ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2148/2012

Asupra recursului de

față;

Din examinarea

lucrărilor din dosar constată următoarele:

Prin acțiunea înregistrată pe rolul Curții de

Apel Timișoara sub nr. 1200/59/2011 la 12 august 2011, reclamantul H.V.I. a

solicitat în contradictoriu cu pârâta G.F. – C.G. anularea probei de interviu

din 15 iulie 2011.

În motivarea acțiunii

s-a arătat că proba interviului organizat la 15 iulie 2011 nu a respectat

prevederile art. 55 pct. 2 din H.G. nr. 611/2008, reclamantul criticând modul

în care membri comisiei de evaluare au aplicat criteriile de evaluare constând

în abilitate de comunicare, capacitatea de analiză și sinteză și abilitățile

impuse de funcția publică.

Reclamantul a

apreciat că de vreme ce, la examenul susținut, în perioada 11 iulie - 15 iulie

2011, a fost testat prin testul grilă cu privire la cunoștințele de legislație,

membrii comisiei de concurs nu puteau reveni la întrebări dintr-un domeniu deja

verificat. În privința criteriului referitor la abilitățile impuse de funcție

se arată că membrii comisiei de concurs au ignorat acest criteriu întrucât fișa

postului nu a fost publicată și nu a fost adusă la cunoștința candidaților

înainte de începerea examenului iar întrebările adresate de membri comisiei nu

au avut nici o relevanță în aprecierea abilităților reclamantului impuse de

funcția la care a candidat.

Reclamantul a mai

arătat că a contestat proba interviului în termenul legal iar contestația a

fost respinsă prin prezentarea unei liste în care figura soluția asupra

contestației, procedură apreciată de reclamant ca fiind nelegală întrucât se

impunea a se comunica contestatorului nota acordată de Comisia de soluționare a

contestațiilor.

În drept s-au invocat

dispozițiile Legii nr. 188/1994, Legea nr. 554/2004 și H.G. nr. 611/2008.

Prin întâmpinarea

depusă la dosar pârâta G.F. – C.G. a invocat inadmisibilitatea acțiunii pentru

lipsa actului vătămător conform art. 1 din Legea nr. 554/2204 arătând că

reclamantul nu a invocat care este actul administrativ vătămător de natură să-i

lezeze drepturile sau interesele legitime.

Prin notele de

ședință depuse la termenul de judecată din 3 octombrie 2011 reclamantul a

precizat că înțelege să atace proba interviului organizat de pârâtă la 15 iulie

2011 pentru încălcarea dispozițiilor cuprinse în H.G. nr. 611/2008 și detaliate

în cuprinsul notelor de ședință care în accepțiunea reclamantului conduc la

nulitatea absolută a probei interviului organizat.

Prin sentința civilă nr.

554 din 8 decembrie 2011, Curtea de Apel Timișoara, secția contencios

administrativ și fiscal, a respins acțiunea formulată de reclamantul H.V.I. în

contradictoriu cu pârâta G.F. – C.G.

Pentru a hotărî

astfel, instanța de fond a reținut următoarele:

- la nivelul

autorității pârâte s-a procedat la reorganizarea structurii organizatorice în

baza Ordinului A.N.A.F. nr. 2253/2011 care a aprobat noua structură

organizatorică și statele de funcții pentru autoritatea pârâtă și secțiile

subordonate, prin același act administrativ fiind aprobat și Regulamentul

pentru desfășurarea și testarea examenului de testare profesională. Reclamantul

a participat la examenul astfel organizat în perioada 11-19 iulie 2011, optând

pentru funcția publică de expert superior la G.F., secția Caraș-Severin fiind

declarat admis la proba scrisă iar la proba interviului obținând un număr de 60

puncte, după cum rezultă din raportul final al examenului. Reclamantul a

formulat contestație față de rezultatul interviului ce a fost respinsă după cum

rezultă din raportul final al examenului, precum și din lista privind

rezultatul soluționării contestațiilor aflată la dosar fond.

