ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 26.05.2014

ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1789/2014

HOTĂRÂRE
26.05.2014
CAMERĂ
penal
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1789/2014 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2014)

Asupra recursurilor de față;

În baza lucrărilor din dosar, constată

următoarele:

Prin

sentința penală 392 din 23 septembrie 2013 pronunțată de Tribunalul Galați în

Dosarul nr. 4929/121/2013, a fost condamnată inculpata G.E., la o pedeapsă de

15 (cincisprezece) ani închisoare și pedeapsa complementară a interzicerii

drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a și b) pentru o perioadă de

3 (trei) ani, pentru săvârșirea infracțiunii de „omor calificat",

prevăzută de art. 174 alin. (1) - 175 alin. (1) lit. d) C. pen., cu aplicarea

art. 320

1

alin. (1) C. proc. pen. (faptă săvârșită în mai 2012).

A fost condamnată inculpata G.E. la o

pedeapsă de 1 (un) an închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de

„furt", prevăzută de art. 208 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 320

1

alin. (1) C. proc. pen. (faptă săvârșită în mai 2012).

În temeiul art. 33 lit. a) C. pen., 34

lit. b) C. pen. și art. 35 alin. (1) C. pen., s-a contopit pedeapsa principală

de 15 (cincisprezece) ani închisoare și pedeapsa complementară a interzicerii

drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a și b) pentru o perioadă de

3 (trei) ani, cu pedeapsa principală de 1 (un) an închisoare, urmând ca

inculpata G.E. să execute pedeapsa cea mai grea, sporită la 15 (cincisprezece)

ani și 2 (două) luni închisoare, precum și pedeapsa complementară a

interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a și b) pentru

o perioadă de 3 (trei) ani.

În baza art. 71 C. pen., s-a aplicat

inculpatei G.E., pe durata executării pedepsei principale, pedeapsa accesorie a

interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a și b) C. pen.

În temeiul art. 350 C. proc. pen., s-a

menținut starea de arest a inculpatei G.E., iar în temeiul art. 88 C. pen., s-a

dedus din pedeapsa aplicată durata reținerii și a arestului preventiv, de la 24

mai 2013 până la zi.

În temeiul art. 14 și 346 C. proc.

pen., cu referire la art. 1381 și următoarele C. civ., a fost obligată

inculpata G.E. la plata sumei de 11.440 lei, cu titlu de despăgubiri materiale,

precum și la plata sumei de 225.000 lei, cu titlu de daune morale, către

părțile civile C.M.V. și C.G.

S-a dispus restituirea către părțile

civile C.M.V. și C.G. a telefonului mobil ridicat la data de 07 august 2012 de

la martora A.D.

În temeiul art. 7 alin. (1) din Legea

nr. 76/2008, s-a dispus prelevarea de probe biologice de la inculpata G.E., în

vederea introducerii profilului genetic în S.N.D.G.J..

În temeiul art. 189 C. pen., s-a

dispus ca onorariul apărătorului desemnat din oficiu, în sumă de 400 lei (200

lei, în faza judecății și 200 lei, în faza urrnăririi penale), să fie avansat

către Baroul de Avocați Galați din fondurile Ministerului Justiției.

În temeiul art. 191 alin. (1) C. proc.

pen., a fost obligată inculpata G.E. la plata sumei de 2.000 lei, cu titlu de

cheltuieli judiciare către stat.

Pentru pronunța această soluție,

instanța de fond a reținut următoarele:

Prin rechizitoriul nr. 441/P/2012 din

data de 13 iunie 2013 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Galați, s-a dispus,

în baza dispozițiilor art. 262 pct. 1 lit. b) C. proc. pen., trimiterea în

judecată, în stare de arest preventiv, a inculpatei G.E., pentru săvârșirea

infracțiunii de omor calificat, prevăzută de art. 174 alin. (1) - art. 175

alin. (1) lit. d) C. pen., precum și pentru săvârșirea infracțiunii de furt,

prevăzută de art. 208 alin. (1) C. pen.

În sarcina inculpatei G.E. s-a reținut

că, într-una din zilele din perioada 20 - 25 mai 2012, în locuința victimei

C.P. din str. F., pe fondul consumului de băuturi alcoolice, a ucis-o pe

victimă, profitând de starea de neputință de a se apăra (în timpul somnului și

aflată în stare de ebrietate), prin asfixie mecanică-ștrangulare cu un cablu

sugrumare obstrucționarea căilor respiratorii, după care a târât victima în

altă încăpere a locuinței și a tras peste aceasta un pat și, de asemenea, a

sustras din locuința victimei cheile de acces, un telefon mobil și un televizor

color - plasmă, bunuri în valoare de 325 euro.

La dosarul de urmărire penală a fost

atașată fișa de antecedente penale a inculpatei (fila 256 dosar).

Inculpatei G.E. i-a fost prezentat

materialul de urmărire penală la data de 12 iunie 2013, în prezența

apărătorului desemnat din oficiu, astfel cum rezultă din procesul-verbal aflat

la fila 257 din dosarul de urmărire penală.

Prin actul de inculpare s-a reținut

următoarea situație de fapt:

Inculpata G.E. zisă “C.” are vârsta de

54 ani și a mai fost condamnată, în anii 1989 și 1998, la pedeapsa închisorii

pentru comiterea infracțiunilor de tâlhărie, violare de domiciliu și furt

calificat. Până în luna decembrie 2011, inculpata a lucrat la societatea de

salubrizare R.E.R. Galați însă datorită nerespectării obligațiilor la serviciu,

i s-a desfăcut contractul de muncă.

