituit obligația de plată a unei sume de bani, nu sunt incidente dispozițiile referitoare la învestirea cu formulă executorie, prevăzute de art. 269 C. proc. civ. Pentru considerentele expuse, nefiind identificate motive de reformare a sentinței atacate, în temeiul dispozițiilor art. 20 din Legea nr. 554/2004 și art. 312 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte va dispune respingerea recursului declarat de reclamanta A.J.V.P.S. Dolj, ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E Respinge recursul declarat de reclamanta Asociația Județeană a Vânătorilor Sportivi Dolj împotriva Sentinței civile nr. 265 din 4 iulie 2014 a Curții de Apel Craiova, secția contencios administrativ și fiscal, ca nefondat. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi, 23 februarie 2015. Procesat de GGC - AZ
Rețeaua de citări a acestei cauze
Grupate prin similitudine semantică
Caută în toată jurisprudența, nu doar în această hotărâre.
Contul gratuit ridică limita la 40 de căutări pe zi, deschide căutarea semantică în română, rusă și engleză și 3 întrebări zilnice către asistentul AI. Fără card.