- reclamantul a

contestat în fapt pertinența și concludența întrebărilor adresate de membri

comisiei de concurs precum și modul în care aceștia au evaluat răspunsurile

formulate, iar aceste aspecte țin strict de modalitatea de desfășurare a

interviului impusă de evaluatori și deci de oportunitatea procedurii

interviului, iar nu de legalitatea acestuia și ca atare nu pot face controlul

instanței de contencios administrativ și nici al comisiei de soluționare a

contestației care nu poate în fapt să anuleze întrebările formulate de comisia

de examen ci poate cel mult să le aprecieze pertinența.

- a mai observat

prima instanță, raportat la susținerile reclamantului în sensul că organizarea

probei interviului nu a respectat prevederile cuprinse în H.G. nr. 611/2008,

iar aceste aspecte ar fi de natură să conducă la nulitatea absolută a acestei

probe, că în fapt la nivelul autorității pârâte s-a procedat la modificarea

structurii organizatorice și a statului de funcții ca urmare a Ordinului

A.N.A.F. nr. 2253/2011 iar prin anexa 8 a acestui ordin s-a aprobat

Regulamentul pentru organizarea și desfășurarea examenului de testare

profesională pentru funcționarii publici ale căror funcții au fost supuse

reorganizării.

În speță, sunt așadar

incidente dispozițiile art. 100 din Legea nr. 188/1999 republicată, ce reglementează

situația reorganizării autorității sau instituției publice, iar la alin. (3) se

precizează că în ipoteza în care există mai mulți funcționari publici ce

îndeplinesc criteriile prevăzute la alin. (2) se organizează examen de către

autoritatea sau instituția publică. Examenul în discuție a fost organizat și

s-a desfășurat în conformitate cu prevederile Ordinului nr. 2253/2011 nefiind

incidente dispozițiile H.G. nr. 611/2008 pentru aprobarea normelor privind

organizarea și dezvoltarea carierei funcționarilor publici.

A mai reținut prima

instanță că de vreme ce reclamantul invocă aspecte privind modalitatea de

acordare a punctajului, pertinența întrebărilor formulate și efectiva aplicare

a criteriilor de evaluare de către membrii comisiei de examen, aceste aspecte

exced competenței instanței care poate analiza cel mult legalitatea actului

administrativ prin raportare la cauze anterioare sau concomitente emiterii

acesteia și în nici un caz instanța nu se poate substitui membrilor comisiei de

examen pentru a aprecia astfel pertinența și relevanța răspunsurilor formulate

de reclamant precum și oportunitatea întrebărilor adresate.

Împotriva acestei

sentințe a declarat recurs reclamantul H.V.I., criticând-o pentru nelegalitate

și netemeinicie.

Prin cererea de

recurs se aduc, în esență, următoarele critici:

- în mod greșit

instanța de fond a făcut referire numai la dispozițiile art. 100 alin. (3) din

Legea nr. 188/1999, republicată, deși Ordinul Președintelui A.N.A.F. nr. 2253/2011

nu poate fi aplicat decât prin raportare la H.G. nr. 611/2008 pentru aprobarea

normelor privind organizarea și dezvoltarea carierei funcționarilor publici;

- deoarece nu a făcut

conexiunea între cele două acte normative menționate, instanța de fond, în mod

greșit nu a intrat în analiza detaliată a motivelor de nulitate absolută

privind interviul din data de 15 iulie 2011.

Recursul este

nefondat.

Examinând cauza prin

prisma motivelor de recurs formulate și a prevederilor art. 3041 C. proc. civ.,

Înalta Curte constată că recursul nu este fondat.