Inculpata locuia împreună cu

concubinul său - martorul R.N., cu mama sa - martora G.G. și cu fiica sa -

martora R.M., în apartamentul martorei G.G. Inculpata G.E. consuma în mod excesiv

băuturi alcoolice și nu avea o viață normală, împrejurări care iscau discuții

contradictorii între ea și mama sa - martora G.G. (declarații martori, file

110-111, 113-114, 124-128; declarații inculpată, file 222-231, 233-238)

Când era sub influența băuturilor

alcoolice, inculpata G.E. zisă “C.” devenea violentă cu membrii familiei sale

și vorbea vulgar. Pe fondul acestor discuții contradictorii, inculpata G.E. a

început să lipsească de la domiciliu, chiar și câteva zile la rând, iar când

revenea le spunea mamei și concubinului său că a fost găzduită de o femeie.

În realitate, inculpata G.E. locuia la

diferiți bărbați, pe care îi cunoștea din cartier sau prin intermediul altor

persoane, (declarații inculpată, file 222-231, 233-238).

Astfel, o perioadă de timp, prin luna

aprilie 2012, a fost găzduită de martorul L.D. zis “M.” care locuia singur în

apartament, soția acestuia fiind plecată la muncă în Italia. în varianta

inculpatei, într-una din zile, martorul L.D. zis “M.” i-a dat card-ul și i-a

solicitat să scoată bani pentru cumpărături. Inculpata s-a conformat, a extras

400 lei din contul martorului dar nu s-a mai întors la locuința acestuia. A

mers la locuința mamei sale, și-a luat niște haine și a mers la numitul A.P.

căruia i-a cerut, de asemenea, să o găzduiască.

Varianta martorului L.D. este diferită

de a inculpatei în sensul că acesta a susținut că inculpata i-a sustras din

buzunarul de la geacă card-ul și plicul cu codul P.I.N. După ce i-a extras de

pe cârd suma de 400 lei, inculpata nu a mai revenit la domiciliul martorului și

a evitat să se mai întâlnească cu acesta. De altfel, martorul L.D. a și

formulat plângere împotriva inculpatei, dosarul fiind înregistrat la Parchetul

de pe lângă Judecătoria Galați cu nr. 2881/P/2012 (în acest dosar, față de

învinuită s-a început urmărirea penală la data de 25 iunie 2012 pentru

infracțiunea de furt prevăzută de art. 208 alin. (1) C. pen.). Martorul L.D. a

mai. precizat în declarațiile sale că, după plecarea inculpatei, a constatat că

aceasta îi răvășise prin lucrurile din casă și că, alcoolică fiind, îi

consumase spirtul medicinal, (declarații martor, file 119-120; xerocopie

rezoluție din Dosarul nr. 2881/P/2012 al Parchetului de pe lângă Judecătoria

Galați, fila 195; declarații inculpată, file 222-231, 233-238)

La numitul A.P., inculpata a locuit

aproximativ două săptămâni, timp în care întreținut relații sexuale cu acesta.

Apoi, a fost găzduită de diverși bărbați ori s-a adăpostit prin scările de

bloc.

Pe la jumătatea lunii mai 2012,

inculpata G.E. zisă “C.” a mers la victima C.P., persoană pe care o cunoștea

din anul 2011 și cu care mai întreținuse relații sexuale. Știa despre victimă

că locuiește singură și că avea doi băieți care munceau în Italia sau în Spania

și care mai trimiteau victimei bani pentru traiul de zi cu zi. (declarații

martori, file 106-109, 119-123; declarații inculpată, file 222-231, 233-238).

În prima noapte și în următoarea zi,

inculpata și victima au stat în apartamentul victimei, au consumat băuturi

alcoolice, au fumat (inculpata este fumătoare înrăită) și au întreținut

raporturi sexuale. În cele două zile, victima C.P. a mers la vecinul său -

martorul C.C. și a cumpărat câte un bidon de 2,5 litri de vin, spunând

martorului și soției acestuia că are musafiri. Martorul C.C. a intuit că „este

vorba de o femeie" pentru că cunoștea obiceiurile victimei în a aduce

femei în locuință („D." și “C.”) și a consuma băuturi alcoolice. În

schimb, martorul C.C. a precizat că victima nu era o persoană violentă la

băutură și nu s-a întâmplat niciodată să facă scandal în apartament sau în

scară (declarații martor, file 106-109; declarații inculpată, file 222-231,

233-238).

În cea de-a doua noapte din perioada

șederii la victimă, în perioada 20-25 mai 2012, dar cel mai probabil în noaptea

de 20/21 mai 2012, în jurul orei 23:00, în timp ce se aflau în sufrageria

apartamentului, victima C.P. i-a propus inculpatei să întrețină raporturi

sexuale. Inculpata a fost de acord însă, dată fiind starea avansată de

ebrietate a ambilor, raporturile sexuale nu s-au putut consuma. Inculpata a

cerut victimei „să se liniștească", însă limbajul folosit de inculpată a

fost de natură să o enerveze pe victimă. Simțindu-se jignită, victima C.P. a

agresat-o verbal și fizic pe inculpata G.E. Au început să se certe, victima lovind-o

cu pumnii în cap. Într-un final, victima s-a liniștit, s-a așezat pe canapeaua

din sufragerie și a adormit, (procese verbale de cercetare la fața locului și

planșe fotografice, file 6-65; declarații inculpată, file 222-231, 233-238)

După ce victima C.P. a adormit,

inculpata G.E. a continuat să consume băuturi alcoolice și să fumeze. În stare

avansată de ebrietate fiind, inculpata și-a amintit că fusese lovită de victimă

și, văzând-o că doarme, a hotărât să o ucidă. Fără a putea să-și amintească cu

exactitate datorită stării de ebrietate și nervozității, inculpata a luat fie o

bucată de material împletit/cordon, fie ciorapul, s-a apropiat de victimă care

dormea cu fața în sus pe canapeaua din sufragerie și i-a înfășurat în jurul

gâtului cordonul/ciorapul. A strâns cu toată puterea, profitând de starea de

somn și de starea de ebrietate a victimei, până când aceasta a început să

horcăie și s-a „înmuiat". Inculpata G.E. a realizat că victima a murit, a

mers în dormitor și s-a culcat, lăsând televizorul deschis (procese verbale de

cercetare la fața locului și planșe fotografice, file 6-65; raport de

constatare medico-legală, file 69-70; declarații inculpată, file 222-231,

233-238).

