ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 397/2015

Asupra cauzei de față, constată următoarele: Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Vâlcea, la data de 10 iunie 2014, reclamanții Ș.M.M. și Ș.S.C. au solicitat, în contradictoriu cu pârâții Ministerul Justiției și Curtea de Apel Craiova, să se dispună obligarea pârâților la plata, respectiv la alocarea sumelor necesare plății dobânzilor legale pentru sumele datorate (diferențe salariate restante, devenite creanțe constatate prin titluri executorii -hotărâri judecătorești), de la data emiterii titlurilor executorii. Reclamanții au arătat că sunt magistrați la Curtea de Apel Craiova și că au sesizat Tribunalul Vâlcea în considerarea disp. art.127 alin. (1) și (3) din N.C.P.C. Prin sentința nr. 1314 din 21 octombrie 2014, Tribunalul Vâlcea, secția I civilă, conflicte de muncă și asigurări sociale a constatat necompetența teritorială a instanței și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Dolj.

În motivare, s-a reținut că din înscrisurile aflate la dosar și susținerile reclamanților rezultă că aceștia sunt magistrați la Curtea de Apei Craiova, deci, nu au calitatea de reclamant într-o cerere de competența instanței la care își desfășoară activitatea. Ca atare, nicidecum reclamanții nu își desfășoară activitatea ia instanța căreia îi revine, potrivit art. 269 C. mun. și art. 210 din Legea dialogului social nr. 62/2011, competența să soluționeze cauza, respectiv Tribunalul Dolj, ci la Curtea de Apel Craiova. În consecință, potrivit disp. art. 131-132 din N.C.P.C., instanța a constatat necompetența teritorială a Tribunalului Vâlcea. Prin sentința nr. 196 dini 20 ianuarie 2015, Tribunalul Dolj, secția conflicte de muncă și asigurări sociale, a admis excepția necompetenței teritoriale și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Vâlcea.

A constatat ivit conflictul negativ de competență și a înaintat dosarul la Înalta Curte de Casație și Justific, competentă să îl soluționeze. În motivare, s-a reținut că, cererea despre care face vorbire art. 127 din C. proc. civ. (de competența curții de apel în care judecătorul își desfășoară activitatea) nu trebuie interpretată limitativ, numai ca și cerere formulată în prima instanță, eât timp cererea se poate contura ca și cerere de apel, recurs sau având oricafe alt obiect ce intră în competența materială a acestei instanțe. Cu privire la conflictul negativ de competențăjnalta Curte reține următoarele: Potrivit art. 127 alin. (1) C. proc. civ.

„Dacă un judecător are calitatea de reclamant îrkr-o cerere de competența instanței la care își desfășoară activitatea, va sesiza una dintre instanțele judecătorești de același grad aflat în circumscripția oricăreia dintre curtea de apel învecinate cu curtea de apel în a cărei circumscripție sp află instanța la care își desfășoară activitatea." Aceste dispoziții legale ;au un caracter imperativ și obligă reclamantul, în raport de calitatea sa de magistrat care funcționează în cadrul instanței competente să soluționeze cauza, să sesizeze una din instanțele de aceiași grad din raza unei curți de apel învecinate. Noțiunea de "instanța la|care își desfășoară activitatea" prevăzută de textul legal enunțat trebuie interpretată în sens larg, cu privire la toate ciclurile procesuale ale judecății, întrucât finalitatea acestei dispoziții este acela de a evita cazurile de bănuială legitimă care duceau ia formularea de cereri de strămutare sub vechea reglementare.

În speță, este adevărat că magistrații care au calitatea de reclamanți nu funcționează la Tribunalul Dolj - competent material in primă instanță să soluționeze litigiul, însă apelurile declarate împotriva hotărârii date de Tribunalul Dolj ar urma să șe judece la Curtea de Apel Craiova, așadar la instanța unde funcționează reclamanții, în conformitate cu dispozițiile art. 214 și art. 216 din Legea dialogului social nr. 62/2011 coroborate cu prevederile art. 96 alin. (2) C. proc. civ. Drept urmare, norma cuprinsă în art. 127 C. proc. civ. nu poate fi interpretată limitativ, efectele sale extînzându-se și la instanțele superioare, competente să judepe căile de atac reglementate de lege. Față de cele ce preced, instanța competentă teritorial să soluționeze prezenta pricină este Tribunalul Vâlcea, în favoarea căreia va fi stabilită competența de soluționare.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Stabilește competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Vâlcea Definitivă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 10 februarie 2015.