ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2039/2014

ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2039/2014 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2014)

Asupra recursului de

față;

Din examinarea

lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanțele

cauzei

1.

Obiectul

acțiunii

Prin acțiunea

înregistrată pe rolul Curții de Apel Craiova, secția contencios administrativ

și fiscal, reclamanții C. Jupânești, prin P. și C.L.C. Jupânești, în

contradictoriu cu pârâtul M.D.R.T. - Direcția control și verificare utilizare

fonduri comunitare, au solicitat desființarea în întregime a Deciziei nr. 42

din data de 22 decembrie 2011, prin care a fost respinsă contestația formulată

împotriva procesului-verbal de constatare încheiat la data de 3 octombrie 2011,

privind proiectul RO P. 2006/018-147.04 ianuarie 04 ianuarie 63, cu titlul „Dezvoltarea

unui sistem de colectare și transport deșeuri în vederea colectării selective a

fracțiilor reciclabile în comunele Jupânești, Berlești, Turburea, Săulești,

Căpreni, Stejari, Dănciulești, Stoina” și desființarea în întregime a

procesului-verbal de constatare CA 80782 din 31 octombrie 2011 încheiat la data

de 3 octombrie 2011, privind proiectul RO P. 2006/ 018-147.04 ianuarie 04

ianuarie 63, cu titlul „Dezvoltarea unui sistem de colectare și Transport

deșeuri în vederea colectării selective a fracțiilor reciclabile în comunele

Jupânești, Berlești, Turburea, Săulești, Căpreni, Stejari, Dănciulești Stoina”.

Totodată, au

solicitat și suspendarea măsurilor de executare silită până la judecarea

cauzei.

În motivarea cererii,

reclamanții au arătat că măsura constituirii titlului de creanță în sarcina C.L.

Jupânești este nelegală, încălcând atât prevederile art. 1 alin. (5) din

Normele metodologice de aplicare a O.G. nr. 79/2003 privind controlul și

recuperarea fondurilor comunitare, precum și a fondurilor de cofinanțare

aferente utilizate necorespunzător aprobate prin H.G. nr. 1306/2007, deoarece C.L.

Jupânești nu este nici persoană juridică și nici persoană fizică, cât și

prevederile art. 21 alin. (1) din Legea nr. 215/2001.

De asemenea, au

susținut că debitul menționat la Capitolul XI al Procesului-verbal de

constatare nr. CA-80782 din data de 31 octombrie 2011 include suma de 11.685

lei, reprezentând TVA, încălcându-se astfel prevederile art. 3 alin. (2) din O.G.

nr. 79/2003 privind controlul și recuperarea fondurilor comunitare, precum și a

fondurilor de cofinanțare aferente utilizate necorespunzător, întrucât taxa pe

valoare adăugată a reprezentat o cheltuială neeligibilă în cadrul proiectului

RO P. 2006/018-147.04 ianuarie 04 ianuarie 63.

Prin urmare, taxa pe

valoare adăugată, nereprezentând o sumă plătită din fonduri comunitare și/sau

cofinanțarea aferentă, ci din bugetul propriu al C. Jupânești, ca și cheltuială

neeligibilă, nu poate constitui obiect al controlului și recuperării creanțelor

bugetare în sensul prevederilor O.G. nr. 79/2003 privind controlul și

recuperarea fondurilor comunitare, precum și a fondurilor de cofinanțare

aferente utilizate necorespunzător.

Referitor la

încălcarea clauzelor din contractul de grant, reținută la Capitolul VII -

Prevederi legale și contractuale încălcate al Procesului - verbal de constatare

nr. CA-80782 din data de 31 octombrie 2011, reclamanții au arătat că

implementarea proiectului s-a făcut pe proprie răspundere și în conformitate cu

descrierea acestuia, de asemenea, implementarea proiectului s-a făcut cu toată

atenția, eficiența, transparența și cu toată diligența necesare, în concordanță

cu regulile bunei practici din domeniul de activitate vizat și în conformitate

cu contractul de grant, în acest scop, beneficiarul a mobilizat toate resursele

financiare, umane și materiale necesare implementării complete a proiectului,

așa cum se specifică în descrierea proiectului, precum și faptul că toate

cheltuielile efectuate în cadrul proiectului, inclusiv cele efectuate cu

personalul și cu elaborarea studiului detaliat privind sistemul de gestionare a

deșeurilor în zona proiectului, au fost necesare pentru derularea proiectului;

prevăzute în contract; angajate de către beneficiar sau partenerii acestuia în

perioada de implementare; înregistrate în  contabilitatea și documentele

fiscale ale Beneficiarului sau ale partenerilor acestuia; identificabile și

verificabile; susținute de actele și documentele justificative originale

corespunzătoare.