A doua zi dimineața, inculpata G.E. a

mers la baie și, trecând prin sufragerie și văzând-o pe victimă, întinsă cu

fața în sus pe canapea, și-a amintit ce făcuse în cursul nopții. S-a gândit

preț de câteva minute și a hotărât să ascundă cadavrul sub patul din dormitor,

să încuie victima în apartament și să plece. În continuare, inculpata G.E. a

apucat victima cu mâinile de sub brațe și a tras-o/târât-o până în al doilea

dormitor, camera în care se afla un pat ridicat și rezemat de peretele din

partea dreaptă a ușii. Apoi, a lăsat peste victimă acel pat, astfel încât dacă

intra cineva în apartament, la o examinare sumară să nu sesizeze prezența

cadavrului (procese verbale de cercetare la fața locului și planșa fotografică,

file 6-65; declarații inculpată, file 222-231, 233-238).

Pentru că nu avea nici un ban și era

conștientă de faptul că trebuia „să dispară" o perioadă de timp, inculpata

a hotărât să sustragă din locuința victimei bunuri pe care să le poată vinde

repede. De pe măsuța din sufragerie, inculpata a luat telefonul, cu carcasă de

culoare neagră și, tot din sufragerie, a luat un televizor cu ecran plat, tip

plasmă, cu diagonală mică. A așezat televizorul într-o sacoșă din rafie și a

părăsit locuința victimei, încuind ușa cu cheia (procese verbale de cercetare

la fața locului și planșa fotografică, file 6-65; declarații inculpată, file

222-231, 233-238).

Când a ieșit din scara blocului,

martora J.M. a văzut-o pe inculpata G.E. cu o sacoșă din rafie, îndreptându-se

înspre cartierul M. De altfel, martora a recunoscut-o pe inculpată din fișele

de evidență prezentate de organele de urmărire penală (declarații martor, file

138-143; declarații inculpată, file 222-231, 233-238).

După ce a părăsit locuința victimei,

inculpata G.E. a aruncat într-un tomberon cheile de la apartamentul victimei. A

mers apoi în cartierul Ț. I, la blocul II, și a luat legătura cu martorii B.E.

și F.I. Sub pretextul că s-a certat și despărțit de soțul ei, că a plecat de

acasă și a luat un televizor, inculpata a oferit spre vânzare martorei B.E.

plasma sustrasă de la victimă. Martora a refuzat să-l cumpere, dar pentru că

inculpata a insistat, martora B.E. a fost de acord să o ajute să amaneteze

televizorul. (declarații martori, file 162-165; declarații inculpată, file

222-231, 233-238)

Martora B.E. a mers la o casă de

amanet din zona „I." (SC B. SRL Galați) și a primit în schimbul amanetării

plasmei suma de 100 lei. A dat inculpatei banii și copia contractului de

amanet, primind pentru ajutorul dat suma de 15 lei. Televizorul tip plasmă nu a

putut fi recuperat de la agenția de amanet deoarece a fost vândut unei terțe persoane

la expirarea contractului.(declarații martori, file 162-165; proces verbal și

xerocopie contract amanet, file 166-168; declarații inculpată, file 222-231,

233-238)

În continuare, inculpata a rătăcit

prin cartierele M. și, după ce a aruncat la gunoi cartela S.I.M. din aparatul

telefonic sustras de la victimă, a vândut telefonul martorei A.D. cu suma de 20

lei, fără a face cunoscută acesteia proveniența aparatului. Telefonul mobil a

fost recuperat de către organele de urmărire penală de la martora A.D., însă nu

mai este în stare de funcționare (declarații martor, file 155-156; proces

verbal de predare-primire și planșa fotografică, file 157-159; declarații

inculpată, file 222-231, 233-238).

S-a precizat că identificarea martorei

s-a realizat prin valorificarea autorizației emise de Tribunalul Galați, care a

dispus autorizarea transmiterii de către furnizorii de rețele publice de

comunicații electronice a datelor prevăzute de art. 3 alin. (1) lit. a), b),

c), d), e), f), din Legea nr. 82/2012 privind reținerea datelor generate sau

prelucrate de furnizorii de rețele publice de comunicații electronice și de

furnizorii de servicii de comunicații electronice destinate publicului, precum

și pentru modificarea și completarea Legii nr. 506/2004 privind prelucrarea

datelor cu caracter personal și protecția vieții private în sectorul

comunicațiilor electronice (procese-verbale, referat și încheiere de ședință,

file 144-154).

Între timp, în perioada 21-25 mai

2012, pentru că martorul C.C. avea o înțelegere cu victima C.P. în sensul că,

dacă nu o vedea o zi sau două, să o sune pe victimă pe mobil, martorul a apelat

în repetate rânduri numărul de telefon al victimei, dar cartela S.I.M. fusese

aruncată de inculpată. În data de 25 mai 2012, pentru că se simțea un miros pătrunzător

din apartamentul victimei, în prezența lucrătorilor de poliție de la Secția 4

Poliție, s-a pătruns în apartamentul victimei (procese verbale de cercetare la

fața locului și planșa fotografică, file 6-65; declarații martori, file

97-109).

Inițial nu au sesizat prezența

cadavrului victimei, dar pentru că patul din dormitor era tras de lângă perete

și stătea cumva nefiresc, martorul C.C. s-a uitat sub pat, cu o lanternă și au

identificat-o pe victima C.P. (procese verbale de cercetare la fața locului și

planșa fotografică, file 6-65; declarații martori, file 97-109).

