ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 875/2015

Asupra recursului de

față;

Din examinarea

lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin Sentința civilă nr. 3772 din 21 mai

2014, Tribunalul București, secția a II-a contencios administrativ și fiscal, a

admis excepția necompetenței materiale și, în consecință, a dispus declinarea

soluționării cauzei privind reclamanții V.D.A.P.A., G.C.C.A., C.G.M.V. și S.S.

în contradictoriu cu pârâții Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice

București și Administrația Finanțelor Publice Sector 3 a București în favoarea

Curții de Apel București, reținând incidența în cauză a prevederilor art. 10

alin. (1) din Legea nr. 554/2004, având în vedere valoarea impozitului în

legătură cu care reclamantele au formulat pretențiile în cauză, respectiv

cererea de restituire a sumei de 1.331.220 RON, reprezentând impozit nedatorat

aferent unor venituri obținute din transferul dreptului de proprietate asupra

unor părți sociale, cerere în privința căreia a solicitat să se constate

refuzul nejustificat de soluționare și obligarea pârâtei la emiterea actului

administrativ fiscal în speță.

Apel București

Prin Sentința nr.

2766 din 17 octombrie 2014, Curtea de Apel București, secția a VIII-a

contencios administrativ și fiscal, a admis excepția necompetenței materiale, a

declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului București,

secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal.

Totodată, a constatat

ivit conflictul negativ de competență, a dispus suspendarea judecății cauzei și

a înaintat dosarul Înaltei Curți de Casație și Justiție în vederea soluționării

acestuia.

Pentru a pronunța

această soluție, curtea de apel a reținut că, în speță, nu există un act

administrativ fiscal emis care să constate taxe, impozite, datorii și

accesorii, iar petenta urmărește emiterea unui act fiscal printr-o acțiune

neevaluabilă în bani, astfel încât competența se stabilește în raport de

criteriul poziției/rangului organului care nu a emis actul. În speță, Direcția

Generală Regională a Finanțelor Publice București este organul care trebuia să

emită respectivul act și, prin urmare, sunt aplicabile prevederile art. 10

alin. (1) din Legea nr. 554/2004.

Curți asupra conflictului negativ de competență

Înalta Curte,

constatând îndeplinite condițiile prevăzute de art. 133 alin. (1), 134 și 135

alin. (1) C. proc. civ., republicat, urmează a pronunța regulatorul de

competență în raport cu obiectul cauzei și cu dispozițiile legale incidente

pricinii.

Obiectul cererii de

chemare în judecată vizează refuzul autorității pârâte privind soluționarea

cererii reclamanților de restituire a sumei de 1.331.220 RON, reprezentând

impozit nedatorat aferent unor venituri obținute din transferul dreptului de

proprietate asupra unor părți sociale, respectiv obligarea pârâtei să

soluționeze cererea și să emită actul administrativ-fiscal.

Procedura de

restituire a unor sume pretins nedatorate este reglementată de dispozițiile

art. 117 și urm. C. proc. fisc., modificat și completat, fiind finalizată prin

emiterea unui act administrativ fiscal.

În conformitate cu

prevederile art. 205 alin. (2) și art. 206 alin. (2) din O.G. nr. 92/2003, are

dreptul de a introduce contestație în fața organului fiscal și ulterior de a se

plânge în instanță și persoana care se consideră lezată în drepturile sale de

absența/lipsa unui act administrativ fiscal sau de refuzul nejustificat de

emitere a unui astfel de act.

Prin urmare, în cauză

se pune în discuție refuzul autorității pârâte de a emite un act care vizează

"taxe și impozite, contribuții, datorii vamale, precum și accesorii ale

acestora mai mari de 1.000.000 de lei".

Potrivit

dispozițiilor art. 2 alin. (2) din Legea nr. 554/2004, se asimilează actelor

administrative unilaterale și refuzul nejustificat de a rezolva o cerere

referitoare la un drept sau la un interes legitim ori, după caz, faptul de a nu

răspunde solicitantului în termenul legal.

Actul administrativ

fiscal este o specie a actului administrativ.

Înalta Curte reține

că prin art. 54 din Legea nr. 76/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr.

134/2010 privind Codul de procedură civilă s-au adus modificări dispozițiilor

art. 10 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, care prevăd: "Litigiile privind

actele administrative emise sau încheiate de autoritățile publice locale și

județene, precum și cele care privesc taxe și impozite, contribuții, datorii

vamale, precum și accesorii ale acestora de până la 1.000.000 lei se

soluționează în fond de tribunalele administrativ-fiscale, iar cele privind

actele administrative emise sau încheiate de autoritățile publice centrale,

precum și cele care privesc taxe și impozite, contribuții, datorii vamale,

precum și accesorii ale acestora mai mari de 1.000.000 lei se soluționează în

fond de secțiile de contencios administrativ și fiscal ale curților de apel,

dacă prin lege organică specială nu se prevede altfel."

Deci, potrivit Legii

nr. 554/2004 pentru stabilirea competenței materiale în ceea ce privește a

procesele referitoare la acte administrativ-fiscale care privesc taxe și

impozite, contribuții, datorii vamale, precum și accesorii ale acestora,

incident este criteriul valoric.

Cum în speță s-a

solicitat emiterea unui act administrativ fiscal pentru suma de 1.331.220 RON,

reprezentând impozit pretins nedatorat, valoarea situându-se peste 1.000.000

RON, devin incidente dispozițiile art. 10 alin. (1) teza a II-a din Legea nr.

554/2004.

În consecință, revine

competența de soluționare a cauzei Curții de Apel București, secția contencios

administrativ și fiscal.

Această soluție se

impune și în vederea unei soluționări unitare a cauzei referitoare la

solicitarea reclamantei care vizează un impozit de peste 1.000.000 RON, în

ipoteza în care procedura de restituire va fi finalizată prin emiterea unui act

administrativ care ar putea fi supus cenzurii de legalitate a instanței de

contencios administrativ.

De altfel, în acest

sens, este și jurisprudența Înaltei Curți - secția contencios administrativ și

fiscal (exemplu: Deciziile nr. 1920/2014 și nr. 7776/2013).

În altă ordine,

referirea reclamanților la opiniile doctrinare, menționate în fața instanțelor

de fond vizează o altă ipoteză, diferită de cea din cauza de față.

Pentru considerentele

expuse, în temeiul art. 135 alin. (4) C. proc. civ., Înalta Curte va stabili

competența soluționării cauzei în favoarea Curții de Apel București, secția

contencios administrativ și fiscal.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabilește competența

de soluționare a cauzei privind pe reclamantele V.D.A.P.A., G.C.C.A., C.G.M.V.

și S.S. în contradictoriu cu pârâtele Administrația Sector 3 a Finanțelor Publice

București și Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice București, în

favoarea Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și

fiscal.

Definitivă.

Pronunțată în ședință

publică, astăzi, 26 februarie 2015.

Procesat

de GGC - AZ