Au mai susținut

reclamanții că toate cheltuielile efectuate în cadrul proiectului au fost

supervizate și avizate atât de către O.I. – A.D.R. Sud-Vest Oltenia, cât și de

către A.M. – M.D.R.T., fără să fi fost formulate obiecțiuni. Mai mult, s-au

constat economii în cadrul proiectului la toate capitolele bugetare, sume ce au

fost restituite M.D.R.T. de către C.L. Jupânești, în urma avizării raportului

final.

În ceea ce privește

clauza referitoare la stabilirea unor salarii pentru personalul cu atribuții în

implementarea proiectului, reclamanții au arătat că această clauză nu a fost

încălcată, întrucât, pe de o parte, costul pentru personalul cu atribuții în

implementarea proiectului reprezintă o cheltuială eligibilă, iar pe de altă

parte, nivelul acestor salarii, al căror cuantum este fix, potrivit bugetului

proiectului, neexistând un prag minim sau un prag maxim, a fost determinat

anterior semnării contractului de finanțare.

Pârâtul M.D.R.T. a

formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea acțiunii ca nefondată.

de apel

Curtea de Apel

Craiova, secția de contencios administrativ și fiscal, prin sentința nr. 912

din 03 octombrie 2012, a respins acțiunea formulată de reclamanții C.

Jupânești, prin P. și C.L.C. Jupânești, în contradictoriu cu pârâtul M.D.R.T. -

Direcția control și verificare utilizare fonduri comunitare.

Pentru a pronunța o

asemenea soluție, prima instanță a reținut faptul că reclamantul C.L.C.

Jupânești este beneficiarul contractului de finanțare RO 2006/018 - 147 aprilie

0104 ianuarie 63 încheiat cu M.D.L.P.L., în calitate de autoritate

contractantă.

În ceea ce privește

pretinsa încălcare de către pârât a prevederilor art. 3 alin. (2) din O.G. nr. 79/2003,

prin faptul că în cuantumul debitului datorat a fost inclusă și suma de 11.685

lei reprezentând TVA, aceasta fiind plătită din bugetul propriu al comunei

Jupânești și nu din fonduri comunitare și/ sau cofinanțare aferentă, instanța

de fond a reținut că suma respectivă reprezintă TVA aferentă „studiului sistem

de gestionare deșeuri, actualizarea fluxurilor de deșeuri reciclabile,

necesarul optim de dotare cu mijloace de colectare și transport, actualizare

trasee optim”, în valoare de 61.500 lei fără TVA. Mai reține instanța de fond

că reclamantul a achitat inițial valoarea TVA, însă ulterior a încasat

c/valoarea acesteia beneficiind de prevederile O.U.G. nr. 11/2007 care modifică

și completează O.U.G. nr. 63/1999.

Instanța de fond a

constatat că din înscrisurile aflate la dosar rezultă faptul că reclamantul a

demarat procesul de achiziție pentru studiu în luna a noua de implementare, în

contradicție cu programul asumat inițial și l-a recepționat spre sfârșitul

perioadei de implementare, 17 noiembrie 2009, făcându-l în cea mai mare parte

inutilizabil.

Astfel că, în mod

corect valoarea studiului a fost declarată drept cheltuială neeligibilă, ca

urmare a încălcării de către reclamant a prevederilor art. 1.1, 1.2, 15.1 din

Anexa A 4.2 Condiții generale aplicabile contractelor pentru finanțări

nerambursabile ale Comunității Europene.

Prin urmare, instanța

de fond a apreciat că, în condițiile în care valoarea fără TVA a studiului a

devenit neeligibilă, în mod similar valoarea TVA aferentă acestuia a devenit neeligibilă,

potrivit art. 2 lit. a) din O.G. nr. 79/2003, cu modificările și completările

ulterioare, evidențiindu-se un prejudiciu la nivelul bugetului de stat.

În ceea ce privește

cheltuielile efectuate cu personalul, instanța de fond a reținut că pentru

managerul de proiect și expertul comunicare-publicitate, în mod corect, s-a

constatat că au fost efectuate cheltuieli neeligibile în valoare de 9.512,44

euro (19.285,37 – 9.772,93) reprezentând diferența nejustificată, potrivit

dispozițiilor contractuale și legale.