În perioada care a urmat, inculpata

G.E. a avut grijă să stea cât mai retrasă, să evite municipiul Galați, mai cu

seamă că i se adusese la cunoștință de către concubinul său - martorul R.N. că

este căutată de organele de urmărire penală. Câteva zile a dormit prin scări de

bloc, după care a fost găzduită de diverse persoane, printre care și martorii

A.P. zis „P.T." (într-o baracă improvizată), martorul C.A. (unde în zona

„Valea C."), martorul G.I. zis „N.", la un bărbat „J.C., prezența sa

fiind sesizată în zona „Cimitirului E." și de către martora N.A.. în luna

septembrie 2012, inculpata G.E. a luat legătura cu verișorul său - numitul

N.M.V., care a fost de acord, fără să cunoască motivele reale ale inculpatei,

să o găzduiască pe aceasta la locuința din strada S. De „frica pușcăriei",

inculpata nu s-a predat organelor de urmărire penală, însă la data de 24 mai

2013 a fost depistată de lucrători de poliție din cadrul Poliției Municipiului

Galați, secția 4 Poliție (acte de căutare și verificare, file 196-221).

Cu ocazia cercetării la fața locului,

au fost identificate și ridicate mai multe fragmente de urme papilare care au

fost supuse expertizării dactiloscopice (proces verbal de cercetare la fața

locului și planșa fotografică, file 6-65).

Din raportul de expertiză

dactiloscopică rezultă că cinci fragmente de urme papilare au fost create de

inculpata G.E., respectiv fragmentele de pe faianța din bucătărie, de pe tocul

ușii de la dormitoarele mare și mic, de pe măsuța din sufragerie și de pe

scrumiera de pe măsuța din sufragerie (adresă, ordonanță și raport de

expertiză, file 169-183).

De asemenea, la data de 05 iunie 2013,

în prezența unui avocat ales, s-a procedat la efectuarea unei reconstituiri,

ocazie cu care inculpata a indicat modalitatea și condițiile de comitere a

faptelor, (proces verbal și planșa fotografică, file 185-194).

Din raportul de constatare

medico-legală întocmit cu ocazia autopsierii victimei C.P., la data de 26 mai

2013, au rezultat următoarele:

- moartea victimei C.P. a fost

violentă;

- ea s-a datorat asfixiei mecanice

acute prin strangulare cu un laț moale;

- la examenul extern și intern al

cadavrului nu s-au constatat alte semne de violență;

- prezența unor zone cu infiltrat

hematie interstițial în mușchii gâtului indică caracterul vital al

ștrangulării;

- în lichidul din cavitatea toracică

s-a determinat alcool în concentrație de 2,75 g%0, ce sugerează faptul că

victima era în stare avansată de ebrietate;

- starea de putrefacție gazoasă și

prezența larvelor, în situația rămânerii victimei într-un mediu cu temperatura

ridicată, sugerează un interval de circa o săptămână între deces și data

efectuării autopsiei (raport de constatare medico-legală și planșa fotografică

autopsie, file 68-70).

După sesizarea instanței, la termenul

de judecată din data de 18 iulie 2013, înainte de începerea cercetării

judecătorești, în prezența apărătorului ales, inculpata G.E. a solicitat

instanței ca în cauză să se facă aplicarea dispozițiilor art. 320

1

vinovăției

Astfel, inculpata a arătat că

recunoaște în totalitate faptele, în modalitatea reținută în actul de sesizare,

și a solicitat ca judecata să se facă pe baza probelor administrate în faza de

urmărire penală, pe care le cunoaște și le însușește. Instanța a procedat la

audierea inculpatei în acest sens (fila 25 dosar fond) și, având în vedere

poziția procesuală a acesteia, a apreciat că sunt îndeplinite condițiile pentru

aplicarea prevederilor art. 320

1

administrate în cursul urmăririi penale, rezultă - dincolo de orice dubiu

rezonabil - că fapta dedusă judecății în prezenta cauză există, constituie

infracțiune și a fost săvârșită de inculpată, Tribunalul a admis cererea

formulată de către aceasta.

Analizând actele și lucrările

dosarului, instanța a constatat că declarația de recunoaștere a inculpatului se

coroborează - dincolo de orice îndoială - cu celelalte mijloace de probă

administrate în cauză.

Din întreg probatoriul administrat în

cauză, s-a reținut că, în drept,faptele inculpatei G.E. care, într-una din

zilele din perioada 20-25 mai 2012, în locuința victimei C.P. din str. F., pe

fondul consumului de băuturi alcoolice, a ucis-o pe victimă, profitând de

starea de neputință de a se apăra (în timpul somnului și aflată în stare de

ebrietate), prin asfixie mecanică-ștrangulare cu un

cablu/sugrumare/obstrucționarea căilor respiratorii, după care a târât victima

în altă încăpere a locuinței și a tras peste aceasta un pat și, de asemenea, a

sustras din locuința victimei cheile de acces, un telefon mobil și un televizor

color - plasmă, bunuri în valoare de 325 euro, întrunesc elementele

constitutive ale infracțiunilor de omor calificat și furt în concurs real,

prevăzute de art. 174 alin. (1) C. pen. raportat la art. 175 alin. (1) lit. d)

Raportat la considerentele de fapt și

de drept anterior expuse, instanța de fond a dispus condamnarea inculpatei G.E.

la pedeapsa închisorii, în limitele prevăzute de lege, pentru fiecare dintre

infracțiunile deduse judecății.

