ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2039/2014
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2039/2014 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2014)
Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: I. Circumstanțele cauzei 1. Obiectul acțiunii Prin acțiunea înregistrată pe rolul Curții de Apel Craiova, secția contencios administrativ și fiscal, reclamanții C. Jupânești, prin P. și C.L.C. Jupânești, în contradictoriu cu pârâtul M.D.R.T.
- Direcția control și verificare utilizare fonduri comunitare, au solicitat desființarea în întregime a Deciziei nr. 42 din data de 22 decembrie 2011, prin care a fost respinsă contestația formulată împotriva procesului-verbal de constatare încheiat la data de 3 octombrie 2011, privind proiectul RO P. 2006/018-147.04 ianuarie 04 ianuarie 63, cu titlul „Dezvoltarea unui sistem de colectare și transport deșeuri în vederea colectării selective a fracțiilor reciclabile în comunele Jupânești, Berlești, Turburea, Săulești, Căpreni, Stejari, Dănciulești, Stoina” și desființarea în întregime a procesului-verbal de constatare CA 80782 din 31 octombrie 2011 încheiat la data de 3 octombrie 2011, privind proiectul RO P. 2006/ 018-147.04 ianuarie 04 ianuarie 63, cu titlul „Dezvoltarea unui sistem de colectare și Transport deșeuri în vederea colectării selective a fracțiilor reciclabile în comunele Jupânești, Berlești, Turburea, Săulești, Căpreni, Stejari, Dănciulești Stoina”.
Totodată, au solicitat și suspendarea măsurilor de executare silită până la judecarea cauzei. În motivarea cererii, reclamanții au arătat că măsura constituirii titlului de creanță în sarcina C.L. Jupânești este nelegală, încălcând atât prevederile art. 1 alin. (5) din Normele metodologice de aplicare a O.G. nr. 79/2003 privind controlul și recuperarea fondurilor comunitare, precum și a fondurilor de cofinanțare aferente utilizate necorespunzător aprobate prin H.G. nr. 1306/2007, deoarece C.L. Jupânești nu este nici persoană juridică și nici persoană fizică, cât și prevederile art. 21 alin. (1) din Legea nr. 215/2001. De asemenea, au susținut că debitul menționat la Capitolul XI al Procesului-verbal de constatare nr. CA-80782 din data de 31 octombrie 2011 include suma de 11.685 lei, reprezentând TVA, încălcându-se astfel prevederile art. 3 alin. (2) din O.G.
nr. 79/2003 privind controlul și recuperarea fondurilor comunitare, precum și a fondurilor de cofinanțare aferente utilizate necorespunzător, întrucât taxa pe valoare adăugată a reprezentat o cheltuială neeligibilă în cadrul proiectului RO P. 2006/018-147.04 ianuarie 04 ianuarie 63. Prin urmare, taxa pe valoare adăugată, nereprezentând o sumă plătită din fonduri comunitare și/sau cofinanțarea aferentă, ci din bugetul propriu al C. Jupânești, ca și cheltuială neeligibilă, nu poate constitui obiect al controlului și recuperării creanțelor bugetare în sensul prevederilor O.G. nr. 79/2003 privind controlul și recuperarea fondurilor comunitare, precum și a fondurilor de cofinanțare aferente utilizate necorespunzător.
Referitor la încălcarea clauzelor din contractul de grant, reținută la Capitolul VII - Prevederi legale și contractuale încălcate al Procesului - verbal de constatare nr. CA-80782 din data de 31 octombrie 2011, reclamanții au arătat că implementarea proiectului s-a făcut pe proprie răspundere și în conformitate cu descrierea acestuia, de asemenea, implementarea proiectului s-a făcut cu toată atenția, eficiența, transparența și cu toată diligența necesare, în concordanță cu regulile bunei practici din domeniul de activitate vizat și în conformitate cu contractul de grant, în acest scop, beneficiarul a mobilizat toate resursele financiare, umane și materiale necesare implementării complete a proiectului, așa cum se specifică în descrierea proiectului, precum și faptul că toate cheltuielile efectuate în cadrul proiectului, inclusiv cele efectuate cu personalul și cu elaborarea studiului detaliat privind sistemul de gestionare a deșeurilor în zona proiectului, au fost necesare pentru derularea proiectului; prevăzute în contract; angajate de către beneficiar sau partenerii acestuia în perioada de implementare; înregistrate în contabilitatea și documentele fiscale ale Beneficiarului sau ale partenerilor acestuia; identificabile și verificabile; susținute de actele și documentele justificative originale corespunzătoare.