De asemenea, instanța

de fond a constatat că nu poate fi primită nici apărarea conform căreia

cheltuielile cu salariile ar fi eligibile, fiind trecute în bugetul

proiectului, care a devenit Anexa A.4.3 la contract întrucât, potrivit art. 6.2

din Condițiile speciale ale contractului de grant, „în cazul apariției unui

conflict între prevederile Anexelor și cele ale condițiilor speciale, cele ale

condițiilor speciale vor avea întâietate. În cazul unui conflict între

prevederile Anexei A.4.2 și cele ale celorlalte anexe, prevederile Anexei A.4.2

vor avea întâietate”.

În final, prima

instanță a reținut și lipsa de consecvență a reclamantului care, în fața

instanței, a formulat critici noi față de cele invocate în plângerea

prealabilă, susținând că nu a primit și nu și-a însușit anexa 2 privind

Condițiile generale, apărare care nu poate fi primită câtă vreme din art. 6.1 –

Anexe din Condițiile speciale ale contractului de grant încheiat între părți

rezultă că au fost anexate condițiilor speciale zece anexe, inclusiv Anexa 2 –

Condiții generale, iar condițiile speciale au fost semnate și, în consecință,

însușite de reprezentantul C.L. Jupânești, primarul P.G.

înfățișate de reclamanți

Reclamanții C.L.C. Jupânești

și C. Jupânești, prin P. au formulat recurs împotriva sentinței menționate,

criticând-o în temeiul art. 304 pct. 9 și art. 304

1

C. proc. civ.

În esență, recurenții

arată că în mod greșit instanța de fond a respins excepția lipsei capacității

de exercițiu a C.L. Jupânești, având în vedere prevederile art. 21 alin. (1)

din Legea nr. 215/2001 și prin raportare la art. 23 alin. (2) din același act

normativ.

De asemenea,

recurenții critică sentința instanței de fond pentru greșita reținere a

faptului că prevederile Anexei A 4.2. C.E.S. – Condiții generale aplicabile

contractelor pentru granturi ale Comunității Europene încheiate pentru acțiuni

externe le sunt opozabile, în realitate respectiva anexă nefiindu-le comunicată.

Simpla trimitere în cuprinsul contractului la existența anexei nu echivalează

cu însușirea prevederilor sale.

În ceea ce privește

cheltuielile cu personalul, recurenții arată că prin Anexa A 4.3. la contractul

de finanțare – Bugetul proiectului au fost preaprobate aceste cheltuieli

anterior angajării lor, chiar de către pârâta-intimată. Execuția bugetară a

fost verificată și avizată de către O.I. – A.D.R. Sud Vest Oltenia, cât și de

către autoritatea de management – M.D.R.T., neexistând nicio neregulă în

această privință.

În fine, recurenții

critică includerea în cuantumul debitului a sumei de 11.685 lei reprezentând

TVA aferent cheltuielilor neeligibile.

intimaților M.D.R. și A.P. – Direcția control și verificare utilizare fonduri

comunitare

Prin întâmpinarea

formulată la 17 aprilie 2014 intimatul M.D.R.A.P. a solicitat respingerea

recursului ca nefondat.

Arată intimatul că

prin procesul-verbal de constatare nr. CA-80782 din 31 octombrie 2011 s-a stabilit

ca debitor, în titlul de creanță, beneficiarul fondurilor nerambursabile,

respectiv C.L.C. Jupânești, parte responsabilă în contractul de finanțare.

Astfel, justificarea

recurentului C.L. în sensul că nu este nici persoană fizică, nici persoană

juridică, nu este în conformitate cu prevederile contractuale, unde autoritatea

denumită Beneficiar are atribuit C. fisc. și domiciliu fiscal și nici cu

prevederile legale instituite prin O.G. nr. 79/2003, respectiv H.G. nr. 1306/2007.

Legat de susținerea

privind neînsușirea de către recurent a Anexei 2 privind condițiile generale

ale contractului de grant nr. RO P. 2006/ 018-147.04 ianuarie 04 ianuarie 63,

intimatul arată că simpla susținere că acestea nu au fost comunicate nu este

suficientă pentru a răsturna prevederile art. 6.1. din Condițiile speciale ale

contractului încheiat între minister și C.L. Jupânești.