La individualizarea pedepsei, în

conformitate cu dispozițiile art. 72 C. pen., instanța a avut în vedere gradul

de pericol social concret al faptei comise de către inculpată, natura și

importanța valorii sociale cărora li s-a adus atingere, limitele de pedeapsă

prevăzute de lege pentru infracțiunile săvârșite (reduse cu o treime ca urmare

a aplicării în cauză a dispozițiilor art. 320

1

alin. (7) C. proc.

pen.), datele ce caracterizează persoana inculpatei, dar și împrejurările care

atenuează sau agravează răspunderea penală.

Față de gravitatea deosebită a

infracțiunii comise, urmarea produsă, împrejurările în care aceasta a fost

săvârșită, faptul că inculpata nu este la primul impact cu legea penală, fiind

condamnată anterior și pentru săvârșirea altor infracțiuni de furt, tâlhărie,

violare de domiciliu, dar și față comportamentul adoptat după săvârșirea faptei

(ascunderea cadavrului, sustragerea - o lungă perioadă de timp - de la

urmărirea penală, judecată și executarea pedepsei), instanța nu a orientat

pedeapsa ce a fost aplicată nici spre minimul special prevăzut de lege, minim

determinat ca urmare a reținerii cauzei de reducere a pedepsei, prevăzută de

art. 320

1

alin. (7) C. proc. pen., ci, dimpotrivă, a apreciat

oportună aplicarea unei pedepse mai aspre, de 15 ani închisoare, pentru

comiterea infracțiunii de omor calificat și, respectiv, de 1 an închisoare, pentru

săvârșirea infracțiunii de furt.

Având în vedere situația de fapt și de

drept anterior expusă, prima instanță a apreciat că reeducarea inculpatei poate

avea loc numai prin executarea efectivă a pedepsei ce i-a fost aplicată, și în

în consecință, a dispus aplicarea - în temeiul art. 71 alin. (2) C. pen. - a

pedepsei accesorii constând în interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64

lit. a) teza a II-a și b) C. pen., pe perioada executării pedepsei principale.

La stabilirea pedepsei accesorii,

instanța de fond a ținut seama - în principal - de gravitatea faptelor reținute

în sarcina inculpatei, dar și împrejurările care caracterizează persoana

acesteia. Totodată, în temeiul art. 65 C. pen., instanța a aplicat inculpatului

pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a)

teza a II-a și b) C. pen., pentru o perioadă de 3 ani, după executarea pedepsei

principale.

Referitor la starea de arest a

inculpatei G.F., prima instanță a constatat că aceasta a fost reținut la data

de 18 aprilie 2012 pentru 24 de ore, iar prin Ordonanța nr. 289/P/2012 din data

de 18 aprilie 2012 a Parchetului de pe lângă Tribunalul Galați s-a dispus

punerea în mișcare a acțiunii penale față de aceasta. Prin încheierea de

ședință pronunțată la data de 18 aprilie 2012 în Dosarul nr. 3033/121/2012 al

Tribunalului Galați, s-a admis propunerea de arestare preventivă a inculpatei

pentru o perioada de 29 de zile, fiind emis mandatul de arestare preventivă nr.

30/U din 18 aprilie 2012. La baza luării măsurii arestării preventive a

inculpatei au fost avute în vedere temeiurile prevăzute de art. 148 lit. f) C.

proc. pen. Pe parcursul procesului penal, instanța a verificat periodic

legalitatea și temeinicia măsurii arestării preventive, în condițiile prevăzute

de lege.

Față de considerentele mai sus arătate

cu privire la individualizarea executării pedepsei, în temeiul art. 350 C.

proc. pen., prima instanță a menținut starea de arest a inculpatei și, în

temeiul art. 88 C. pen., a dedus din pedeapsa aplicată durata reținerii și

durata arestului preventiv, de la data de 18 aprilie 2012 la zi.

Sub aspectul laturii civile, prima

instanță a reținut că, în cauză s-au constituit părți civile C.M.V. și C.G.,

fiii victimei, aceștia solicitând obligarea inculpatei la plata sumei de 500.000

euro, cu titlu de despăgubiri morale, pentru suferința cauzată de pierderea

suferită. Au solicitat însă și obligarea inculpatei la plata și despăgubiri

civile, după cum urmează:

325 euro, contravaloarea bunurilor

sustrase (225 euro, contravaloarea televizorului și 100 euro, contravaloarea

telefonului mobil - fila 87 dosar urm.pen.);

- 7.000 lei, cheltuielile efectuate cu

înmormântarea;

- 1.300 euro, contravaloarea

cheltuielilor de transport Spania - România, necesare întoarcerii în țară a

părților civile, în vederea înhumării victimei;

- 3.000 euro, reprezentând veniturile

nerealizate în perioada respectivă, sumă de care ar fi beneficiat în cazul în

care și-ar fi continuat activitatea prestată în străinătate.

- 20.000 lei, contravaloarea bunurilor

aflate în apartamentul victimei, distruse ca urmare a stării de putrefacție

gazoasă în care a fost găsită victima.

La termenul de judecată din data de 17

septembrie 2013, întrebată fiind, inculpata G.E. a arătat că este de acord să

achite parțial pretențiile părților civile constituite în cauză, la nivelul

cheltuielilor dovedite, date fiind și posibilitățile materiale limitate de care

aceasta dispune.

În acest context, în temeiul art. 14

și 346 alin. (1) C. proc. pen., în referire la art. 1381 și urm. C. civ.,

constatând îndeplinite condițiile specifice răspunderii civile delictuale și

luând act de principiul disponibilității ce guvernează acțiunea civilă

formulată de părțile civile, inculpata fiind de acord cu achitarea parțială a

daunelor (potrivit dispozițiilor art. 16l C. proc. pen., „în cazul

recunoașterii pretențiilor civile, instanța obligă la despăgubiri în limita

recunoașterii"), instanța de fond a dispus obligarea inculpatei la plata

în parte de despăgubiri materiale și morale către părțile civile legal

constituite în cauză.

