ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 22/2015

Asupra conflictului negativ de competență de

față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată

următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

Prin

acțiunea înregistrată pe rolul Tribunalului București, secția a II-a contencios

administrativ și fiscal, reclamanții F.R. și SC L.R. SRL au chemat în judecată

pe pârâtele Garda Financiară, secția Cluj și A.N.A.F., solicitând anularea

raportului din data de 21 iunie 2010 întocmit de către Garda Financiară -

Secția Cluj.

negativ de competență.

2.1. Prin sentința civilă nr. 2516 din data

de 03 aprilie 2014, Tribunalul București, secția a II-a contencios

administrativ și fiscal, a admis excepția necompetenței sale materiale și a

declinat competența de soluționare a cererii în favoarea Curții de Apel

București secția a VIII-a, secția de contencios administrativ și fiscal,

reținând că pârâta A.N.A.F. se subrogă în drepturile și obligațiile fostei

Gărzi Financiare, secția Cluj, astfel că, din punct de vedere material (în

condițiile în care reclamanții au optat pentru instanța de la sediul pârâtei),

competența de soluționare a cauzei revine Curții de Apel București, secția a

VIII-a contencios administrativ si fiscal.

2.2. Prin sentința nr. 2365 din 12 septembrie

2014, Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal,

a admis excepția privind necompetența materială a instanței și a declinat

competența de soluționare a cererii formulată de reclamanții F.R. și SC L.R.

SRL, în contradictoriu cu pârâtele A.N.A.F. și D.G.R.F.P. Cluj-Napoca, în favoarea

Tribunalului București, secția de contencios administrativ și fiscal.

Constatând ivit conflictul negativ de

competență, a dispus suspendarea cauzei și trimiterea dosarului la Înalta Curte

de Casație și Justiție în vederea soluționării acestuia.

La pronunțarea acestei soluții, curtea a apreciat

că în stabilirea competenței materiale de soluționare a cauzei nu este

relevantă transmiterea legală a calității procesuale pasive de la Garda

Financiară, secția Cluj, desființată potrivit art. 1 și art. 19 din O.U.G. nr. 74/2013,

la A.N.A.F. sau la D.G.R.F.P. Cluj-Napoca.

Actul administrativ atacat, independent de

această transmitere de calitate, rămâne un act emis de un organ administrativ

județean și anume Garda Financiară - Secția Cluj.

Or, în stabilirea competenței materiale de soluționare

a cauzei, relevant este rangul autorității administrative emitente a actului,

iar nu rangul autorității administrative care a preluat activitatea emitentului

actului și, drept urmare, și calitatea procesuală pasivă în cauză.

Considerentele Înaltei Curți asupra

conflictului negativ de competență.

Înalta Curte de Casație și Justiție, ca

instanță competentă să soluționeze conflictul, conform art. 135 alin. (1) și

(4) C. proc. civ., va stabili competența de soluționare a cauzei în favoarea Curții

de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal.

Pentru a adopta această soluție, Înalta Curte

are în vedere considerentele în continuare arătate:

Competența materială a instanței de

contencios administrativ și fiscal este reglementată de dispozițiile art. 10 alin.

(1) din Legea nr. 554/2004 potrivit cărora „Litigiile privind actele

administrative emise sau încheiate de autoritățile publice locale și județene,

precum și cele care privesc taxe și impozite, contribuții, datorii vamale,

precum și accesorii ale acestora de până la 1.000.000 de lei se soluționează în

fond de către tribunalele administrativ-fiscale, iar cele privind actele

administrative emise sau încheiate de autoritățile publice centrale, precum și

cele care privesc taxe și impozite, contribuții, datorii vamale, precum și

accesorii ale acestora mai mari de 1.000.000 de lei se soluționează în fond de

secțiile de contencios administrativ și fiscal ale curților de apel, dacă prin

lege organică specială nu se prevede altfel”.

Deci, art. 10 alin. (1) din Legea nr. 554/2004,

reglementează competența materială a instanței de contencios administrativ și

fiscal, în raport cu organul emitent al actului și în funcție de cuantumul

sumei ce formează obiectul actului administrativ contestat.

Obiectul cererii de față îl constituie

anularea raportului din data de 21 iunie 2010, întocmit de către Grada

Financiară, secția Cluj, raport în care s-a consemnat rezultatul verificării

achizițiilor publice de transformatoare de tensiune, întrerupătoare și alte

componente, necesare sistemului energetic, efectuate de SC S.I.S.S.E. M. SA în

perioada 2001-2005, verificare dispusă în Dosarul penal nr. 205/P/2007 al D.N.A.,

prin rezoluția procurorului din data de 23 iulie 2008.

Așadar, în speță, se solicită anularea unui

act administrativ emis de Garda Financiară, secția Cluj, instituție de nivel

județean, conform art. 2 alin. (1) lit. b) din H.G. nr. 1324/2009, în vigoare

la data controlului, dar în prezent abrogat prin art. 19 din O.U.G. nr. 74/2013.

Potrivit prevederilor art. 1 din O.U.G. nr. 74/2013

pentru îmbunătățirea și reorganizarea activității A.N.A.F., „A.N.A.F., denumita

în continuare Agenția, se reorganizează ca urmare a fuziunii prin absorbție si

preluarea activității A.N.V. și prin preluarea activității Gărzii Financiare,

instituție publică care se desființează”.

În ceea ce privește soluționarea litigiilor, art.

19 alin. (5) și (6) din O.U.G. nr. 74/2013 prevede ca „Procedurile aflate

în derulare la nivelul Gărzii Financiare vor fi continuate de Agenție, care se

subroga în drepturile si obligațiile acesteia, actele îndeplinite anterior

rămânând valabile. Pentru litigiile aflate pe rolul instanțelor judecătorești,

indiferent de faza de judecata, Agenția se subroga în toate drepturile și

obligațiile Gărzii Financiare si dobândește calitatea procesuala a acesteia”.

În concluzie, criteriul valoric pentru

determinarea instanței competente nefiind aplicabil, urmează a se aplica

criteriul rangului autorității emitente a actului administrativ a cărui anulare

se cere, astfel cum în mod corect a procedat Tribunalul București, secția a

II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal.

Pe cale de consecință, având în vedere considerentele

arătate și în conformitate cu dispozițiile art. 135 alin. (1) și (4) C. proc.

civ., Înalta Curte va stabili competența de soluționare a cauzei, în primă

instanță, în favoarea Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios

administrativ și fiscal.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabilește competența de soluționare a cauzei

privind pe F.R., SC L.R. SRL, D.G.R.F.P. Cluj-Napoca și A.N.A.F. în favoarea

Curții de Apel București, secția contencios administrativ și fiscal.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 13

ianuarie 2015.