În speță, prin

Ordinul Președintelui A.N.A.F. nr. 2253/2011 emis în vederea punerii in

aplicare a prevederilor H.G. nr. 566/2011, s-a aprobat structura organizatorică

a C.G.G.F., a secțiilor județene și a Secției Municipiului București,

repartizarea numărului maxim de posturi aprobat pentru G.F., ștatele de funcții

pentru C.G.F., secțiile județene și Secția Municipiului București, precum și

Regulamentul pentru organizarea și desfășurarea examenului de testare

profesională a funcționarilor publici, fiind astfel aplicabil în situații

strict determinate și producând efecte juridice în raport cu un număr

determinant/determinabil de persoane. Din această perspectivă, în mod corect,

prima instanță a apreciat că testarea profesională la care au fost supuși

funcționarii publici din cadrul G.F. nu a fost un concurs în sensul recrutării

sau promovării, ci o modalitate prevăzută de lege de a asigura celor ale căror

funcții se reduc, posturi de nivelul celor deținute sau inferioare, astfel

încât dispozițiile H.G. nr. 611/2008 nu sunt aplicabile.

Potrivit

dispozițiilor art. 100 alin. (1) și (3) din Legea nr. 188/1999 privind Statutul

funcționarilor publici, republicată, cu modificările și completările

ulterioare, în situația reorganizării și în cazul în care există mai mulți

funcționari publici care optează pentru aceeași funcție publică, se organizează

examen de către autoritatea publică.

În prezenta cauză,

prin preaviz i s-a comunicat recurentului-reclamant faptul că funcția publică

în care era numit a fost supusă reorganizării, că i se acordă un preaviz de 30

de zile calendaristice, începând cu data comunicării respectivului preaviz,

potrivit prevederilor art. 99 alin. (1) lit. b) și alin. (3) din Legea nr. 188/1999

(r2), cu modificările și completările ulterioare, și că putea opta pentru

numirea în una din funcțiile publice vacante corespunzătoare din cadrul G.F.,

potrivit noii structuri organizatorice aprobată prin Ordinul nr. 2253/2011 al

președintelui A.N.A.F., conform art. 99 alin. (5) și alin. (7) din Legea nr. 188/1999.

În această situație

erau incidente prevederile art. 100 alin. (3) din Legea nr. 188/1999, în

conformitate cu care trebuia organizat examen, în situația în care existau mai

multe persoane care optaseră pentru ocuparea aceleiași funcții publice.

Prin urmare, văzând

dispozițiile art. 32 din Regulamentul pentru organizarea și desfășurarea

examenului de testare profesională pentru funcționarii publici din cadrul

G.F.C.G., secțiile județene și Secția Municipiului București ale Gărzii

Financiare, ale căror funcții au fost supuse reorganizării, anexa 8 la Ordinul

Președintelui A.N.A.F. nr. 2253/2011, statuează că: „Numirile în funcțiile

publice pentru care au optat candidații se fac ca urmare a rezultatelor

obținute la examenul de testare profesională”.

Totodată, art. 31 din

același Regulament, prevede: „În situația în care participanții la examinare

obțin un punctaj peste punctajul minim stabilit, funcționarul public care a

obținut cel mai mare punctaj va fi numit pe funcția publică pentru care a

susținut examinarea.”

Pe de altă parte,

recurentul-reclamant, prin demersul său judiciar tinde să obțină doar anularea

probei de interviu, și nu rezultatul final al testării profesionale, pentru

care a formulat acțiune separat (dosarul nr. 1165/59/2011 al Curții de Apel

Timișoara, secția contencios administrativ și fiscal), criticând modalitatea de

acordare a punctajului, a formulării întrebărilor și aplicarea criteriilor de

evaluare.

Or, astfel cum a

reținut și prima instanță, judecătorul nu se poate substitui comisiei de

examinare sau celei de soluționare a contestației în sensul de reevalua

răspunsurile date de reclamant și de a determina un alt punctaj.

În concluzie, pentru

considerentele expuse, Înalta Curte, în temeiul dispozițiilor art. 312 alin. (1)

C. proc. civ., va respinge recursul ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul

declarat de H.V.I., împotriva sentinței civile nr. 554 din 8 decembrie 2011 a

Curții de Apel Timișoara, secția contencios administrativ și fiscal, ca

nefondat.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință

publică, astăzi 3 mai 2012.