În vederea stabilirii cuantumului

daunelor morale, instanța de fond a avut în vedere suferința psihică produsă

fiilor victimei, gravitatea, importanța și consecințele negative ale acestui

prejudiciu moral, valoarea nepatrimonială lezată, însemnătatea pe care o are

pentru părțile civile pierderea tatălui. La aprecierea unui cuantum just și

echitabil, s-a luat în considerare, de asemenea, pe lângă suprimarea vieții

tatălui lor și starea avansată de putrefacție gazoasă în care a fost găsită

victima, impactul extrem de puternic asupra sistemului senzorial al părților

civile, efectele traumatizante asupra psihicului acestora, efecte produse de

percepțiile vizuale și olfactive.

Față de toate aceste considerente,

instanța de fond a apreciat că suma de 225.000 lei, cu titlu de daune morale,

răspunde atât criteriului gravității prejudiciului, cât și criteriului

echității, că acest cuantum este de natură să asigure efectiv o compensare

suficientă, iar nu exagerată a prejudiciului.

În privința daunelor materiale

solicitate, prima instanță a luat în considerare înscrisurile depuse la filele

92-96 din dosarul de urmărire penală, care dovedesc suportarea de către părțile

civile a cheltuielilor de înmormântare, notorietatea costului ridicat al acestui

ceremonial, contravaloarea televizorului sustras și nerecuperat, prezența

părților civile în România, în vederea organizării funeraliilor, ceea ce

justifică acoperirea cheltuielilor necesare deplasării Spania-România, însă și

acordul inculpatei în sensul achitării prejudiciului, în limita resurselor

materiale de care dispune.

Toate aceste elemente au îndreptățit

prima instanță să aprecieze că suma de 11.440 lei este suficientă pentru

repararea prejudiciului material cauzat (cheltuieli înmormântare - 7.000 lei,

transport - 3.440 lei pentru 2 persoane și contravaloarea televizorului - 1.000

lei, echivalentul în lei).

Tribunalul a dispus restituirea către

părțile civile C.M.V. și C.G. a telefonului mobil ridicat la data de 07 august

2012 de la martora A.D., întrucât primează repararea în natură a pagubei,

astfel că nu se mai impune acordarea sumei de 100 euro, precizată în

constituirea de parte civilă

Pretențiile civile în cuantum de

20.000 lei, reprezentând contravaloarea bunurilor distruse, au fost apreciate

ca nefondate, nefiind îndeplinită condiția referitoare la existența raportului

de cauzalitate între fapta de omor și prejudiciul reclamat. întrucât părțile

civile nu au formulat plângere prealabilă și sub aspectul săvârșirii

infracțiunii de distrugere, cu consecința netrimiterii în judecată a inculpatei

și pentru această infracțiune, instanța a constatat că, în privința acestor

pretenții nu este antrenată răspunderea civilă delictuală.

În privința sumei de 3.000 euro,

reprezentând veniturile nerealizate în perioada respectivă, sumă de care

părțile civile ar fi beneficiat în cazul în care și-ar fi continuat activitatea

prestată în străinătate, s-a constatat că nu există la dosar nicio dovadă a

faptului că fiii victimei ar realiza în Spania venituri constate, iar în caz

afirmativ nici cuantumul acestora, nu rezultă în ce perioadă au absentat de la

muncă, motiv pentru care daunele solicitate cu acest titlu au fost apreciate ca

vădit nefondate.

În temeiul art. 7 alin. (1) din Legea

nr. 76/2008 privind organizarea și funcționarea S.N.D.G.J., instanța a dispus

prelevarea de probe biologice de la inculpată, în vederea introducerii

profilelor genetice în S.N.D.G.J.

În temeiul art. 189 C. proc. pen., s-a

dispus ca onorariul apărătorului desemnat din oficiu, să fie avansat din fondul

Ministerului Justiției, către Baroul Galați.

Potrivit art. 191 alin. (1) C. proc.

pen., inculpata a fost obligată la plata de cheltuieli judiciare către stat.

Împotriva acestei hotărâri au declarat

apel inculpata G.E., părțile civile C.G. și C.M.V.

Inculpata G.E. a criticat hotărârea pe

motive de netemeinicie.

Prin apelul promovat, inculpata a

solicitat reducerea pedepselor prin reținerea în favoarea sa a circumstanțelor

atenuante.

Astfel, inculpata a solicitat să se

rețină că a recunoscut și regretat comiterea faptelor și că nu are antecedente

penale.

Părțile civile C.G. și C.M.V. au

declarat apel la data de 11 octombrie 2013.

Prin motivele de apel depuse la data

de 02 decembrie 2013, părțile civile au solicitat majorarea pedepsei aplicate inculpatei

pentru infracțiunea de omor calificat.

Examinând legalitatea și temeinicia

sentinței atacate, curtea de apel a constatat că prima instanță a realizat un

examen complet și amănunțit al materialului probator administrat în faza

urmăririi penale coroborat cu declarația acesteia dată în faza cercetării

judecătorești urmare a incidenței dispozițiilor art. 320

1

pen., reținând în mod corect situația de fapt, încadrarea juridică a faptelor

și vinovăția inculpatei G.E.

Probatoriile administrate în cauză,

analizate și detaliate de prima instanță, în privința cărora nu au intervenit

modificări cu ocazia soluționării cauzei în apel confirmă împrejurările că

faptele există în materialitatea lor, sunt prevăzute de legea penală (încadrate

la art. 174 alin. (1) în referire la art. 175 alin. (1) lit. d) C. pen.,

respectiv art. 208 alin. (1) C. pen.) și au fost comise cu vinovăție de

inculpată.'

Astfel, s-a reținut că soluția de

condamnare a inculpatei pentru cele două infracțiuni deduse judecății este

legală, neexistând aspecte care să atragă respingerea cererii vizând judecarea

conform art. 320

1

reglementate de art. 10 lit. a)-e) C. proc. pen.