Au mai susținut reclamanții că toate cheltuielile efectuate în cadrul proiectului au fost supervizate și avizate atât de către O.I. – A.D.R. Sud-Vest Oltenia, cât și de către A.M. – M.D.R.T., fără să fi fost formulate obiecțiuni. Mai mult, s-au constat economii în cadrul proiectului la toate capitolele bugetare, sume ce au fost restituite M.D.R.T. de către C.L. Jupânești, în urma avizării raportului final. În ceea ce privește clauza referitoare la stabilirea unor salarii pentru personalul cu atribuții în implementarea proiectului, reclamanții au arătat că această clauză nu a fost încălcată, întrucât, pe de o parte, costul pentru personalul cu atribuții în implementarea proiectului reprezintă o cheltuială eligibilă, iar pe de altă parte, nivelul acestor salarii, al căror cuantum este fix, potrivit bugetului proiectului, neexistând un prag minim sau un prag maxim, a fost determinat anterior semnării contractului de finanțare.
Pârâtul M.D.R.T. a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea acțiunii ca nefondată. 2. Hotărârea Curții de apel Curtea de Apel Craiova, secția de contencios administrativ și fiscal, prin sentința nr. 912 din 03 octombrie 2012, a respins acțiunea formulată de reclamanții C. Jupânești, prin P. și C.L.C. Jupânești, în contradictoriu cu pârâtul M.D.R.T. - Direcția control și verificare utilizare fonduri comunitare. Pentru a pronunța o asemenea soluție, prima instanță a reținut faptul că reclamantul C.L.C. Jupânești este beneficiarul contractului de finanțare RO 2006/018 - 147 aprilie 0104 ianuarie 63 încheiat cu M.D.L.P.L., în calitate de autoritate contractantă. În ceea ce privește pretinsa încălcare de către pârât a prevederilor art. 3 alin. (2) din O.G.
nr. 79/2003, prin faptul că în cuantumul debitului datorat a fost inclusă și suma de 11.685 lei reprezentând TVA, aceasta fiind plătită din bugetul propriu al comunei Jupânești și nu din fonduri comunitare și/ sau cofinanțare aferentă, instanța de fond a reținut că suma respectivă reprezintă TVA aferentă „studiului sistem de gestionare deșeuri, actualizarea fluxurilor de deșeuri reciclabile, necesarul optim de dotare cu mijloace de colectare și transport, actualizare trasee optim”, în valoare de 61.500 lei fără TVA. Mai reține instanța de fond că reclamantul a achitat inițial valoarea TVA, însă ulterior a încasat c/valoarea acesteia beneficiind de prevederile O.U.G. nr. 11/2007 care modifică și completează O.U.G.
nr. 63/1999. Instanța de fond a constatat că din înscrisurile aflate la dosar rezultă faptul că reclamantul a demarat procesul de achiziție pentru studiu în luna a noua de implementare, în contradicție cu programul asumat inițial și l-a recepționat spre sfârșitul perioadei de implementare, 17 noiembrie 2009, făcându-l în cea mai mare parte inutilizabil. Astfel că, în mod corect valoarea studiului a fost declarată drept cheltuială neeligibilă, ca urmare a încălcării de către reclamant a prevederilor art. 1.1, 1.2, 15.1 din Anexa A 4.2 Condiții generale aplicabile contractelor pentru finanțări nerambursabile ale Comunității Europene. Prin urmare, instanța de fond a apreciat că, în condițiile în care valoarea fără TVA a studiului a devenit neeligibilă, în mod similar valoarea TVA aferentă acestuia a devenit neeligibilă, potrivit art. 2 lit. a) din O.G.
nr. 79/2003, cu modificările și completările ulterioare, evidențiindu-se un prejudiciu la nivelul bugetului de stat. În ceea ce privește cheltuielile efectuate cu personalul, instanța de fond a reținut că pentru managerul de proiect și expertul comunicare-publicitate, în mod corect, s-a constatat că au fost efectuate cheltuieli neeligibile în valoare de 9.512,44 euro (19.285,37 – 9.772,93) reprezentând diferența nejustificată, potrivit dispozițiilor contractuale și legale. De asemenea, instanța de fond a constatat că nu poate fi primită nici apărarea conform căreia cheltuielile cu salariile ar fi eligibile, fiind trecute în bugetul proiectului, care a devenit Anexa A.4.3 la contract întrucât, potrivit art. 6.2 din Condițiile speciale ale contractului de grant, „în cazul apariției unui conflict între prevederile Anexelor și cele ale condițiilor speciale, cele ale condițiilor speciale vor avea întâietate.