Referitor la

cheltuielile efectuate cu personalul, în mod greșit recurentul a efectuat plăți

reprezentând salariile la cuantumul maxim prevăzut în cadrul Bugetului

proiectului, fără a respecta celelalte prevederi contractuale și legale,

invocând doar încadrarea în acest plafon și faptul că au fost supervizate și

avizate de Organismul Intermediar – A.D.R. Sud-Vest Oltenia, cât și de

Autoritatea de Management M.D.R.T.

În ceea ce privește

susținerea recurentului-reclamant potrivit căreia, suma de 11.685 lei reprezentând

TVA a fost inclusă în mod eronat în debitul stabilit, intimatul arată că

această sumă a fost decontată ulterior reclamantului-beneficiar, în temeiul

O.U.G. nr. 11/ 2007.

II. Considerentele

Înaltei Curți asupra recursului

Examinând cauza prin

prisma motivelor invocate de recurentul-reclamant și a prevederilor art. 304

1

C. proc. civ., Înalta Curte constată că recursul este fondat.

1.

Argumentele

de fapt și de drept relevante

Reclamanții au supus

controlului instanței de contencios administrativ, după derularea procedurii

administrative de contestare reglementată de dispozițiile O.G. nr. 92/2003,

Decizia nr. 42 din 22 decembrie 2011 prin care a fost respinsă contestația

formulată împotriva procesului-verbal de constatare CA 80782 din 31 octombrie 2011

privind proiectul nr. RO P. 2006/ 018-147.04 ianuarie 04 ianuarie 63, cu titlul

„Dezvoltarea unui sistem de colectare și transport deșeuri în vederea

colectării selective a fracțiilor reciclabile în comunele Jupânești, Berlești,

Turburea, Săulești, Căpreni, Stejari, Dănciulești, Stoina”.

Actele administrative

contestate au fost emise ca urmare a recomandărilor Autorității de Audit de pe

lângă Curtea de Conturi, formulate în Raportul nr. 40560 din 11 mai 2010, unde

se semnalează suspiciunea de neregulă privind „efectuarea unor cheltuieli neeligibile

în sumă de 9001,63 euro reprezentând cheltuieli de personal achitate în plus,

precum și efectuarea unor cheltuieli neeligibile în sumă de 14.272,45 euro,

reprezentând plata unui studiu privind sistemul de management al deșeurilor”.

Reclamantul C.L. Jupânești

are calitatea de beneficiar al Contractului de finanțare RO 2006/ 018-147.04

ianuarie 04 ianuarie 63 încheiat cu M.D.L.P.L., în conformitate cu dispozițiile

Cap.2.1.1. „Eligibilitatea solicitanților, cine poate participa la licitație”

din Ghidul Solicitantului, această autoritate locală având atribuții privind

dezvoltarea economico-socială și de mediu a comunei [(art. 36 alin. (2) lit. b)

din Legea nr. 215/2001 privind administrația publică locală)].

Astfel, potrivit

dispozițiilor art. 5 alin. (1) din O.G. nr. 79/2003, plătitor al creanțelor

bugetare rezultate din nereguli este persoana juridică sau fizică stabilită ca

debitor în titlul de creanță, debitorul fiind definit în art. 1 alin. (5) din

Normele metodologice de aplicare a O.G. nr. 79/2003 aprobate prin H.G. nr. 1306/2007,

ca persoana fizică sau juridică ce gestionează sau este beneficiarul fondurilor

comunitare și de cofinanțare aferente care a fost supus activității de

verificare și în sarcina căruia a fost stabilită o creanță bugetară.

Cum reclamantul este

beneficiar al Contractului de finanțare Ro-2006/018-147.04 ianuarie 04 ianuarie

63, implicit acesta are calitatea de debitor, astfel că primul motiv de recurs

ce vizează greșita soluționare a excepției lipsei capacității de exercițiu a C.L.

Jupânești este nefondat.

Referitor la

susținerea recurentului-reclamant potrivit căreia Anexa 2 privind condițiile

generale ale contractului de grant nu îi sunt opozabile, întrucât nu i-au fost

comunicate, Înalta Curte reține că potrivit art. 6.1. – Anexe din Condițiile

speciale ale contractului de grant rezultă că au fost anexate condițiilor

speciale zece anexe, printre care Anexa 2 – Condiții generale.

Mai mult decât atât, Condițiile

speciale au fost semnate, deci însușite de Primarul P.G., în calitate de

reprezentant al Consiliului Local Jupânești, aspect necontestat de recurent.