Cu privire la situația de fapt, curtea

de apel a reținut împrejurarea că într-una din zilele din perioada 20-25 mai

2012, pe fondul consumului de alcool, inculpata a ucis-o pe victima C.P.,

profitând de starea de neputință de a se apăra (în timpul somnului și aflată în

stare de ebrietate) prin asfixie mecanică -ștrangulare cu un cablu,

obstrucționarea căilor respiratorii.

Ulterior, inculpata a târât corpul

victimei în altă cameră a locuinței, a așezat peste aceasta un pat și a sustras

din locuință cheile de acces, un telefon mobil și un televizor color-plasmă,

bunuri în valoare de 325 euro.

S-a apreciat că prima instanță a

realizat și o corectă individualizare a răspunderii penale a inculpatei,

respectând dispozițiile art. 72 C. pen.

Astfel, pedepsele de 15 ani închisoare

(pentru infracțiunea de omor calificat), respectiv 1 an închisoare (pentru

infracțiunea de furt), stabilite ca urmare a aplicării dispozițiilor art. 320

1

alin. (7) C. pen., apar ca legale și temeinice.

Așa fiind, s-a apreciat că reținerea

dispozițiilor art. 74 C. pen. nu constituie o obligativitate pentru instanța de

judecată, iar aplicarea acestor dispoziții legale se realizează prin raportare

la celelalte criterii de individualizare prevăzute de art. 72 C. pen.

În speță, aspectele favorabile

inculpatei, precum recunoașterea și regretarea faptei comise, lipsa

antecedentelor penale (s-a împlinit termenul de reabilitare pentru condamnările

anterioare). intră în contradicție cu celelalte criterii de individualizare.

În acest sens au fost avute în vedere

gravitatea faptelor comise, și în special gravitatea ridicată a faptei de omor

calificat, modalitățile și împrejurările săvârșirii - așa cum au fost descrise

mai sus, urmarea produsă, atingerea adusă relațiilor sociale ocrotite de lege

și în special atingerea adusă vieții persoanei.

Așa cum rezultă din materialul

probator administrat în cauză, inculpata a profitat de neputința victimei de a

se apăra, exercitând actele violente în timp ce aceasta dormea și, mai mult, se

afla în stare de ebrietate (gradul de alcoolemie fiind de 2,75 gr %o).

Curtea de apel a constatat că

atitudinea sinceră a inculpatei a fost valorificată prin reținerea

dispozițiilor art. 320

1

să atragă incidența dispozițiilor art. 74 alin. (1) lit. c) C. pen.).

Prin raportare și la dispozițiile art.

52 C. pen., s-a considerat că îndreptarea și reeducarea inculpatei se pot

realiza în condiții optime prin executarea efectivă a pedepsei în cuantumul

stabilit de prima instanță, respectiv 15 ani și 2 luni închisoare (impunându-se

față de situația de fapt și de dispozițiile art. 34 lit. b) C. pen. aplicarea

unui spor de 2 luni la pedeapsa cea mai grea).

Cu privire la latura civilă, curtea a

constatat că aceasta a fost soluționată corect, având în vedere actele aflate

la dosar.

Cu privire la apelurile părților civile

C.G. și C.M.V., s-a constatat că acestea au fost declarate la data de 11

octombrie 2013, în condițiile în care comunicarea hotărârii s-a realizat la

data de 26 septembrie 2013.

În acest context s-a reținut că la

declararea apelurilor, părțile civile au depășit termenul de 10 zile

reglementat de art. 363 alin. (1), (3) C. proc. pen., situație ce atrage

tardivitatea acestora.

Drept urmare, prin Decizia penală nr.

307/A din 3 decembrie 2013 a Curții de Apel Galați, secția penală și pentru

cauze cu minori, a fost respins ca nefondat apelul declarat de inculpata G.E.

și ca tardive apelurile declarate de părțile civile C.G. și C.M.V.

Având în vedere soluția pronunțată pe

fondul cauzei, față de împrejurarea că subzistă temeiurile care au stat la baza

arestării preventive a inculpatei, respectiv cele prevăzute de art. 148 lit. f)

1

și art. 350 C. proc. pen.

În baza art. 383 alin. (2) C. proc.

pen., s-a dedus din pedeapsa aplicată inculpatei durata arestării preventive de

la 24 mai 2013 la zi.

În baza art. 192 alin. (2) C. proc.

pen., s-a dispus Obligarea inculpatei și a părților civile C.G. și C.M.V. la

plata cheltuielilor judiciare către stat ocazionate de soluționarea cauzei în

apel.

Suma de 200 lei, reprezentând

onorariul avocatului din oficiu (avocat C.C.) s-a dispus a fi avansată către

Baroul Galați din fondurile Ministerului Justiției.

Împotriva acestei decizii a declarat

recurs inculpata G.E., fără a expune motivele de recurs.

Examinând recursul formulat de

inculpata G.E., Înalta Curte constată că acesta este fondat pentru

considerentele ce se vor arăta în continuare.

La data de 23 aprilie 2014 A.N.P. -

Penitenciarul de Femei Târgșor, locul de deținere al inculpatei, prin adresa din

18 aprilie 2014 a comunicat instanței de judecată că inculpata G.E. a decedat

la data de 15 aprilie 2014, fiind anexat în copie certificatul de deces din 17

aprilie 2014 (fila 39 dosar).

Astfel, înalta Curte constată că

potrivit înscrisurilor depuse la dosar, decesul inculpatei G.E. a survenit la

data del5 aprilie 2014.