În cazul unui conflict între prevederile Anexei A.4.2 și cele ale celorlalte anexe, prevederile Anexei A.4.2 vor avea întâietate”. În final, prima instanță a reținut și lipsa de consecvență a reclamantului care, în fața instanței, a formulat critici noi față de cele invocate în plângerea prealabilă, susținând că nu a primit și nu și-a însușit anexa 2 privind Condițiile generale, apărare care nu poate fi primită câtă vreme din art. 6.1 – Anexe din Condițiile speciale ale contractului de grant încheiat între părți rezultă că au fost anexate condițiilor speciale zece anexe, inclusiv Anexa 2 – Condiții generale, iar condițiile speciale au fost semnate și, în consecință, însușite de reprezentantul C.L.
Jupânești, primarul P.G. 3. Motivele de recurs înfățișate de reclamanți Reclamanții C.L.C. Jupânești și C. Jupânești, prin P. au formulat recurs împotriva sentinței menționate, criticând-o în temeiul art. 304 pct. 9 și art. 304 1 C. proc. civ. În esență, recurenții arată că în mod greșit instanța de fond a respins excepția lipsei capacității de exercițiu a C.L. Jupânești, având în vedere prevederile art. 21 alin. (1) din Legea nr. 215/2001 și prin raportare la art. 23 alin. (2) din același act normativ. De asemenea, recurenții critică sentința instanței de fond pentru greșita reținere a faptului că prevederile Anexei A 4.2. C.E.S. – Condiții generale aplicabile contractelor pentru granturi ale Comunității Europene încheiate pentru acțiuni externe le sunt opozabile, în realitate respectiva anexă nefiindu-le comunicată.
Simpla trimitere în cuprinsul contractului la existența anexei nu echivalează cu însușirea prevederilor sale. În ceea ce privește cheltuielile cu personalul, recurenții arată că prin Anexa A 4.3. la contractul de finanțare – Bugetul proiectului au fost preaprobate aceste cheltuieli anterior angajării lor, chiar de către pârâta-intimată. Execuția bugetară a fost verificată și avizată de către O.I. – A.D.R. Sud Vest Oltenia, cât și de către autoritatea de management – M.D.R.T., neexistând nicio neregulă în această privință. În fine, recurenții critică includerea în cuantumul debitului a sumei de 11.685 lei reprezentând TVA aferent cheltuielilor neeligibile. 4. Apărările intimaților M.D.R. și A.P.
– Direcția control și verificare utilizare fonduri comunitare Prin întâmpinarea formulată la 17 aprilie 2014 intimatul M.D.R.A.P. a solicitat respingerea recursului ca nefondat. Arată intimatul că prin procesul-verbal de constatare nr. CA-80782 din 31 octombrie 2011 s-a stabilit ca debitor, în titlul de creanță, beneficiarul fondurilor nerambursabile, respectiv C.L.C. Jupânești, parte responsabilă în contractul de finanțare. Astfel, justificarea recurentului C.L. în sensul că nu este nici persoană fizică, nici persoană juridică, nu este în conformitate cu prevederile contractuale, unde autoritatea denumită Beneficiar are atribuit C. fisc. și domiciliu fiscal și nici cu prevederile legale instituite prin O.G.
nr. 79/2003, respectiv H.G. nr. 1306/2007. Legat de susținerea privind neînsușirea de către recurent a Anexei 2 privind condițiile generale ale contractului de grant nr. RO P. 2006/ 018-147.04 ianuarie 04 ianuarie 63, intimatul arată că simpla susținere că acestea nu au fost comunicate nu este suficientă pentru a răsturna prevederile art. 6.1. din Condițiile speciale ale contractului încheiat între minister și C.L. Jupânești. Referitor la cheltuielile efectuate cu personalul, în mod greșit recurentul a efectuat plăți reprezentând salariile la cuantumul maxim prevăzut în cadrul Bugetului proiectului, fără a respecta celelalte prevederi contractuale și legale, invocând doar încadrarea în acest plafon și faptul că au fost supervizate și avizate de Organismul Intermediar – A.D.R.
