ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4250/2014
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4250/2014 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2014)
Asupra recursului de față;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată
următoarele:
1.
Circumstanțele cauzei
1.1.
Cererea de chemare în judecată
Prin
cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel Galați, secția de contencios
administrativ și fiscal, la data de 15 februarie 2013, reclamanta SC S.E. SRL a
solicitat, în contradictoriu cu pârâta Agenția Națională de Administrare
Fiscală, anularea Deciziei nr. 352 din 6 august 2012 de soluționare a
contestației, a Deciziei de impunere F-GL din 9 iunie 2011 privind obligațiile
suplimentare de plată și a Raportului de inspecție fiscală din 9 iunie 2011.
1.2. Soluția instanței de fond
Prin Sentința nr. 151 din 20 iunie 2013,
Curtea de Apel Galați, secția de contencios administrativ și fiscal a respins
acțiunea, ca nefondată.
1.3. Cererea de recurs împotriva acestei
sentințe a declarat recurs reclamanta SC S.E. SRL, fără a-l motiva.
Procedura de soluționare a recursului
2.1. Cu privire la examinarea recursului în
completul filtru
Raportul întocmit în cauză, în condițiile
art. 493 alin. (2) și (3) Noul C. proc. civ., a fost analizat în completul
filtru, fiind comunicat părților în baza încheierii de ședință din data de 24
iunie 2014, în conformitate cu dispozițiile art. 493 alin. (4) Noul C. proc.
civ.
Nu au fost depuse puncte de vedere
referitoare la concluziile raportului întocmit asupra admisibilității în
principiu a recursului.
Prin rezoluția de la data de 26 septembrie
2014 completul filtru a stabilit termen la data de 11 noiembrie 2014, în camera
de consiliu, fără citarea părților, în vederea examinării recursului în raport
cu dispozițiile art. 493 alin. (5) C. proc. civ., republicat.
2.2. Cu privire la cererea de recurs. Soluția
și considerentele instanței de control judiciar
Cererea de recurs nu îndeplinește cerințele
de formă prevăzute de art. 486 alin. (1) lit. d) C. proc. civ.
Art. 486 alin. (1) lit. d) C. proc. civ.
arată că cererea de recurs va cuprinde motivele de nelegalitate pe care se
întemeiază recursul și dezvoltarea lor, sau mențiunea că motivele vor fi depuse
printr-un memoriu separat.
Din examinarea înscrisurilor depuse, Înalta
Curte constată că recurenta-reclamantă a formulat recurs la data de 13
septembrie 2013, arătând că va depune motivele de recurs, în termenul legal,
după comunicarea Sentinței nr. 151 din 20 iunie 2013, pronunțată de Curtea de
Apel Galați, secția de contencios administrativ și fiscal.
Deși prin rezoluția din data de 29 octombrie
2013, comunicată recurentei la data de 5 noiembrie 2013, s-a solicitat
acesteia, sub sancțiunea nulității, modificarea/completarea cererii, în
termenul legal, de 10 zile de la comunicare, inclusiv sub aspectul precizării
motivelor de nelegalitate pe care se întemeiază cererea de recurs și
dezvoltarea lor, aceasta nu s-a conformat dispozițiilor instanței.
Cererea de recurs nu cuprinde motivele de
nelegalitate pe care se întemeiază și nici dezvoltarea acestora.
În aceste condiții, Înalta Curte reține că
recurenta nu și-a îndeplinit obligația procesuală instituită de dispozițiile
legale menționate anterior.
Potrivit art. 489 alin. (1) C. proc. civ.,
recursul este nul dacă nu a fost motivat în termenul legal.
Pentru aceste considerente, în temeiul art.
493 alin. (5) din Noul C. proc. civ., Înalta Curte va anula recursul formulat
de reclamanta SC S.E. SRL.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Anulează recursul declarat de reclamanta SC
S.E. SRL împotriva Sentinței civile nr. 151 din 20 iunie 2013 a Curții de Apel
Galați, secția contencios administrativ și fiscal.
Fără cale de atac.
Pronunțată, în ședință publică, astăzi 11
noiembrie 2014.
Procesat
de GGC - CL