Or, potrivit dispozițiilor art. 17

raportat la art. 16 alin. (1) lit. f) C. proc. pen., acțiunea penală nu mai

poate fi exercitată dacă a intervenit decesul suspectului sau al inculpatului,

această împrejurare reprezentând o piedică definitivă în ceea ce privește

continuarea procesului penal, dat fiind faptul că răspunderea penală este

personală.

Prin urmare, constatând incidența

dispozițiilor menționate anterior, Înalta Curte va înceta procesul penal pornit

împotriva inculpatei G.E., întrucât la data de 15 aprilie 2014 a intervenit

decesul acesteia.

În ceea ce privește modalitatea de

soluționare a acțiunii civile în caz de încetare a procesului penal ca urmare a

intervenirii decesului inculpatei, Înalta Curte reține următoarele:

Legea nr. 255/2013 privind punerea în

aplicare a Legii nr. 135/2010 privind C. proc. pen. și pentru modificarea și

completarea unor acte normative care cuprind dispoziții procesual penale

consacră în art. 3 principiul aplicării imediate a legii procesual penale noi,

cu excepțiile prevăzute de lege.

Dispozițiile legale care interesează

în prezenta speță și care prevăd excepții de la regula anterior enunțată se

regăsesc în art. 12. alin. (1), care statuează că recursurile în curs de

judecată la data intrării în vigoare a legii noi, declarate împotriva

hotărârilor care au fost supuse apelului potrivit legii vechi, rămân în

competența aceleiași instanțe și se judecă potrivit dispozițiilor legii vechi

privitoare la recurs.

Din modul de formulare - „ se judecă

potrivit dispozițiilor legii vechi privitoare la recurs" și nu „ se judecă

potrivit dispozițiilor legii vechi" - se observă că sfera de aplicare a

legii vechi este restrânsă doar la prevederile art. 385

1

-385

19

reglementări, cum ar fi procedura de citare, cazurile de asistență juridică

obligatorie, modalitatea de soluționare a acțiunii penale și civile, noile

dispoziții procedurale sunt de imediată aplicare.

Prin urmare, Înalta Curte constată că

dispozițiile art. 25 C. proc. pen. în vigoare care statuează asupra modalității

de rezolvare a acțiunii civile în procesul penal sunt, conform art. 3 din Legea

nr. 255/2013, de imediată aplicare. Potrivit art. 25 alin. (5) C. proc. pen.,

în caz de încetare a procesului penal ca urmare a intervenirii decesului

inculpatului, dar și în alte situații expres prevăzute de lege, instanța lasă

nesoluționată acțiunea civilă.

În raport de aceste considerente,

Înalta Curte în baza art. 385

15

pct. 2 lit. b) va admite recursul

declarat de inculpata G.E. împotriva Deciziei penale nr. 307/A din 3 decembrie

2013 a Curții de Apel Galați, secția penală și pentru cauze cu minori, va casa

în totalitate, sentința penală nr. 392 din 23 septembrie 2013 a Tribunalului

Galați, secția penală, și decizia penală atacată și în baza art. 17 raportat la

art. 16 alin. (1) lit. f) C. proc. pen., va înceta procesul penal pornit

împotriva inculpatei G.E. ca urmare a intervenirii decesului acesteia.

În baza art. 397 raportat la art. 25

alin. (5) C. proc. pen., va lăsa nesoluționată acțiunea civilă.

Totodată, onorariul apărătorului

desemnat din oficiu, în sumă de 300 lei, urmează a se plăti din fondul

Ministerului Justiției.

Admite recursul declarat de inculpata

G.E. împotriva Deciziei penale nr. 307/A din 3 decembrie 2013 a Curții de Apel

Galați, secția penală și pentru cauze cu minori.

Casează, în totalitate, sentința

penală nr. 392 din 23 septembrie 2013 a Tribunalului Galați, secția penală, și

decizia penală atacată.

În baza art. 17 raportat la art. 16

alin. (1) lit. f) C. proc. pen., încetează procesul penal pornit împotriva

inculpatei G.E. ca urmare a intervenirii decesului acesteia.

În baza art. 397 raportat la art. 25

alin. (5) C. proc. pen., lasă nesoluționată acțiunea civilă.

Onorariul apărătorului desemnat din

oficiu, în sumă de 300 lei, se va plăti din fondul Ministerului Justiției.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi 26

mai 2014.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ
0,95
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1508/2014
cu începere de la 13 februarie 2013 la zi. În baza art. 350 alin. (1) C. proc. pen., s-a menținut măsura arestării preventive a inculpatului. III. În baza art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003, cu aplicarea art. 320 1 alin. (7) C. proc. pe
ÎCCJ
0,95
ÎCCJ, Secția penală
modificată prin Decizia penală nr. 977 din 21 iulie 2015 a Curții de Apel București, secția I penală și Sentința penală nr. 1981 din 14 iulie 2014 a Tribunalului București, secția I penală, în Dosarul nr. x/2012, așa cum a fost modificată p
ÎCCJ 2014-02-13
0,95
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 528/2014
Asupra recursurilor de față; În baza actelor și lucrărilor din dosar constată următoarele: Prin sentința penală nr. 280 din 21 iunie 2013 a Tribunalului Galați, în baza art. 174 alin. (1) C. pen. raportat la art. 175 alin. (1) lit. d) C. pe
ÎCCJ
0,95
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1915/2014
că inculpatul I.M.Ș. este arestat în altă cauză. 5. În baza art. 8 din Legea nr. 39/2003 raportat la art. 323 alin. (1) C. pen. cu art. 33 lit. a), art. 74 lit. a)-76 lit. c) C. pen. și cu art. 320 1 alin. (7) C. proc. pen. a fost condamnat
ÎCCJ 2013-04-29
0,95
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1484/2013
, aceea de 15 (cincisprezece) ani închisoare și pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a b), d) și e) C. pen., pe o perioadă de 2 (doi) ani după executarea pedepsei principale, sporită la 16
Sursă