De altfel, această

critică reprezintă o critică nouă, invocată direct în fața instanței, nefiind

cuprinsă în plângerea prealabilă.

Recurentul a

contestat procesul-verbal de constatare și sub aspectul cheltuielilor cu

personalul în cuantum de 9.512,44 euro, considerate neeligibile de către echipa

de control.

Cheltuielile

neeligibile vizează managerul de proiect și expertul comunicare – publicitate,

cărora le-au fost achitate drepturi salariale la plafonul maxim prevăzut în

buget pe linia respectivă, deși potrivit dispozițiilor contractului de grant

„nu trebuiau să le depășească pe cele practicate în mod obișnuit de către

beneficiar”.

Nu poate fi reținută

susținerea recurentului în sensul că salariile au fost determinate anterior

semnării contractului de finanțare, nefiind prevăzut un prag minim sau maxim ci

doar încadrarea în bugetul proiectului, întrucât potrivit art. 3.1. – Descrierea

proiectului – „Costul total al proiectului eligibil pentru finanțare de către

autoritatea contractantă este estimat la 1.087.367,64 euro”, iar potrivit art. 3.2.

„suma finală va fi stabilită în concordanță cu Art. 18 Anexa A.4.2. pe baza

documentelor justificative elaborate cu respectarea prevederilor contractuale”.

Așadar, împrejurarea

că respectivele cheltuieli de personal s-au încadrat în plafonul maxim de

cheltuieli stabilit pentru proiectul respectiv, nu este de natură a atrage

implicit caracterul justificat și în consecință eligibil al acestor cheltuieli.

Aceasta pentru că pe de

o parte, costul total al proiectului eligibil pentru finanțare este un cost

estimat, iar pe de altă parte suma finală urmează a fi stabilită în baza

documentelor justificative elaborate conform prevederilor contractuale ce

impuneau ca recurentul-beneficiar să se asigure că salariile și costurile

plătite pentru implementarea proiectului nu depășesc pe cele practicate în mod

obișnuit de acesta.

Nefondată este și

susținerea recurentului-reclamant potrivit căreia includerea în cuantumul

debitului datorat a sumei de 11.685 lei, reprezentând TVA încalcă dispozițiile art.

3 alin. (2) din O.G. nr. 79/2003, suma fiind plătită din bugetul propriu al

Comunei Jupânești și nu din fonduri comunitare și/ sau cofinanțarea aferentă.

Suma de 11.685 lei

reprezintă TVA aferentă „Studiului sistem de gestionare deșeuri-actualizarea

fluxurilor de deșeuri reciclabile, necesarul optim de dotare cu mijloace de

colectare și transport, actualizare trasee”.

Potrivit art. 4

„Raportarea tehnică și financiară și efectuarea plăților” – Opțiunea 2, pct. 3

din contract, odată cu plata intermediară/ finală se va deconta și TVA

aferentă, conform art. 15.7 din Anexa A 4.2.

Modalitatea de decontare

a TVA este stabilită prin Instrucțiuni privind evidențierea și plata, emise de

autoritatea contractantă.

Astfel, sunt

considerate drept eligibile sumele pentru acoperirea plății TVA aferentă

livrărilor de bunuri, prestărilor de servicii și execuției de lucrări, ale

căror beneficiari sunt autorități ale administrației publice centrale și locale

[(art. 5 alin. (1

1

) O.U.G. nr. 11/ 2007)].

În cauză,

recurentul-reclamant a achitat TVA aferentă studiului potrivit obligațiilor

privind asigurarea cofinanțării din contribuție proprie, dar ulterior a încasat

c/valoarea TVA în temeiul prevederilor O.U.G. nr. 11/2007. Or, în condițiile în

care, valoarea studiului a devenit neeligibilă și valoarea TVA aferentă

acestuia capătă același caracter și urmează a fi introdusă în debitul stabilit

prin procesul-verbal de constatare contestat.

2.

Soluția

adoptată în recurs și temeiul legal al acesteia

Având în vedere

considerentele expuse, în temeiul art. 20 din Legea nr. 554/2004 și al art. 312

alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte va respinge recursul ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul

declarat de C. Jupânești, prin P. și C.L.C. Jupânești împotriva Sentinței nr. 912

din 03 octombrie 2012 a Curții de Apel Craiova, secția contencios administrativ

și fiscal, ca nefondat.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință

publică, astăzi 2 mai 2014.