Sud-Vest Oltenia, cât și de Autoritatea de Management M.D.R.T. În ceea ce privește susținerea recurentului-reclamant potrivit căreia, suma de 11.685 lei reprezentând TVA a fost inclusă în mod eronat în debitul stabilit, intimatul arată că această sumă a fost decontată ulterior reclamantului-beneficiar, în temeiul O.U.G. nr. 11/ 2007. II. Considerentele Înaltei Curți asupra recursului Examinând cauza prin prisma motivelor invocate de recurentul-reclamant și a prevederilor art. 304 1 C. proc. civ., Înalta Curte constată că recursul este fondat. 1. Argumentele de fapt și de drept relevante Reclamanții au supus controlului instanței de contencios administrativ, după derularea procedurii administrative de contestare reglementată de dispozițiile O.G.
nr. 92/2003, Decizia nr. 42 din 22 decembrie 2011 prin care a fost respinsă contestația formulată împotriva procesului-verbal de constatare CA 80782 din 31 octombrie 2011 privind proiectul nr. RO P. 2006/ 018-147.04 ianuarie 04 ianuarie 63, cu titlul „Dezvoltarea unui sistem de colectare și transport deșeuri în vederea colectării selective a fracțiilor reciclabile în comunele Jupânești, Berlești, Turburea, Săulești, Căpreni, Stejari, Dănciulești, Stoina”. Actele administrative contestate au fost emise ca urmare a recomandărilor Autorității de Audit de pe lângă Curtea de Conturi, formulate în Raportul nr. 40560 din 11 mai 2010, unde se semnalează suspiciunea de neregulă privind „efectuarea unor cheltuieli neeligibile în sumă de 9001,63 euro reprezentând cheltuieli de personal achitate în plus, precum și efectuarea unor cheltuieli neeligibile în sumă de 14.272,45 euro, reprezentând plata unui studiu privind sistemul de management al deșeurilor”.
Reclamantul C.L. Jupânești are calitatea de beneficiar al Contractului de finanțare RO 2006/ 018-147.04 ianuarie 04 ianuarie 63 încheiat cu M.D.L.P.L., în conformitate cu dispozițiile Cap.2.1.1. „Eligibilitatea solicitanților, cine poate participa la licitație” din Ghidul Solicitantului, această autoritate locală având atribuții privind dezvoltarea economico-socială și de mediu a comunei [(art. 36 alin. (2) lit. b) din Legea nr. 215/2001 privind administrația publică locală)]. Astfel, potrivit dispozițiilor art. 5 alin. (1) din O.G. nr. 79/2003, plătitor al creanțelor bugetare rezultate din nereguli este persoana juridică sau fizică stabilită ca debitor în titlul de creanță, debitorul fiind definit în art. 1 alin. (5) din Normele metodologice de aplicare a O.G.
nr. 79/2003 aprobate prin H.G. nr. 1306/2007, ca persoana fizică sau juridică ce gestionează sau este beneficiarul fondurilor comunitare și de cofinanțare aferente care a fost supus activității de verificare și în sarcina căruia a fost stabilită o creanță bugetară. Cum reclamantul este beneficiar al Contractului de finanțare Ro-2006/018-147.04 ianuarie 04 ianuarie 63, implicit acesta are calitatea de debitor, astfel că primul motiv de recurs ce vizează greșita soluționare a excepției lipsei capacității de exercițiu a C.L. Jupânești este nefondat. Referitor la susținerea recurentului-reclamant potrivit căreia Anexa 2 privind condițiile generale ale contractului de grant nu îi sunt opozabile, întrucât nu i-au fost comunicate, Înalta Curte reține că potrivit art. 6.1.
– Anexe din Condițiile speciale ale contractului de grant rezultă că au fost anexate condițiilor speciale zece anexe, printre care Anexa 2 – Condiții generale. Mai mult decât atât, Condițiile speciale au fost semnate, deci însușite de Primarul P.G., în calitate de reprezentant al Consiliului Local Jupânești, aspect necontestat de recurent. De altfel, această critică reprezintă o critică nouă, invocată direct în fața instanței, nefiind cuprinsă în plângerea prealabilă. Recurentul a contestat procesul-verbal de constatare și sub aspectul cheltuielilor cu personalul în cuantum de 9.512,44 euro, considerate neeligibile de către echipa de control.
Cheltuielile neeligibile vizează managerul de proiect și expertul comunicare – publicitate, cărora le-au fost achitate drepturi salariale la plafonul maxim prevăzut în buget pe linia respectivă, deși potrivit dispozițiilor contractului de grant „nu trebuiau să le depășească pe cele practicate în mod obișnuit de către beneficiar”. Nu poate fi reținută susținerea recurentului în sensul că salariile au fost determinate anterior semnării contractului de finanțare, nefiind prevăzut un prag minim sau maxim ci doar încadrarea în bugetul proiectului, întrucât potrivit art. 3.1. – Descrierea proiectului – „Costul total al proiectului eligibil pentru finanțare de către autoritatea contractantă este estimat la 1.087.367,64 euro”, iar potrivit art. 3.2.
„suma finală va fi stabilită în concordanță cu Art. 18 Anexa A.4.2. pe baza documentelor justificative elaborate cu respectarea prevederilor contractuale”. Așadar, împrejurarea că respectivele cheltuieli de personal s-au încadrat în plafonul maxim de cheltuieli stabilit pentru proiectul respectiv, nu este de natură a atrage implicit caracterul justificat și în consecință eligibil al acestor cheltuieli. Aceasta pentru că pe de o parte, costul total al proiectului eligibil pentru finanțare este un cost estimat, iar pe de altă parte suma finală urmează a fi stabilită în baza documentelor justificative elaborate conform prevederilor contractuale ce impuneau ca recurentul-beneficiar să se asigure că salariile și costurile plătite pentru implementarea proiectului nu depășesc pe cele practicate în mod obișnuit de acesta.
Nefondată este și susținerea recurentului-reclamant potrivit căreia includerea în cuantumul debitului datorat a sumei de 11.685 lei, reprezentând TVA încalcă dispozițiile art. 3 alin. (2) din O.G. nr. 79/2003, suma fiind plătită din bugetul propriu al Comunei Jupânești și nu din fonduri comunitare și/ sau cofinanțarea aferentă. Suma de 11.685 lei reprezintă TVA aferentă „Studiului sistem de gestionare deșeuri-actualizarea fluxurilor de deșeuri reciclabile, necesarul optim de dotare cu mijloace de colectare și transport, actualizare trasee”. Potrivit art. 4 „Raportarea tehnică și financiară și efectuarea plăților” – Opțiunea 2, pct. 3 din contract, odată cu plata intermediară/ finală se va deconta și TVA aferentă, conform art. 15.7 din Anexa A 4.2.
Modalitatea de decontare a TVA este stabilită prin Instrucțiuni privind evidențierea și plata, emise de autoritatea contractantă. Astfel, sunt considerate drept eligibile sumele pentru acoperirea plății TVA aferentă livrărilor de bunuri, prestărilor de servicii și execuției de lucrări, ale căror beneficiari sunt autorități ale administrației publice centrale și locale [(art. 5 alin. (1 1 ) O.U.G. nr. 11/ 2007)]. În cauză, recurentul-reclamant a achitat TVA aferentă studiului potrivit obligațiilor privind asigurarea cofinanțării din contribuție proprie, dar ulterior a încasat c/valoarea TVA în temeiul prevederilor O.U.G. nr. 11/2007. Or, în condițiile în care, valoarea studiului a devenit neeligibilă și valoarea TVA aferentă acestuia capătă același caracter și urmează a fi introdusă în debitul stabilit prin procesul-verbal de constatare contestat.
2. Soluția adoptată în recurs și temeiul legal al acesteia Având în vedere considerentele expuse, în temeiul art. 20 din Legea nr. 554/2004 și al art. 312 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte va respinge recursul ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E Respinge recursul declarat de C. Jupânești, prin P. și C.L.C. Jupânești împotriva Sentinței nr. 912 din 03 octombrie 2012 a Curții de Apel Craiova, secția contencios administrativ și fiscal, ca nefondat. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 2 mai 2014.
Grupate prin similitudine semantică
Caută în toată jurisprudența, nu doar în această hotărâre.
Contul gratuit ridică limita la 40 de căutări pe zi, deschide căutarea semantică în română, rusă și engleză și 3 întrebări zilnice către asistentul AI. Fără card.